MODUL DE FINANTARE AL UNITATILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE CADRUL LEGAL EXISTENT

MODUL DE FINANTARE AL UNITATILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE CADRUL LEGAL EXISTENT

Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele competente si responsabilitati in domeniul finantelor publice locale:

-elaborarea si aprobarea bugetelor locale

-stabilirea ,incasarea si urmarirea impozitelor si taxelor locale, in conditiile legii;

-urmarirea si raportarea executiei bugetelor locale , precum si rectificarea acestora dupa caz,pe parcursul anului bugetar,in conditiile de echilibru bugetar.

-stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local,inclusiv optiunea trecerii sau nu a acestora in raspunderea unor agenti economici specializati sau servicii publice locale,urmarindu-se eficientizarea acestora in interesul cetateanului;

-administrarea eficienta a bunurilor din propietatea publica sau private a unitatilor administrative-teritoriala.

-angajarea de imprumuturi pe termen scurt,mediu si lung si urmarirea achitarii la scadenta a obligatiilor de plata rezultate din acestea.

-garantarea de imprumuturi interne sau externe pe termen scurt,mediu sau lung;

-administrarea resurselor financiare pe parcursul executiei bugetare, in conditii de eficienta ;

-stabilirea optiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efecuarea cheltuielilor publice locale;

-elaborarea ,aprobarea,modificarea si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva a unitatilor administrative-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale;

-organizarea si urmarirea efectuarii auditului intern,controlului intern de gestiune asupra gestiunilor proprii,gestiunilor institutiilor si serviciilor publice locale din subordine;

-bugetarea pe baza de programe;

-elaborarea de proiectii bugetare pe termen mediu;

-stabilirea si aprobarea programului de investitii publice locale;

-urmarirea modului de implementare a legislatiei modificate in cadrul reformei adimistratiei publice;

Ordonatorii de credite-sunt persoane desemnate(alese sau numite) care au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate,pentru cheiltuieli strict legate de activitatea institutiei publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii de credite raspund de:

-fundamentarea si elaborarea proiectului de buget propriu;

-urmarirea modului de realizare a veniturilor;

-angajarea,lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare aprobate si a veniturilor bugetare posibil de incasat;

-integritatea bunurilor aflate in propietatea sau in administrarea instituitiei,pe care o conduc;

-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare;

-organizarea auditului intern si a controlului financiar preventive.

-organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de investitii publice.

-organizarea evidentei programelor ,inclusiv a indicatorilor aferenti acestora;

-organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, inclusiv inventarierea acestuia ,conform prevederilor legale ;

Ordonatorii de credite sunt de trei categorii:

-ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene,primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrative-teritoriale. Acestia pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept sau altor persoane imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegarii.

Ordonatorii principali de credite analizeaza modul de utilizare al creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale proprii si prin bugetele institutiilor subordonate si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.

-ordonatorii secundari de credite (conducatori de institutii cu personalitate juridica) repartizeaza credite bugetare pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor subordinate si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.

-ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitatilor, pe care le conduc.

Autonomia de gestiune si financiara a administratiei publice locale

Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a colectivitatilor locale de a rezolva si gestiona , in cadrul legii, sub raspundere proprie si in favoarea cetateanului ,o parte importanta a sarcinilor publice.

Principiile generale din Carta Europeana a Autonomiei Locale se refera la:

a)colectivitatile locale au dreptul , in cadrul politicii economice nationale ,la resurse proprii adecvate, in vederea exercitarii atributiilor lor.

b)resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite pentru ele prin lege;

c)parte din resursele financiare ale colectivitatilor trebuie sa provina din impozite si taxe locale ;

d)protectia colectivitatilor locale deficitara din punct de vedere financiar impune instituirea unor proceduri de ajustare, care sa implice echilibrarea bugetelor locale ;

e)consultarea colectivitatilor locale asupra modalitatilor in care le vor fi alocate resursele redistribuite;

f)acordarea subventiilor nu trebuie sa aduca atingere libertatii fundamentale a autoritatilor locale de a-si stabili politici proprii in domeniul lor de competenta;

g)la finantarea propriilor obiective de investitii ,colectivitatilor locale trebuie sa aiba acces la piata nationala de capital;

