MASURI SI METODE DE ATIUNE ÎMPOTRIVA EVAZIUNII FISCALE

MASURI SI METODE DE ATIUNE ÎMPOTRIVA EVAZIUNII FISCALE

Combaterea evaziunii fiscale este o problema primordiala a oricarui guvern, avand ca scop incasarea tuturor creantelor bugetare ce i se cuvin pentru realizarea obiectivelor propuse prin programul de guvernare sau respectarea indicatorilor bugetari, avand drept consecinta cresterea nivelului de trai al populatiei. Evaziunea fiscala a devenit un fenomen care prin amploarea pe care o ia arata slabiciunea unui stat sau a societatii. Metodele si tehnicile de combatere a acestui fenomen constau in principal, in perfectionarea sistemului fiscal, precum si perfectionarea controlului fiscal.

1. Prevenirea si combaterea eveziunii fiscale la nivel national

Eradicarea evaziunii fiscale este un tel spre care tind autoritatile din toate statele. Dar acest lucru este imposibil de obtinut, de aceea lupta impotriva evaziunii fiscale trebuie sa aibe ca tel nu eradicarea , ci diminuarea intr-un procent acceptabil pentru societate la un moment dat. Ca orice rau este evident ca pentru a avea succes in aceasta lupta este mai eficienta prevenirea acestui fenomen decat tragerea la raspundere a faptasilor dupa ce acesta a avut loc.

Pe primul plan in ceea ce priveste prevenirea evaziunii fiscale se afla punerea la punct a legislatiei in domeniul fiscalitatii , in sensul eliminarii ambiguitatilor ce lasa loc la interpretari ce pot fi speculate de evazionisti.

În al doilea rand, trebuie intensificata lupta impotriva coruptiei din randul factorilor responsabili cu aplicarea legii, atat prin pedepsirea mai aspra a acestora, cat si prin perfectionarea metodelor de urmarire a comportamentului si a averilor acumulate de functionarii respectivi. Colaborarea dintre autoritatile de aplicare a legii in domeniul din tara noastra si alte state (in special vecine) constituie o alta cale de reducere a evaziunii fiscale, stiut fiind ca, de obicei, la un act de evaziune fiscala apare adesea si un element de extraneitate (facturi false de import si de export, conturi sau firme personale in strainatate, adesea pe nume fictive, internationalizarea legaturilor de tip mafiot etc.).

Trebuie avuta in vedere reducerea treptata pe masura posibilitatilor, bugetare, a nivelului anumitor categorii de impozite si taxe al caror cuantum este foarte ridicat, pentru a diminua tentatia contribuabililor de a nu plati asemenea impozite, stiut fiind ca un buget se alimenteaza mai bine cu impozite mici, dar platite de o masa mai mare de contribuabili, decat cu impozite mari dar platite de un numar mai redus de contribuabili.

Combaterea evaziunii fiscale nationale presupune ca Guvernul (executivul ) si respectiv Parlamentul (legislativul ) trebuie sa aplice un set de masuri legislative si asigurarea logisticii acestora pentru aplicarea cat mai simpla si cat mai corecta a acestora.Masurile care se impun:

eliminarea facilitatilor acordate contribuabililor, a reducerilor, esalonarilor sau scutirilor de impozite acordate anumitor contribuabili;

crearea unui sistem informatic la nivel national care sa furnizeze on -line informatii despre fiecare contribuabil respectiv, date de identificare, date despre verificarile efectuate, declaratiile depuse, impozitele achitate, sanctiunile si pedepsele;

aditarea de publicatii de specialitate de catre Ministerul Finantelor care sa faciliteze interpretarea unitara a actelor normative sau informarea acestora permanenta prin mijloace de comuicare a tuturor modificarilor aparute ib legislatia fiscala;

imbunatatirea serviciilor oferite contribuabililor prin acordarea de asistenta fiscala acestora;

introducerea in scoli a orelor de educatie fiscala pentru a da la timp o educatie contribuabililor despre rolul impozitelor, precum si a sanctiunilor la care sunt supusi in caz de sutragere sau neplata;

