METODE DE PREVIZIONARE A PRETURILOR - Analize fundamentale

METODE DE PREVIZIONARE A PRETURILOR

Dupa alegerea unui broker, lucrul cel mai important este ca decizi ce, cand si la ce pret cumperi sau vinzi, bineinteles daca aceste decizii nu sunt lasate la totala discretie a brokerului.

Practica comerciala confirma ca in afaceri majoritatea deciziilor se ghideaza dupa asa zisul bun simt, adica cumpara marfurile deficitare si vinde pe cele excedentare. In operatiunile de bursa deciziile nu se pot baza insa, intotdeauna, pe bunul simt, ci pe opusul acestuia, ceea ce s-a dovedit a fi mult mai profitabil. Pentru participantii la bursa, cu experienta si fler comercial, motto-ul cunoscut este: ,,Cumpara ce prisoseste si vinde ce lipseste". Este stiut ca intr-o economie de piata, in care legea valorii este la ea acasa, cu cat creste pretul unei marfi, cu atat exista tendinta sa se produca mai mult si, din contra, cu cat scade pretul cu atat exista tendinta sa se utilizeze mai multa marfa, ceea ce pe termen lung confirma motto-ul de mai sus.

Este posibil ca tendintele la marfurile vegetale sa fie mai scurte decat, de exemplu, la metale, intrucat lipsa de grau se poate rezolva mai repede decat lipsa de cupru pentru care trebuie sapata o mina, construite cai ferate si drumuri. Cu toate acestea, tendintele la metale sunt mult mai variabile in functie de perioadele de avant sau de cadere.

1. Analize fundamentale

1.Analiza regresiva. Este cunoscut ca atat consumul, cat si productia sunt susceptibile sa fie influentate de forta majora si de evenimente si decizii de ordin politic. Cu toate acestea, analistul pietelor de marfuri trebuie sa ia neaparat in calcul tendintele pe termen lung, aparitia si dezvoltarea inlocuitorilor, volumul contractelor la bursa la termen etc.

Instrumentul cel mai folositor al analistului in prognozarea preturilor este probabil analiza regresiva simpla sau multipla, prin aceasta intelegandu-se corelarea a doi factori: preturile si stocurile.

Acesti doi factori sunt reprezentati grafic de catre analist dupa cum urmeaza; pe axa verticala sunt reprezentate preturile medii anuale, pe cea orizontala - nivelul stocurilor. Se puncteaza apoi pe diagrama punctele in care preturile medii anuale se intersecteaza cu cele ale stocurilor pe o perioada, sa spunem, de 25 de ani, dupa care analistul, observand concentratiile cele mai mari de puncte, deseneaza, manual, intre aceste puncte, o linie regresiva. Daca punctele cu concentratiile cele mai mari se gasesc pe o linie dreapta, corelarea este clara si corecta; daca insa punctele sunt asezate la intamplare, trebuie gasite alte corelatii.

Scopul acestui exercitiu este deducerea dintr-un factor, in exemplul nostru oferta reprezentata prin stocuri, a celuilalt factor - preturile. Ducand o linie verticala de pe axa orizontala pana la intalnirea liniei regresive, se defineste nivelul mediu de pret estimat. Compararea a doi factori ca in exemplul de mai sus reprezinta o regresie simpla, in timp ce adaugarea altor factori conduce la ceea ce se numeste analiza regresiva multipla.

Analiza regresiva are unele slabiciuni, deoarece inainte de a analiza legatura corecta dintre cauza si efect trebuie sa analizeze ipotezele si situatiile in care legaturile dintre factori s-au intrerupt.

Cu cat termenele pentru care se incearca prognoza sunt mai mari, cu atat mai grea este analiza. Pe de alta parte, desi prognozele de scurta durata sunt mai simple, ele pot fi foarte usor date peste cap de aparitia unor evenimente neprevazute si neobisnuite, inclusiv de ordin climateric. In ceea ce ii priveste pe beneficiarii analizelor, acestia sunt desigur interesati deopotriva in prognozele pe termen lung, ca si cele pe termen scurt.