Procesul bugetar la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale;

Elaborarea si aprobarea bugetelor locale

Procesul bugetar la nivelul unitatilor administrative teritoriale este reglementat de OUG nr.45/2003 privind finantele publice locale, si se deruleaza in etape consecutive care se refera la :

a)     elaborarea proiectului de buget ;

b)     aprobarea bugetului ;

c)     executia bugetului;

d)     incheierea executiei bugetului ;

e)     controlului executiei bugetului ;

f)      aprobarea executiei bugetului ;

Responsabilitatea elaborarii politicii financiare revine primarilor si presedintilor de consilii judetene. La elaborarea politicii financiare se tine seama de legislatia in vigoare privind veniturile si cheltuielile publice locale ,politica de dezvoltare locala si regionala promovata de Guvern si de organismele internationale.

Pentru elaborarea si executia bugetului anual sunt utile previzionarile pe termen scurt si mediu.

In fundamentarea cat mai corecta a unei planificari bugetare ,in cazul veniturilor curente trebuie sa se tina seama de urmatoarele elemente:

a)gradul de incasare a impozitelor in raport cu debitele calculate.;

b)nivelul fiscalitatii;

c)dezvoltarea economica, care influenteaza direct cresterea/descreasterea bazei de impozitare precum si nivelul de incasare al impozitelor si taxelor locale;

d)cuantificarea nivelului inflatiei ,care influenteaza planificarea bugetara anuala;

Criteriile de fundamentare a cheltuielilor cuprind:

a)     baza legala;

b)     limitele maxime ale cheltuielilor;

c)     destinatia cheltuielilor;

d)     documentele de justijicare;

e)     analiza si studierea comparative a cheltuielilor,pe total si in structura clasificatiei bugetare prin utilizarea metodei evaluarii directe;

f)      analiza preturilor si tarifelor;

g)     eficienta serviciilor publice si al administratiei publice locale;

h)     elaborarea programelor;

i)      elaborarea prognozei pe cel putin trei ani,cu estimarea costurilor serviciilor publice locale furnizate si totodata ale institutiilor publice;

j)      existenta unei baze de date;

k)     un sistem de stabilire a prioritatilor in efectuarea cheltuielilor, atat cele operationale cat si cele cu privire la investitii;

Structura functionala a cheltuielilor permite ca din bugetul local sa fie finantate toate tipurile de cheltuieli premise de cadrul legal in vigoare,ce se adreseaza strict colectivitatilor locale in asamblu sau pe parti( de exemplu:servicii administrative cu caracter statal,invatamant,sanatate,cultura,religie,sport,asistenta sociala,dezvoltare economica,locuinte,mediu,ape,agricultura si silvicultura,transporturi,diverse actiuni economice)

Structura economica a cheltuielilor apare la toate capitolele si subcapitolele de cheltuieli din buget,grupate pe diferite tipuri in functie de continutul lor economic,astfel:

a)     cheltuieli curente:

de personal

materiale si servicii

b)     subventii

c)     transferuri

d)     cheltuieli de capital

Realizarea integrala a veniturilor proprii constituie, sarcina principala a administratiei publice locale.

Legea bugetului nr.507/2003 ,OUG 45/2003 privind finantele publice locale si legile bugetare anuale ,enumera categoriile de venituri ,care se prevad in bugetele locale pe 2004.