executarea silita si pedepsirea persoanelor vinovate si nu numai executarea silita a bunurilor societatii cum se aplica in prezent si in tara noastra, avand in vedere ca sumele de bani provenite din evaziune nu sunt investite in active pentru nevoile agentului economic, ci pentru marirea averii proprii a asociatilor;

reorganizarea controlului financiar prin stabilirea competentelor ce-i revine fiecarui organ de control din cadrul Ministerului Finantelor Publice astfel incat sa se elimine suprapunerile din activitatea de control financiar si evaluarea pe baza de indicatori a controalelor fiscale si armonizarea cu cerintele comunitatii europene;

luarea de masuri anti-abuz din partea organelor de control;

simplificarea sistemului contabil si conturarea armonizarii procesului cu standardele internationale de contabilitate.

Completarea legii pentru combaterea evaziunii fiscale periodic astfel incat sa cuprinda si sa sanctioneze toate faptele de frauda identificate de catre organele de control fiscal pana la acel moment si stabilirea de masuri care sa aiba in vedere recuperarea, in primul rand , a creantelor bugetare, a prejudiciilor produse prin evaziune si frauda fiscala.

Concluzia ar fi ca in interesul democratiei este necesara o lupta permanenta si bine condusa pentru a combate si preveni evaziunea fiscala[1].

2.Prevenirea si combaterea evaziunii fiscale la nivel international

Referitor la fenomenul de evaziune fiscala internationala se observa o tendinta de proliferare a unor entitati fictive infiintate cu scopul de a realiza mari sume de bani prin frauda. Prin infiintarea de grupuri de afaceri obscure aceste entitati realizeaza, prin manevre disimulatoare si abilitati operationale, importante profituri, producand in acelasi timp mari pierderi partenerilor de tranzactie care nu sunt suficient de prudenti.

Modalitatea de fraudare[2] incepe, de regula, prin creare in conditii de ilegalitate a unor societati comerciale cu aparente de soliditate si profesionalism. Pentru a se evita verificari prealabile prea exigente, sediul central al firmei se stabileste in asa numitele ,,paradisuri fiscale,, , unde regimul juridic, mai putin restrictiv, ofera conditii optime in disimularea realitatii. Urmatoarea etapa este acea a infiintarii de filiale si reprezentante in centre internationale unde converg principalele relatii comerciale mondiale. Desi fondurile banesti ale unei asemeni societati sunt, de obicei, limitate, se deschid conturi la mai multe banci importante, continand, insa, disponibilitati moderate. Urmeaza o cuprinzatoare si variata corespondenta de afaceri , fara o finalitate precisa, cu firme cunoscute in lumea intreaga, pentru a fi creata astfel, impresia unui standing deosebit. Se tiparesc pliante , formulare, diverse documente cu titulatura si activitatea societatii, acordandu-se o atentie

deosebita reclamei prin publicatii cu larga raspandire. Nu de putine ori sunt atrase personalitati cu reputatie din cercurile de afaceri sau din cele politice pentru a oferi garantii morale suplimenhtare unor combinatii cunoscute de un numar foarte mic de initiati. Modalitatile de inselaciune a partenerilor de afaceri atrasi in tranzactii sunt variate , putandu-se folosi, concomitent, mai multe formule si scenarii.

Pentru a reveni la domeniul eludarii legilor fiscale si a mijloacelor folosite in practica, ma voi referi la evaziunea fiscala generata de mecanismul legal de evaziune, precum si asupra modalitatilor prin care se manifesta acest mecanism.

Mecanismul evaziunii fiscale legale se realizeaza tot in acele spatii financiare denumite ,,tax heavens,, (paradisuri fiscale) unde exista legislatii superliberale cu regim de impunerea fiscala deosebit de indulgent.Aceste oaze fiscale atrag marile capitaluri, precum si personalitatile din lumea financiara, politica, sportiva si artistica. Profitandu-se de existenta zonelor fiscale cu regimuri concesive- Panama, Insulele Bahamas , Antilele Olandeze , Luxemburg , Liechtestein , etc.- a aparut o intreaga practica de evitare a impunerilor fiscale si de eludare a controlului financiar. Din multitudinile modalitatilor imaginate de practicienii lor, mentionez cateva; profesorii americani prefera sa predea la universitatile canadiene pe o perioada de doi ani si sa evite, atat impozitele din Canada cat si cele din SUA , deoarece rezidentii americani care lucreaza in strainatate mai mult de 18 luni beneficiaza de scutiri de impozite din partea autoritatilor respective; personalitatile lumii artistice si sportive prefera sa-si stabileasca domiciliul in Monaco, Liechtestein , sau Bahamas deoarece impozitul pe venit in aceste tari este mai mic decat in SUA, Marea Britanie, Suedia , etc.; milionarii americani si britanici prefera sa-si stabileasca domiciliul intr-un paradis al taxelor (Bahamas , Monaco , Antilele Olandeze) pentru a evita impozitele deosebit de mari ce se impun in tarile lor de origine.