2. Analiza cererii si ofertei. Participantii la bursa, indiferent daca apartin categoriei speculatorilor sau celor care vor sa-si protejeze preturile si profilurile, au nevoie de fundamentari clare cu privire la starea pietei si a interdependentelor intre preturi, stocuri, profit. Factorii care afecteaza fiecare marfa sunt diferiti, de aceea statisticile ce urmeaza sa fie analizate se refera la productia si consumul mondial, usor de aflat sau estimat in cazul tarilor dezvoltate, dar foarte greu de ghicit in cazul unor tari in curs de dezvoltare.

Cacao, de exemplu, constituie materia prima pentru ciocolata oriunde pe glob. Ea este produsa de numai cateva tari, localizate in Africa de Vest si in Brazilia. Este deci firesc ca influenta conditiilor climaterice asupra dimensiunii recoltei sa fie determinata.

Totodata trebuie analizata si cealalta fata a problemei si anume ca ciocolata este un produs de lux si ca in perioadele in care preturile materiei prime sunt foarte mari, consumul scade, iar producatorii sunt preocupati de folosirea unor retete mai economice in care scade ponderea materiei prime de baza - cacao - si creste cea a laptelui, alunelor etc.

Zaharul, spre deosebire de ciocolata, nu este considerat articol de lux, fiind folosit practic in toate tarile. Cererea aici se afla deci intr-un raport direct de cresterea populatiei, dar si cu folosirea unor inlocuitori precum ciclamatele si zaharina. Tot spre deosebire de cacao, zaharul din trestie sau sfecla creste, intr-o proportie mai mare sau mai mica, in toata lumea si, in consecinta, conditiile atmosferice au, per total, mai mica influenta asupra productiei si respectiv a ofertei. O influenta mai mare asupra ofertei de zahar o au insa masurile de politica comerciala din tarile mari producatoare si istoria ultimelor 25 - 30 de ani ne ofera suficiente exemple in acest sens.

Situatia pe piata cafelei este si mai complexa si, in consecinta, si posibilitatile de previziune a preturilor sunt si mai dificile. Astfel, la bursa de la Londra coteaza doar cafeaua Robusta, in timp ce incercarile de a asigura cotatii regulate si pentru Arabica nu s-au putut finaliza cu succes. Cele doua sortimente reprezinta aproximativ un sfert din productia mondiala de cafea si se recolteaza in principal din Africa de Est si Angola. Cafeaua columbiana si braziliana nu este acelasi lucru cu Arabica, iar preturile pentru aceste sortimente de cafea pot evolua chiar in directii diferite.

In ultimii ani au devenit foarte active pietele cerealelor si in primul rand ale graului, orzului si boabelor de soia. Activizarea are la baza nu numai cumpararile masive din partea fostei U.R.S.S., ci si folosirea intensiva a bursei in scopul evitarii riscurilor decurgand din oscilatiile de pret.

Cauciucul natural este furnizat, dupa cum se stie, in principal de Malaysia. Deoarece cresterea si maturizarea unui copac dureaza foarte mult, oferta este mai putin elastica, dar nu si cererea. Si aici, o influenta vitala o poate avea factorul de ,,substituire", de ,,inlocuire", dar nu in sensul reducerii ci tot al majorarii preturilor, majorari influentate de cresterile vertiginoase ale preturilor pe piata petrolului. Zvonurile despre razboi, sau chiar incidentele de scurta durata au, de asemenea, un efect extrem asupra preturilor cauciucului tocmai datorita inelasticitatii ofertei si practic imposibilitatii de a raspunde cererii masive si bruste.

Piata argintului se confrunta si ea cu contradictii specifice de care trebuie sa se tina seama in intocmirea prognozelor cu privire la evolutia preturilor. Astfel, cererea este cu regularitate superioara ofertei, deoarece consumul este mai mare decat productia. Aceasta nu-i insa totul. Stocurile de argint sunt in continuare foarte mari si situatia recidiveaza practic din vremurile in care argintul era utilizat drept valuta de schimb. Cum argintul continua sa fie obtinut ca un subprodus in productia de plumb, se pot pune doua intrebari: la ce preturi vor hotari sa vanda argintul detinatorii lui si care sunt perspectivele de substituire a acestui metal.