1. Impozitul pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale

de sub autoritatea consiliilor locale

2. Impozite si taxe de la populatie:

a) Impozitul pe cladiri de la persoane fizice

b) Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice

c) Impozitul pe terenuri de la persoane fizice

d) Alte impozite si taxe de la populatie

3. Taxa pe teren

4. Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice:

a) Impozitul pe cladiri de la persoane juridice

b) Impozitul pe terenuri de la persoane juridice

5. Alte impozite directe:

a) Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice

b) Alte incasari din impozite directe

6. Impozitul pe spectacole

7. Alte impozite indirecte:

a) Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de

functionare

b) Taxe judiciare de timbru

c) Taxe de timbru pentru activitatea notariala

d) Taxe extrajudiciare de timbru

e) Alte incasari din impozite indirecte

8. Varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea

consiliilor locale

9. Varsaminte de la institutiile publice:

a) Alte venituri privind circulatia pe drumurile publice

b) Venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a

daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal - servicii publice

de protectie a plantelor

c) Veniturile punctelor de insamantari artificiale

d) Veniturile circumscriptiilor sanitar-veterinare

e) Contributia lunara a parintilor sau sustinatorilor legali pentru

intretinerea copiilor in crese

f) Varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si

activitatilor autofinantate

g) Contributii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor

cantinelor de ajutor social

h) Taxe din activitati cadastrale si agricultura

i) Alte venituri de la institutiile publice

10. Diverse venituri:

a) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii

si despagubiri

b) Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit

dispozitiilor legale

c) Restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a

anilor precedenti

d) Impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societatilor

comerciale sau companiilor nationale la care statul este actionar

majoritar, precum si regiilor autonome

e) Venituri din concesiuni si inchirieri

f) Penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a

declaratiei de impozite si taxe

g) incasari din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii

h) Venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor

fostelor cooperative agricole de productie

i) Venituri din dividende

j) incasari din alte surse

11. Venituri din valorificarea unor bunuri:

a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

b) Venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului

c) Venituri din privatizare

d) Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat

12. Cote si sume defalcate din impozitul pe venit:

a) Cote defalcate din impozitul pe venit

b) Sume defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale

c) Sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor

locale

13. Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata:

a) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru institutiile

de invatamant preuniversitar de stat, crese, centre judetene si

locale de consultanta agricola

b) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru subventionarea

energiei termice livrate populatiei

14. Subventii primite din bugetul de stat:

a) Subventii primite de bugetele locale pentru retehnologizarea

centralelor termice si electrice de termoficare

b) Subventii primite de bugetele locale pentru investitii

finantate partial din imprumuturi externe

c) Subventii primite de bugetele locale pentru dezvoltarea sistemului

energetic

d) Subventii primite de bugetele locale pentru drumuri judetene,

comunale si pentru strazile care se vor amenaja in perimetrele

destinate constructiilor de cvartale de locuinte noi in localitati

rurale si urbane

e) Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea elaborarii

si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a

regulamentelor locale de urbanism

f) Subventii primite de bugetele locale din Fondul de interventie

g) Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea Programului

de pietruire a drumurilor comunale si alimentarea cu apa a satelor

h) Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea actiunilor

privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu

destinatie de locuinta

i) Subventii primite de bugetele locale pentru lucrarile de cadastru

imobiliar

15. Subventii primite de la alte bugete:

a) Subventii primite de la bugetul asigurarilor pentru somaj pentru

finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca

b) Subventii primite de la alte bugete locale pentru sustinerea

sistemului de protectie a drepturilor copilului

16. Donatii si sponsorizari

Asa cum am precizat de multe ori, exista tendinta de a minimiza aceste venituri (noi suntem saraci, nu putem pune taxe mai mari, nu ne mai aleg oamenii sunt doar cateva din argumentele invocate). Cu toate acestea, impunerea si colectarea unor taxe rezonabile trebuie sa ramana una din principalele preocupari ale conducatorilor din administratia publica.

Acestia sunt de fapt banii pe care se vor puea baza intotdeauna, sunt banii proprii, pe care ii vor putea gestiona dupa trebuintele si in interesul comunitatii.