O alta modalitate deseori utilizata de marile corporatii internationale, este aceea a preturilor de transfer care le permite sa realizeze importante economii prin mecanismul evaziunii fiscale legale. Operatiunea se desfasoara dupa o forma deja cunoscuta: o firma internationala dintr-o tara exporta marfuri intr-o alta tara utilizand serviciile a doua filiale ale sale; de exemplu filiala din Germania a companiei cu baza in SUA vinde marfuri destinate unui beneficiar din Anglia, insa nu direct, ci prin intermediul unei alte filile situate in Elvetia. Vanzarea catre filiala din Elvetia se face la un pret minim , filiala elvetiana revinde marfa la un pret real, mai mare, firmei engleze, insa va plati impozite reduse, deoarece in Elvetia fiscalitatea este mai mica decat in alte state. Procedandu-se in acest mod, cea mai mare parte a profitului apare realizata scriptic in cadrul filialelor din SUA cu un nivel mai redus al impozitelor, ceea ce inseamna o reducere a sarcinilor fiscale a ansamblului corporatiei. Marfurile nu vor ajunge niciodata pe piata statelor unde sunt amplasate filialel intermediare, toate operatiunile se efectueaza in evidentele contabile si, desi organele fiscale cunosc foarte bine mecanismul nu pot face nimic. Actiunea organelor fiscale este blocata deoarece ele au posibilitatea de a impune numai profiturile ce apar in bilanturi, si cum acestea sunt corect inregistrate in documente, mecanismul evaziunii fiscale legale este perfect.

În ultimul deceniu, cazurile de evaziune fiscala legale si frauduloase- cu care se confrunta autoritatile de stat, au devenit extrem de frecvente, iar sumele de bani, care fac obiectul acestor fapte, foarte mari. În fata acestei situatii, au fost gandite mijloace de sesizare si prevenire a operatiunilor cu caracter fraudulor. Masurile de combatere a evaziunii fiscale internationale sunt mai dificil de instituit si de aplicat deoarece vizeaza in primul rand relatiile dintre aceste state. Masurile care se impun sunt:

excluderea persoanelor beneficiare a facilitatilor din paradisurile fiscale din conventiile de aplicare a dublei impuneri;

aplicare de taxe vamale de export pentru livrarile de produse si servicii livrate catre tarile ofshore;

neductibilitatea cheltuielilor de servicii sau management facturate din aceste tari catre societatile din tarile de origine;

aplicarea de taxe vamale de import discriminatorii pentru marfurile importate prin aceste tari sau impozitarea in functie de valoarea din tara de origine a marfurilor;

impozitarea discriminatorie a transferurilor bancare din si in aceste tari;

obligativitatea platii de impozite de catre persoanele care-si muta domiciliul fiscal provizoriu in aceste tari ( sportivi, artisti, bancheri)si pentru perioadele cand nu sunt impozati in tarile de origine prin plata unui impozit lunar echivalent cu cel platit cat a locuit in tara de origine;

retragerea cetateniei persoanelor care nu platesc o anuita suma de impozit in cursul unui an in tara de origine sau transfera si impoziteaza toate veniturile in ofshore;

accesul autoritatilor la conturile bancare ale societatilor sau persoanelor cu cetatenie intr-un stat care isi transfera veniturile in paradisuri fiscale in alte state ;

crearea unui cadru concurential cu paradisurile fiscale prin acordarea de facilitati apropiate de cele acordate de catre acestea.