Din pacate, raspunsurile la aceste intrebari nu pot fi numai rezultatul unor analize pure. In cazul cuprului, de exemplu, ori de cate ori cererea a marcat adevarate explozii    s-au inregistrat dificultati mari de partea ofertei si cresteri substantiale de pret. Este oare posibil sa se prevada cat de mare va fi cresterea preturilor? Daca pretul este de 1 000 $ per tona si deficitul mondial estimat la 5 la suta, o crestere a preturilor de 10 la suta va fi suficient de incurajatoare pentru producator sau indeajuns de descurajatoare pentru consumatori, astfel incat sa contribuie la realizarea unui nou echilibru intre oferta si cerere? Raspunsul nu poate fi in mod obligatoriu afirmativ deoarece fenomenul nu poate fi rupt de influenta pe care o pot exercita speculatorii, in special cei ce actioneaza in dubla calitate de speculatori-producatori sau speculatori-consumatori. Cand insa preturile incep sa scada, speculatorii profesionisti vor incerca sa-si lichideze repede operatiunile deschise, iar detinatorii stocurilor, sa le reduca pana la limita minima in speranta stoparii sau atenuarii reducerii preturilor. In multe cazuri, astfel de actiuni nu au alt efect decat revitalizarea instabilitatii.

In sfarsit, un ultim factor pe care analistul trebuie sa-l aiba in vedere este cursul ratelor de schimb al valutelor. In ultimii ani, nu numai oamenii de afaceri, ci natiuni intregi si mari grupe de state s-au confruntat si au avut de suferit de pe urma amplitudinii modificarii ratelor de schimb intre dolar pe de o parte si lira sterlina, yenul japonez, marca vest germana s.a.m.d., pe de alta parte. De aceea, analistul si cercetatorul pietei trebuie sa acorde acestui factor o importanta la fel de mare ca si efectelor recesiunii in general.

2. Analize tehnice, utilizarea diagramelor

Una din metodele cele mai utilizate in prognozarea preturilor, in special a celor de la bursele de marfuri, sunt diagramele intocmite in baza datelor statistice existente si obtenabile, de regula la preturi rezonabile.

Acest procedeu reduce, de fapt, evaluarea numai la analiza si corelarea unor serii de preturi cu volumul contractelor, cu cel al stocurilor si al dobanzilor. Dintre regulile aplicate de cel care intocmeste si analizeaza diagramele mentionam ,,urmareste-l in afaceri pe celalalt, probabil stie mai mult decat stii tu" si ,,o tendinta continua pana cand se opreste".

Pornind de la aceste reguli, pot fi formulate intrebari ca:

in ce fel se recunoaste o tendinta?

cum se constata daca s-a oprit?

O tendinta de crestere evolueaza, de regula, astfel: o crestere initiala este urmata de o scadere usoara, continuata de o noua crestere de preturi si asa pana la sfarsitul tendintei. De notat ca in ciuda unor caderi minore ce se succed dupa aproape fiecare crestere mai importanta, tendinta de crestere poate fi usor definita si reprezentata grafic printr-o linie dreapta. O tendinta de preturi este un fel de dezechilibru stabil, stabilitate proprie data de reducerea miscarilor de pret in limitele canalului tendintei. Este desigur clar ca preturile nu evolueaza in fiecare zi in aceeasi directie si ca de pe urma acestui fenomen se vor gasi intotdeauna profitori.

Mult mai grea este constatarea cu privire la intreruperea tendintei, fie ea de crestere sau de scadere. Este desigur uzual ca tendintele majore de crestere sau de scadere sa nu poata fi intrerupte de pauze de durata ce s-ar putea explica prin stabilirea temporara de noi echilibre. Cu toate acestea, intreruperile trebuiesc abordate cu prudenta, deoarece noile tendinte incep sa se formeze tocmai din aceste pauze sau intreruperi. De fapt, aceste elemente confirma odata in plus regula mentionata in paginile anterioare, cu privire la ,,negocierea numai in perioada tendintelor majore".