Constituie o performanta manageriala sa poti colecta 100% taxele si impozitele si una deosebita sa depasesti veniturile prognozate (cu conditia ca acestea sa nu fi fost subdimensionate initial). Si din ce in ce mai des s-au auzit voci care considera ca alocarile din sumele provenite de la bugetul de stat pentru echilibrare sau din fondul de 17% sa fie disponiblizate catre administratiile respective, functie de gradul in care acestea isi realizeaza veniturile proprii. Performanta lor in domeniul financiar este un element de comparatie dar si de cointeresare in raport cu alte administratii din judet.

Atragerea unor sume mai mari de la bugetul de stat (national, judetean).

Dupa cum se stie Ordonanta nr.45/2003 privind finantele publice locale stabileste o serie de restrictii privind libertatea in alocarea acestor fonduri in cadrul bugetului.

Astfel art.29, alin.(3) prevede ca 'din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale aprobate anual prin legea bugetului de stat si din cota de 17% prevazuta, o cota de 25% se acorda bugetului propriu al judetului, iar diferenta se repartizeaza pe comune, orase si municipii prin hotarare a consiliului judetean, dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a directiei generale a finantelor publice in functie de urmatoarele criterii:

capacitatea financiara calculata in baza impozitului pe venit incasat pe locuitor in proportie de 30%;

suprafata unitatii administrativ-teritoriale in proportie de 30%;

populatia unitatii administrativ-teritoriale in proportie de 25%;

alte criterii stabilite prin hotarare a Consiliului Judetean in proportie de 15%, care sa asigure cu prioritate sustinerea programelor cu finantare externa care necesita cofinantare locala.

Dupa cum se observa, dincolo de datele statistice asupra carora nu se poate actiona, singura cale de a obtine fonduri suplimentare ramane, pe aceasta directie, atingerea de proiecte cu finantare externa, activitate pe care o vom trata separat.

Primarii trebuie sa stie insa ca exista si alte cai de a obtine fonduri pe asa numitele sume directionate sau fonduri speciale. Desi ele au, de regula, un caracter restrictiv ca utilizare (protectie sociala, venitul minim garantat, insotitorii persoanelor cu handicap, incalzire etc.) aceste fonduri vin sa usureze sarcina bugetara a localitatilor respective si, bine gospodarite pot chiar sa fie suficiente, iar consiliul local respectiv sa suporte doar o suma foarte mica drept cofinantare pentru aceste programe. Pe de alta parte, utilizarea fortei de munca in mod corespunzator in cadrul prevederilor Legii venitului minim garantat poate genera un volum de lucrari de gospodarire a localitatii semnificativ, cu impact asupra cetatenilor pentru ca, se stie, unul din criteriile cele mai utilizate pentru a aprecia un primar este curatenie, florile, modul in care arata localitatea in general.

Atragerea unui volum cat mai mare de bani si utilizarea lor corespunzatoare vor fi elemente de apreciere deosebita cu conditia ca cetatenii sa cunoasca si sa respecte efortul pe care primarul si echipa sa il face.

Accesarea unor programe cu finantare externa in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a devenit o sursa importanta de venituri pentru administratia locala. Avand in vedere acest lucru, am prezentat intr-un capitol separat problematica obtinerii unor astfel de fonduri.

Trebuie spus insa aici ca principalul obstacol pe care il intampina primarii este lipsa de informare precum si nestiinta, care induce teama, legata de existenta si intocmirea unor proiecte viabile. Intrebari de genul: unde s-a spus asta, cine ne poate garanta ca vom castiga, cine o sa ne faca proiectul, cine plateste studiul de fezabilitate, cine va urmari realizarea lui etc. insotesc, de regula, discutiile despre proiectele cu finantare externa. La acestea se adauga rigoarea si birocratia impusa de regulile europene extrem de stricte.