Tarile care sunt afectate de aceasta modalitate de evaziune fiscala au incheiat o serie de acorduri pentru a limita acest fenomen, insa eficacitatea lor nu a fost cea scontata. Acordurile nu au prevazut expres clauze privind schimbul de informatii privind operatiunile efectuate de catre contribuabili decat pentru anumite tipuri de operatii: droguri, armament, terorism , crima organizata. Acestea nu ofera date despre celelalte operatiuni pe de o parte datorita protejarii prin secretul bancar al clientilor bancii sau datorita protejarii contribuabililor pentru a nu le perturba afacerile.

Paradisurile fiscale sunt acuzate de catre organismele internationale ca practica o concurenta financiara care aduce prejudicii statelor cu regim normal fiscal, prin atragerea de persoane sau societati private. Desi ele au fost somate de catre OCDE (organizatia pentru cooperare economica europeana) si Uniunea Europeana sa revina la regimuri normale de fiscalitate la diferite termene, acestea refuza deoarece se mmultumesc cu aceste incasari bugetare chiar daca sunt de mici dimensiuni, presupun eforturi mici si aduc venituri importante in raport cu talia lor economica.

Între mijloacele de combatere si prevenirea faptelor de evaziune si frauda fiscala mentionez:

se impune prudenta sporita la incheierea de contracte cu firme noi, agresive in afaceri, dar fara legaturi traditionale.În aceste cazuri, va trebui sa se solicite aprecieri din partea bancii cu care se afla in relatii un asemenea client, deoarece numai aceasta poate evalua capacitatea de plata a firmei si, deci, seriozitatea acesteia;

este necesar sa se cunoasca , prin culegere de informatii, daca societatea cu care urmeaza sa se stabileasca relatii contractuale nu are in curs litigii pentru neonorarea obligatiilor de plata;

blocarea actiunilor de livrare a marfurilor la primul indiciu de intarziere nejustificata ori de manevrare echivoca a decontarii;

sesizarea imediata a justitiei atunci cand apar definite elementele unei operatiuni frauduloase;

studiile si rapoartele de activitate ale Politiei criminale internationale- INTERPOL - se opresc , pe larg, asupra activitatilor unor institutii financiar-bancare fictive cu camp de actiune pe plan international. Asemenea institutii bancare se ocupa de operatiuni ilegale care le aduc mari profituri, precum traficul de bani falsificati, cecuri contrafacute, emiterea de titluri de valoare false , finantarea si decontarea unor afaceri ilegale, comercializarea de produse interzise.

STUDIU DE CAZ -Activitatea desfasurata de Garda Financiara

Activitatea Garzii Financiare are ca principale obiective:

depistarea si prevenirea faptelor de evaziune fiscala, respectarea disciplinei financiare si a normalor de comert, obiective permanente corelate si cu sarcinile stabilite de conducerea Ministerului Finantelor Publice in vederea imbunatotirii pe ansamblu a activitatii de colectare a veniturilor cuvenite statului.

În perioada ianuarie-martie 2009 structurile teritoriale ale Garzii Financiare au desfasurat verificari conform competentelor legale si, in baza tematicilor transmise de Comisariatul General, cuprinse in programele de activitate, cu preponderenta in urmatoarele domenii:

-respectarea prevederilor legale privind regimul produselor supuse accizelor (alcool, bauturi alcoolice , tutun , cafea , produse petroliere);

-respectarea normelor de comert si identificarea marfurilor provenite din activitati de contrabanda, inclusiv prin verificari in domeniul transporturilor de bunuri;

-respectarea prevederilor legale privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc;

-activitatea de gestionare, colectare si valorificarea deseurilor industruiale;

-aplicarea si executarea legilor fiscale;

-alte actiuni dispuse de Guvern sau de conducerea Ministerului Finantelor Publice, precum si in colaborare cu alte institutii;

-in domeniu exploatarii gestionarii , prelucrarii si comercializarii masei lemnoase;

-in piete, targuri si oboare, precum si in zonele marilor concentrari comerciale (en gross);

-in domeniul respectarii prevederilor OUG nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;

-in domeniul drepturilor de autor.

Ca urmare acestor verificari , rezultatele activitatii desfasurate in primul trimestru al anului 2009, cu reflectarea acestora, pe regionalele Garzii Financiare sunt reprezentate sinoptic in tabelele 1.1. si 1.2, dupa cum urmeaza:

Tabelul 1.1.