Examinand inversarea tendintelor se constata ca acestea sunt de doua tipuri: precipitata (,,spear head") si formala (,,formal pattern").

Inversarea precipitata este o situatie in care o tendinta in faza acuta este revarsata brusc, in cursul unei zile. Astfel, entuziasmul comerciantilor din ziua precedenta evolueaza mai intai in actiuni speculative, ca apoi sa degenereze in panica.

Statistica mai veche sau mai noua a preturilor de bursa este plina de exemple de schimbari precipitate si spectaculoase a tendintelor la cafea, cacao, zahar, argint, aur etc.

Inversarile formale tind sa apara in situatii de echilibru, cele mai dramatice fiind ,,liniile" ce exprima grafic perioadele lungi de comercializare la acelasi pret, cum, de exemplu, la cupru in 1962-1963, cand grupurile mari miniere s-au coalizat in fixarea preturilor; cand insa resursele s-au terminat, cresterea preturilor a fost dramatica.

Reprezentarile grafice ale tendintelor preturilor sunt, in principal, de doua feluri:

Diagrame ,,bar", care inregistreaza o bara pe zi urmarind evolutia zilnica a preturilor comparativ cu evolutia volumului de afaceri si a stocurilor;

Diagrame ,,point and figure", care masoara miscarile in sus sau in jos, avand avantajul de a masura dimensiunea probabila a unei miscari si de a ilustra miscarea prin scheme tipice.

De regula, brokerii de bursa folosesc ambele tipuri de reprezentari grafice pentru acelasi produs, dar in timp ce reprezentarile de tip ,,poind and figure" sunt utilizate in 2-3 variante, cele de tip ,,bar" sunt suficiente intr-o singura reprezentare.

Evaluarea analizelor fundamentale si tehnice

Slabiciunea analizei fundamentale consta in aceea ca analistul nu poate fi niciodata sigur ca faptele ce-i sunt cunoscute sunt intr-adevar cele relevante, asa ca analizele pot fi frecvent rasturnate de schimbari provocate de hotarari guvernamentale sau de activitati intreprinse de speculatori sau alti investitori sau producatori.

Pe de alta parte, slabiciunea analizelor tehnice, respectiv a reprezentarilor grafice, consta in aceea ca semnalele false nu sunt neobisnuite.

Compromisul ideal vizavi de slabiciunile mentionate pare sa fie folosirea atat a analizei tehnice, cat si a celei fundamentale. Cand rezultatele celor doua analize converg, efectul pentru analist se poate transforma usor in profit, dar cand rezultatele se inscriu intr-un raport contradictoriu, conflictual, evaluarea pietei de catre analist trebuie facuta cu multa precautie.

Experienta a aratat ca analiza fundamentala bazata pe analiza regresiva permite elaborarea de prognoze ale preturilor pe termen lung, in special pentru metale sau zahar care sunt mai putin influentate de conditiile de vreme locale si la care cererea si oferta pot fi prevazute cu o precizie rezonabila cu catva timp inainte, conform modelelor economice de ,,boom" sau ,,slump" si, de asemenea, conform cresterii populatiei.

Preturile vor tinde deci sa fluctueze in jurul acestor tendinte, fara insa ca amplitudinea fluctuatiilor sa poata fi prognozata, intrucat din timp in timp factori speciali vor continua sa obstructioneze, iar speculatorii - profesionisti sau amatori - sa poata prelua temporar controlul asupra pietei. Daca analistul considera ca se poate increde in concluziile analizei fundamentale, el poate profita de oscilatiile ciclice in jurul tendintei, pentru a cumpara sau vinde mai avantajos, cu conditia sa existe prudenta fata de perspectiva transformarii ciclului intr-un superciclu. Or, instrumentul la indemana celui ce adopta o atitudine de prudenta este tocmai analiza tehnica.