Apreciem necesar ca pentru perioada imediat urmatoare, cand volumul fondurilor va fi sensibil sporit, fiecare primarie sa aiba un functionar public, tanar, cunoscator al unei limbi straine de circulatie europeana (engleza, franceza) care sa poata lucra usor pe calculator si care sa aiba ca sarcina tocmai accesarea datelor necesare intocmirii unor proiecte. Chiar daca procentul de reusita este poate de 1 la 10, efortul merita facut pentru ca exista numeroase alte cai de a valorifica astfel de proiecte fie pe finantare interna, fie pe alte programe cu finantare externa. Un proiect bun va gasi totdeauna o sursa de finantare, iar impactul, ca performanta, al primarului, respectiv si a echipei sale este mult mai mare atunci cand se reuneste atragerea unor astfel de fonduri.

Parteneriatul intre diversele comunitati locale si intre acestea si

agentii economici, prestatori de servicii publice

De la inceputul anilor 1990, principiul parteneriatului public-privat a cunoscut o dezvoltare deosebita in lumea intreaga. Factorii care au generat acest fenomen sunt in special legati de nevoia crescuta de servicii publice asociate cu necesitatea de a limita cheltuirea de fonduri publice, pe de o parte, si pe de alta parte o mai buna analiza a repartizarii rolurilor intre puterea publica si operatorii privati cu transferarea unei parti a costurilor serviciilor publice de la contribuabili catre utilizatori.

Apelul la aceasta forma de cooperare este legitim, avand in vedere rolurile puterii publice si ale prestatorilor de servicii privati. Astfel, in conditiile in care puterea publica are responsabilitatea asigurarii unor servicii publice de calitate, esentiale pentru populatie, operatorii privati trebuie sa asigure aceste servicii in cel mai bun raport cost-beneficiu. Parteneriatul public-privat permite adunarea acestor roluri intr-o formula in care puterea publica trebuie sa analizeze bine avantajele, dezavantajele si riscurile ce decurg de aici. Stapanirea in bune conditii a procesului permite atingerea reusitei si aprecierea performantei manageriale in conducerea activitatilor respective pentru ca parteneriatul public-privat, a devenit una din mizele majore ale gestiunii publice.

O abordare pragmatica a parteneriatului public privat implica :

gasirea unui echilibru pentru avantaje reciproce. Oricare ar fi numele sau formulele gasite, parteneriatul public-privat inglobeaza un ansamblu vast de manifestari ce permit asocierea intre intreprinderi private si autoritatea publica pentru executarea unor misiuni de servicii publice. Exista mult prea multe diferente intre formele de parteneriat, intre scopul cu care se realizeaza acestea, intre oamenii, comunitatile carora li se adreseaza. Din aceasta cauza procesul trebuie privit in toata dinamica sa si gasita in fiecare moment solutia cea mai apropiata de optimul functional al unei astfel de formule.

obtinerea unor avantaje reciproce ale partenerilor. Recurgand la fonduri private, parteneriatul public-privat are avantajul de a dezvolta proiecte cu cheltuieli mici sau inexistente pentru autoritatea publica. Costul serviciului poate fi transferat total sau partial, utilizatorilor (plata drumurilor, consumul de apa etc.) obligandu-i la plata unui pret apropiat de costurile reale prin intermediul unei campanii de acceptare, munca pe care trebuie sa o faca autoritatea publica.

alocarea optima si transferul unei parti a riscurilor catre sectorul privat in contextul in care parteneriatul public-privat implica un grad ridicat datorita sumelor de bani considerabile puse in joc, a incertitudinilor asupra costurilor de constructie si operare.

Autoritatea publica ramane responsabila de serviciul furnizat cetateanului, dar nu este necesar ca ea sa fie raspunzatoare de institutia in sine. De aceea, o parte din responsabilitati pot fi transferate operatorului privat cand acesta este capabil sa controleze mai bine desfasurarea procesului.

stabilitatea care rezulta din faptul ca respectivele contracte sunt semnate pentru perioade lungi de timp ce depasesc mandatele politice. Serviciile publice vor fi mai putin sensibile la efectele electorale, proiectele trebuind sa fie in mod real de un interes socio-economic pentru a fi pastrate de comunitate. Aceasta si in conditiile in care nu exista solutii miracol, solutii unice pentru parteneriatul public-privat. Acesta trebuie sa fie eficace, necesar pentru societate, dar si eficient, rentabil din punct de vedere economic.