1. Numarul sesizarilor primite de la cetateni sau alte institutii

Regionala

Sursa: www.gardafinancara.ro

Tabelul 1.2

2.Numarul masurilor luate cu ocazia controalelor

Regionala

Sursa: www.gardafinancara.ro

În prioada 01.01-31.02009, Garda Financiara si-a desfasurat activitatea cu un numar scriptic de 857 comisari, realizand actiuni de control in timpul carora au fost verificati 38.840 agenti economici.

Rezultatele verificarilor au fost consemnate in 39.036 acte de control, constatandu-se abateri in 31.530 cazuri.Cu ocazia verificarilor au fost aplicate 35.287 amenzi in valoare totala de 5336 mii lei.Din acesta suma au fost incasati operativ 37.271 mii lei.

În 627 cazuri au fost identificate fapte economice de natura infractionala prin care s-au produs bugetului prejudicii de 144.234 mii lei , ceea ce a impus sesizarea organelor de cercetare penala.

În figura 1.1. vor prezenta numarul sesizarilor penale pe principalele domenii de activitate:

Figura 1.1.

Numarul sesizarilor penale pe principalele domenii de activitate

Sursa: www.garda financiara.ro

Asa cum se poate observa in acest grafic, in domeniul carburantilor s-au inregistrat cele mai multe sesizari penale.Acesta este urmat aproape la egalitate de domeniul moraritului domeniul prelucrarilor de mase lemnoase.Alte sesizari au fost inregistrate in domeniul alcoolului si bauturilor si domeniul deseurilor, cele mai putine sesizari penale inregistrandu-se in domeniul tutunului.

Datele cuprinse in tabelul 1. reflecta directiile de referinta in care s-au concretizat rezultatele activitatii Garzii Financiare fata de aceeasi perioada din anul anterior, respectiv total sume constatate si incasate, structura acestora, precum si numarul de sesizari penale si valoarea prejudiciilor constatate.

Tabel 1.

-Mii lei-

Sursa: www.garda financiara.ro

Din punct de vedere cantitativ rezultatele activitatii desfasurate in perioada ianuarie-martie 2009, comparativ cu acelasi interval de timp din 2008 sunt reflectate in tabelul 1.4 dupa cum urmeaza:

Tabel 1.4

Sursa: www.garda financiara.ro

Asa cum se poate observa si in figura 1.2 numarul de agenti economici care au fost verificati in primul trimestru al anului 2009, fata de perioada similara a anului trecut a crescut, in conditiile in care numarul orelor lucrate peste program a scazut.Aspectul a fost determinat si de faptul ca orele lucrate peste programul normal de lucru nu au fost platite si nici compensate cu timp liber, din lipsa de personal.

Figura 1.2.

Indicatori trim. I 2008 , comparativ cu trim. I 2009

Actiunile principale desfasurate de Garda Financiara in perioada 01-31.02009

Plecand de la faptul ca obiectivul major stabilit in sarcina institutiei constituie descoperirea si combaterea economiei subterane si implicit a evaziunii fiscale sub toate aspectele si formele ei de manifestare, coroborat cu evaluarea cat mai riguroasa a activitatii anterioare, conform caruia fenomenul se manifesta cu predilectie in domeniile in care se inregistreaza un grad inalt de fiscalitate, eforturile si resursele Garzii Financiare au fost orientate cu precadere in asemenea directii.Astfel, activitatile economico-financiare derulate in zona importului , productiei, depozitarii si comercializarii produselor si marfurilor supuse regimului accizelor au facut obiectul unei monitorizari permanente, actiontndu-se operativ si inopinat pentru surprinderea fenomenului evazionist in timpul sau cat mai aproape de momentul producerii acestuia.

De asemenea, activitatile desfasurate in domeniul importului, productiei si comercializarii carburantilor si a altor produse petroliere ori cele efectuate in raza marilor platforme industriale, precum si operatiunile de export sau conexe exportului , au constituit obiectul unor programe si tematici de control.

1.În domeniul importului, productiei si comercializarii petrolului, carburantilor sau altor componente petroliere.

- agenti economici verificati 455

- agenti economici sanctionati 275

- amenzi aplicate 756 mii lei

- amenzi incasate 389 mii lei

- confiscari de sume sau bunuri 301 mii lei

- prejudiciu de impozite si taxe 24.591 mii lei

- numar sesizari penale 46

2.În domeniul imnportului, productiei si comercializarii alcoolului si bauturilor alcoolice.

- agenti economici verificati 1.407

- agenti economici sanctionati 1.033

- amenzi aplicate 7.916 mii lei

- amenzi incasate 1.958 mii lei

- confiscari de sume sau bunuri 1.323 mii lei

- prejudiciu de impozite si taxe 8.591 mii lei

- numar sesizari penale 14

În domeniul producerii si comercializarii de tigarete si produse din tutun

- agenti economici verificati 532

- agenti economici sanctionati 380

- amenzi aplicate 2.500 mii lei

- amenzi incasate 582 mii lei

- confiscari de sume sau bunuri 452 mii lei

- prejudiciu de impozite si taxe 5.305 mii lei

- numar sesizari penale 3

4.În domeniul exploatarii, gestionarii, prelucrarii si comercializarii masei lemnoase

- agenti economici verificati 1.310

- agenti economici sanctionati 1.078

- amenzi aplicate 1.329 mii lei

- amenzi incasate 1.026 mii lei

- confiscari de sume sau bunuri 622 mii lei

- prejudiciu de impozite si taxe 1.913 mii lei

- numar sesizari penale 29

5.Verificarea activitatii agentilor economici care gestioneaza si valorifica deseuri industriale reciclabile (in special feroase si neferoase)

- agenti economici verificati 380

- agenti economici sanctionati 323

- amenzi aplicate 553 mii lei

- amenzi incasate 450 mii lei

- confiscari de sume sau bunuri 468 mii lei

- prejudiciu de impozite si taxe 126 mii lei

- numar sesizari penale 20

6.Domeniul comertului cu cereale, produse de morarit si panificatie

- agenti economici verificati 997

- agenti economici sanctionati 810

- amenzi aplicate 1.097 mii lei

- amenzi incasate 879 mii lei

- confiscari de sume sau bunuri 8.703 mii lei

- prejudiciu de impozite si taxe 14.740 mii lei

- numar sesizari penale 28

7.În domeniul prestarilor de servicii (alimentatie publica, constructii,etc.)

- agenti economici verificati 4.266

- agenti economici sanctionati 484

- amenzi aplicate 4.402 mii lei

- amenzi incasate 675 mii lei

- confiscari de sume sau bunuri 963 mii lei

- prejudiciu de impozite si taxe 7.380 mii lei

- numar sesizari penale 62

În figura 1. voi prezenta valoarea comparativa a prejudiciilor stabilite pe principalele domenii de activitate:

Sursa: www.garda financiara.ro

Se observa ca valoarea prejudiciului in domeniul carburantilor este cea mai mare, aceasta fiind urmata aproape la egalitate de domeniul moraritului si domeniul alcoolului si bauturilor. Alte prejudicii au fost inregistrate in domeniul tutunului, al deseurilor si in domeniul masei lemnoase.

CONCLUZII

Crearea si existenta unei societati perfecte in care toti membrii societatii sa fie cinstiti, onesti, sa desfasoare o activitate productiva, sa isi plateasca toate impozitele si taxele care le datoreaza, sa nu existe crime, infractiuni, coruptie sa fie respectata legea este o utopie. Toate acestea ar fi posibile numai in cazul in care exista numai proprietate publica sau numai proprietate privata, ceea ce este de asemenea, o utopie.

Existenta celor doua forme de proprietate, publica si privata, creaza distorsiuni in realizarea societatii perfecte. Distorsiunile apar in functie de gradul de intindere a unei forme de societate. Proprietatea publica are nevoie de resurse pentru a acoperii cheltuielile pe care le angajeaza, marimea lor fiind data de ponderea acesteia in cadrul economiei nationale. Sursa principala de venituri sunt in principal impozitele si taxele pe care le incaseaza de la persoanele fizice si de la intreprinderile private.