Autoritatea publica este interesata de realizarea intr-un timp scurt a lucrarilor si cu costuri care sa afecteze cat mai putin bugetul. Prestatorul de servicii este interesat sa-si desfasoare o activitate pentru care sa fie platit corespunzator si sa-si poata incasa in timp banii recuperand investitia initiala. Evident stabilitate nu inseamna stagnare. In timp, parteneriatele evolueaza, se adapteaza noilor conditii, sunt in timp cu timpul lor.

Fiecare partener are, cu siguranta, obiective proprii care nu pot sa fie identice. Totusi, obiectivul tuturor este de a realiza cat mai bine, cu cel mai mic cost posibil serviciul respectiv. De aceea trebuie promovata abordarea care respecta cel mai bine interesele fiecaruia, cautand convergenta acestor interese. In acelasi timp fiecare dintre parteneri trebuie sa aiba o pozitie clara si argumentata asupra elementelor de divergenta. Aceasta pentru a putea fi dezbatut eficient si a ajunge la compromisurile cele mai echitabile si eficace intre posibilitatea de castig, costurile de suportat si riscurile asumate, dar si pentru a da durabilitate parteneriatului respectiv ce ar putea fi inscris inclusiv intr-o carte a parteneriatului public-privat care sa constituie si un certificat de incredere pentru potentialii parteneri.

2. Reducerea cheltuielilor pentru fiecare unitate de lucrare sau serviciu constituie cea de a doua preocupare de baza a managerului din administratia publica.

Ordonanta nr.45/2003 si legile anuale ale bugetului nominalizeaza cheltuielile ce pot fi facute de catre administratiile locale astfel:

1. Autoritati executive

2. Invatamant:

a) Invatamant prescolar

b) Invatamant primar si gimnazial

c) Invatamant liceal

d) Invatamant profesional

e) Invatamant postliceal

f) Invatamant special

g) Internate, camine si cantine pentru elevi (alocatii de la bugetele

locale in completarea veniturilor proprii)

3. Sanatate:

a) Spitale

b) Crese

c) Alte institutii si actiuni sanitare

4. Cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret:

a) Biblioteci publice comunale, orasenesti, municipale

b) Muzee

c) Teatre si institutii profesioniste de spectacole si concerte

d) Scoli populare de arta si meserii

e) Case de cultura

f) Camine culturale

g) Consolidarea si restaurarea monumentelor istorice

h) Centre culturale

i) Culte religioase

j) Activitatea sportiva

k) Activitatea de tineret

l) Alte institutii si actiuni privind cultura, religia si activitatea

sportiva si de tineret

5. Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii:

a) Centre de ingrijire si asistenta

b) Centre-pilot de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap

c) Centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap

d) Centre de integrare prin terapie ocupationala

e) Centre de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica

f) Cantine de ajutor social

g) Ajutor social

h) Asistenta sociala in caz de invaliditati

i) Sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului

j) Unitati de asistenta medico-sociale

k) Servicii publice de asistenta sociala

l) Servicii publice specializate pentru protectia copilului

m) Camine pentru persoane varstnice

n) Drepturile asistentului personal pentru copii si adulti cu

handicap grav

o) Alte actiuni privind asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare

si indemnizatii

6. Servicii si dezvoltare publica si locuinte:

a) Iluminat

b) Salubritate

c) intretinere gradini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive si de agrement

d) Locuinte

e) Alimentari cu apa, statii de epurare pentru ape uzate, colectoare,

statii de pompare

f) Retele, centrale si puncte termice

g) Canalizare

h) Amenajari hidrotehnice de interes local, in intravilan

i) Introducere de gaze naturale in localitati

j) Electrificari rurale

k) Alte actiuni privind servicii, dezvoltare publica si locuinte

7. Agricultura si silvicultura:

a) Combaterea daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal - servicii