Persoanele fizice si intreprinderile private obtin venituri si, in functie de rentabilitate, beneficii. De o parte din aceste beneficii trebuie sa renunte pe calea impozitului si sa le vireze bugetului statului, numai ca renuntarea la o parte din beneficiile obtinute nu este prea usoara, de aici apare izvorul evaziunii fiscale.

Statul pentru individ-contribuabil reprezinta un lucru impersonal si rapace. De acea fiscalitatea ii este impusa prin lege, iar aceasta, considerand-o ca pe o confiscare a roadelor muncii sale in favoarea unor teluri obscure si fara urmari benefice si directe asupra sa, nu o vede cu ochi buni. Din aceasta cauza, multi contribuabili incearca sa se sustraga ca mod de raspuns la atentarea statului la libertatea lor de a folosi intregul venit castigat asa cum considera ei de cuviinta, evaziunea fiscala fiind o optiune individuala a celor ce recurg la ea.

Cauzele evaziunii fiscale sunt date in primul rand de fiscalitatea excesiva si de nivelul coruptiei si mai putin de egoismul individului care reactioneaza la cele doua elemente. Istoria sistemului fiscal al tarii arata ca de-a lungul timpului bugetul statului (visteria) a fost sustinuta de micii contribuabili si de populatie, acestia fiind deseori cei sanctionati pentru faptele de evaziune fiscala. Marii contribuabili, care in mod normal trebuie sa alimenteze bugetul statului cu sume urase, sunt in topul evazionistilor in special in societatile in care este prezenta coruptia.

Escaladarea fenomenului de evaziune fiscala in tara noastra a facut ca investitorii straini importanti din tarile Uniunii Europene si SUA sa evite afacerile in Romania, iar o parte din cei care au investit au fost nevoiti sa renunte la investitii sau sa le transfere in alte tari datorita concurentei neloiale facuta de catre evazionisti.

Fiscalitatea excesiva a obligat agentii economici sa recurga la evaziune fiscala pentru a-si putea desfasura activitatea sau pentru recuperarea investitiilor efectuate. Acestia nu au achitat impozitele datorate in termenele legale, nu au inregistrat in intregime sua in parte veniturile realizate, au folosit munca la ,,negru,, sau declarand venituri salariale diminuate fata de cat se achita in realitate, diferenta fiind platita din alte surse legale (dividendele repartizate de actionari) sau ilegale obtinute pe calea evaziunii fiscale.

Evaziunea fiscala a devenit de-a lungul timpului un fenomen international. Libertatea schimburilor comerciale si libertatea de circulatie a individului au creat premisele accentuarii acestui fenimen. Multe tari (aproximativ 75) au devemnit ,, paradisuri fiscale,, fiind refugii pentru multe societati, in special societatile multinationale, care isi transfera si impoziteaza veniturile la cote foarte mici in comparatie cu tarile de origine, bugetele statelor respective fiindu-le micsorate incasarile cu sume considerabile. În aceste cazuri guvernele tarilor respective nu pot lua masuri directe impotriva combaterii fenomenului de evaziune fiscala. Prin aceste tari se efectueaza majoritatea importurilor si exporturilor, preturile marfurilor fiind ,,reglate,, astfel incat in tarile de origine sa fie obtinute beneficii minime.

De asemenea, cetatenii straini care isi infiinteaza societati comerciale pe teritoriul altor state, eludeaza fiscul si legile fiscale deoarece intreprinderile pe care le infiinteaza, nu detin active corporale (nu efectueaza investitii in mijloace fixe sau constructii, toate beneficiile legale si ilegale sunt transformate in tara de origine)si pot oricand parasi tara in cazul in care apar probleme cu autoritatile. Pentru ei riscurile la care se expun in cazul in care nu isi achita taxele catre bugetul statului sunt mai mici decat in cazul contribuabililor autohtoni.

Efectele negative ale evaziunii fiscale sunt multiple si se rasfrang asupra nivelului de trai al populatiei, indeosebi clasa medie si cea saraca. Guvernantii sunt nevoiti sa micsoreze cheltuielile bugetare (invatamant, sanatate , ordine publica, aparare etc.). Efectele sunt scaderea salariilor bugetarilor, cresterea nivelului coruptiei si al presiunii fiscale.

Pentru rezolvarea acestor probleme sunt necesare schimbari profunde care sa fie infaptuite treptat, in perioade mai lungi de timp. Aceste schimbari trebuie fundamentate stiintific, pornindu-se de la analiza sistemului fiscal, cauzelor care au dus la aparitia si amplificarea fenomenului, surprinderea realitatilor sociale (traditii, nivel de cultura, nivel de trai , mentalitati etc.), precumsi alocarea unor resurse financiare si umane importante.

Pentru limitarea cazurilor de optiune in favoarea evaziunii fiscale sunt necesare masuri complexe care vizeaza cadrul de organizare si gestionare a societatii, cu precadere a puterii politice ce trebuie pusa in slujba cetateanului. Contribuabilul trebuie sa perceapa aceste masuri pe calea fiscalitatii prin reducerea presiunii fiscale, prin increderea ca legea este respectata si exista echitate fiscala. Între stat si evazionisti trebuie sa existe in permanenta o ,,lupta,,, fiecare parte aparandu-si veniturile considerate ca parte legitima de fiecare. Diversitatea formelor de venit, caracterul subiectiv si ambigu al legilor fiscale, staruinta cu care sunt aplicate conduc la brese in orice sistem fiscal. Desi, toti factorii politici promit in programele de guvernare lupta impotriva evaziunii fiscale, existenta intereselor de grup fac ca acesti factori sa actioneze in mod contradictoriu.

Ca indivizi suntem cu totii inclinati spre evaziune fiscala, mai ales cand presiunea fiscala este excesiva, guvernantii nu gestioneaza corect si eficient veniturile sau cand constatam ca veniturile nu sunt indestulatoare. Dar legea trebuie aplicata corect si trebuie respectata de toti membrii societatii , iar statul sa apere interesele tuturor membrilor sai, nu numai a celor bogati, el trebuie sa fie garantul prosperitatii obtinuta prin munca si achitand corect impozitele si taxele datorate.

Evaziunea fiscala, ca fenomen, nu poate fi combatuta in totalitate, dar se pot limita efectele acesteia prin implicare permanenta a Guvernului si a contribuabililor onesti.

BIBLIOGRAFIE

1. Bistriceanu Gheorghe    ,,Finantele agentilor economici,, Editura Economica, Bucuresti 2001

2. Padure Cristian    ,,Presiune fiscala in scadere (in Italia),, revista Impozite si taxe nr. 11-12/2001

MUNTEANU VICTOR ,,Control si audit financiar contabil,, Bucuresti 2005

4. Cudritescu Pila Geanina    ,,Evaziunea fiscala,, in studii de drept romanesc, 2001

5.Galca C    ,,Evaziunile fiscale si masurile de combatere a lor,, Editura Didactica si pedagogica Bucuresti 2002

6. I. Scarlat, D. Vilaia, ,,Controlul financiar bancar,,, Editura

Menu M. Independenta Economica , Braila 2000

7. Raileanu C.    ,,Fenomenul de evaziune fiscala,, Editura Tribuna Economica Bucuresti 2003

8.Iulian Vacarel (colectiv)    Finante Publice Editia a V-a , Editura Didactica si Pedagogica , RA 2006

9. Iulian Vacarel (colectiv)    Finante Publice Editia a VI-a , Editura Didactica si Pedagogica , RA 2007

10.Georgeta Vintila    ,,Fiscalitate metode si tehnici fiscale,, Editura Economica 2004

11.Lucian Tatu    ,,Fiscalitate de la lege la practica ,, Editia a III-a, Editura C.H. Beck 2006

12.Ion Mihailescu    ,,Sisteme comparate de impozite si taxe,, Editura Independenta Economica Pitesti 2002

1 *** Legea privind finantele publice nr. 500/2002 publicat in Monitorul

Oficial al Romaniei partea I nr. 597/ 13 august 2003 cu modificarile si

completarile ulterioare

14. *** Legea 571/2003 privind codul fiscal cu modificarile si completarile

ulterioare

15. *** O.G/2003 privind Codul de procedura fiscala

16. *** Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale MO 672/2005

17. *** Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale

18. *** Impozite si taxe nr. 6,7/2002

19. *** https://www.cotidianul.ro

20. *** https://www.gardafinanciara.ro

21. *** https://www.mfinante.ro

22. *** https://anaf.mfinante.ro