publice de protectie a plantelor**)

b) Puncte de insamantati artificiale

c) Circumscriptii sanitar-veterinare (exclusiv epizootii)

d) Centre judetene si locale de consultanta agricola

8. Transporturi si comunicatii:

a) Drumuri, poduri si strazi

b) Transportul in comun

c) Alte cheltuieli in domeniul transporturilor si comunicatiilor

9. Alte actiuni economice:

a) Prevenire si combatere inundatii si gheturi

b) Sustinerea programelor de dezvoltare regionala

c) Alte cheltuieli pentru actiuni economice

10. Alte actiuni:

a) Centre militare

b) Protectie civila

c) Fondul Roman de Dezvoltare Sociala

d) Alte cheltuieli

11. Fond pentru garantarea imprumuturilor externe, dobanzilor si

comisioanelor aferente:

a) Fond pentru garantarea imprumuturilor externe dobanzilor si

comisioanelor aferente contractate/garantate de stat

b) Rambursari de credite externe, plati de dobanzi si comisioane la

credite externe contractate de stat

12. Transferuri catre alte bugete:

a) Transferuri din bugetele locale pentru sustinerea sistemului de

protectie a copilului

13. Dobanzi aferente datoriei publice si alte cheltuieli:

a) Dobanzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publice

locale interne

b) Dobanzi comisioane si alte costuri aferente datoriei publice

locale externe

c) Cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de

valoare si riscul garantiilor acordate de autoritatile locale,

in conditiile legii

d) Diferente de curs aferente datoriei publice locale externe

e) Dobanda datorata trezoreriei statului in cadrul planului de redresare

14. Rambursari imprumuturi acordate:

a) Rambursare imprumuturi acordate din trezoreria statului

b) Rambursarea imprumuturilor interne pentru investitii

c) Rambursarea imprumuturilor externe pentru investitii

15. Fondul de rezerva bugetara:

a) Fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliilor locale

Asa cum am precizat, aceste cheltuieli trebuie foarte bine analizate inainte de proiectarea bugetului, la analiza si in timpul executiei acestuia pentru ca de o buna fundamentare si de o urmarire corespunzatoare a executiei sale depinde in cea mai mare parte performanta financiara a managerului din administratia publica.

In legatura cu aceasta, apreciem necesar sa facem urmatoarele precizari:

este necesara o analiza realista a posibilitatilor financiare ale autoritatii administrative respective si o ordonare a prioritatilor asigurandu-se resursele bugetare astfel incat sa existe acea succesiune normala intre elaborarea proiectelor - inceperea lucrarilor si finalizarea acestora intr-un timp cat mai scurt. Acest lucru este valabil si in cazul analizat mai inainte al parteneriatului public privat.

accesarea unor programe cu finantare externa inseamna atragerea de venituri si diminuarea cheltuielilor. Dar in acelasi timp inseamna si obligatia de cofinantare a unor activitati sau de sustinere a acestora pe o anumita perioada de timp ceea ce implica o serie de cheltuieli, uneori foarte importante (vezi programul SAPARD unde 20% din suma aferenta proiectului a insemnat la unele localitati 6-7 miliarde lei mult peste posibilitatile acestora). Obligatiile asumate cu aceasta ocazie trebuie respectate in mod deosebit pentru ca efectele se vor regasi inclusiv la nivel national.

necesitatea operarii cu mijloacele de achizitie care pot aduce un minim de cheltuieli. Licitatia electronica, intrata mai nou in sistemul de achizitii publice, licitatia deschisa cu strigare, marketingul agresiv si extins, realizarea unei baze proprii de date etc. pot inlatura cererea de oferte care de cele mai multe ori se dovedeste a fi deosebit de scumpa pentru autoritatile locale.

informatizarea administratiei locale, permite accesul la numeroasele oferte venite pe Internet, posibilitatea de a accesa diverse site-uri ale firmelor de profil, de a comunica extrem de rapid si eficient cu acestea astfel incat sa se obtina cea mai buna relatie calitate-pret intr-o achizitie.

O astfel de analiza pentru achizitia unor calculatoare este prezentata in continuare.

specializarea unor persoane sau grupuri de persoane (eventual un compartiment de achizitii publice) determina obtinerea unor rezultate superioare in cadrul procesului. Dupa cum se stie procedura achizitiei publice este una ce implica o mare birocratie si un consum de timp important. De aceea, experientele dobandite in domeniu, capacitatea de a avea informatia completa si de a o raspandi cat mai repede la solicitari, evident in cadrul prevederilor legale, face ca procesul sa se desfasoare intr-un cadru eficient, performant.

Nu este lipsit de interes prezentarea unor documente tip (caiete de sarcini, modele de contract, cereri de oferta etc.) care sa poata fi utilizate de catre autoritatile administratiei publice (vezi marketingul pentru calculatoare).

in sfarsit, dar nu in cele din urma, calitatea propriilor angajati si a partenerilor este extrem de importanta. Relatia de incredere care apare dupa conlucrari benefice pentru ambele parti, corectitudinea, intelegerea in realizarea platilor, service-ul acordat, capacitatea de raspuns la solicitari sunt doar cateva din elementele care determina o relatie stabila intre administratia publica si diversii parteneri care contribuie la realizarea unor lucrari si servicii.

Este greu de spus pana unde se poate diminua efortul financiar al unor comunitati. fiecare incearca sa gaseasca cele mai bune solutii pornind de la reevaluarea unor activitati si servicii (schimbarea lampilor in cazul iluminatului public cu altele mai putin consumatoare de energie electrica, contorizarea pentru diverse consumuri etc.), renuntarea la altele, externalizarea unor activitati (administrarea domeniului privat, serviciile publice etc.) care sa devina aducatoare de venituri si nu consumatoare, privatizarea sau atragerea si de agenti privati pentru unele servicii publice (salubrizare, transport public) care sa incurajeze concurenta etc.

Desi mai putin dezvoltate, parteneriatele public-private se vor impune in continuare ca o varianta pentru diminuarea unor cheltuieli. Angajarea unor lucrari comune pentru alimentarea cu apa, gaze, canalizare, refacerea unor drumuri intercomunale sunt doar cateva exemple in care doua sau mai multe localitati pot coopera inclusiv ca parti ale unui parteneriat public-privat.

Trebuie mentionat faptul ca in contextul dezvoltarii cooperarii regionale, relatiile interjudetene in special la limitele de judet, au capatat o extindere importanta, o serie de localitati dintr-un judet si din celalalt impreuna cu consiliile judetene fiind partenere in dezvoltarea unor lucrari de infrastructura dar si de transport public de exemplu.

Evident nu exista solutii unice pentru diminuarea cheltuielilor. Fiecare incearca, functie de conditiile specifice, sa gaseasca cele mai bune metode pentru a obtine un maxim de efect cu o cheltuiala minima. Performanta manageriala nu poate fi legata numai de realizarea de venituri mari sau de cheltuieli mici. Desi de cele mai multe ori criteriul avut in vedere este pretul cel mai mic, o cugetare romaneasca mereu actuala spune ca ' suntem prea saraci pentru a ne permite sa cumparam lucruri ieftine', iar administratia publica romaneasca a fost si va ramane, probabil multa vreme, saraca.

De aceea apreciem ca performanta manageriala in administratia publica va fi relativ dificil de apreciat fiecare categorie de venit sau cheltuiala avandu-si propria sa justificare ce este trecuta prin prisma viziunii conducatorului respectiv, dar pe de alta parte si prin prisma viziunii politice a celor din partidul aflat la putere sau din opozitie.

Din acest punct de vedere, managerul din administratie trebuie sa incerce sa gaseasca solutia acceptabila si acceptata de cat mai multa lume pentru veniturile si cheltuielile pe care le gestioneaza reliefand de fiecare data orice realizare obtinuta ca semn al performantei sale in functia respectiva.