Material training prevenirea si combaterea spalarii banilor si prevenirea finantarii actelor de terorism

Material training prevenirea si combaterea spalarii banilor si prevenirea finantarii actelor de terorism

PRINCIPII SI CONSIDERATII GENERALE

Spalarea banilor si finantarea actelor de terorism reprezinta un factor major de contaminare a intregii economii prin erodarea imaginii si a integritatii institutiilor de credit si a tuturor institutiilor financiare ale unei tari, prin influentarea cererii de numerar, a nivelului ratei dobanzilor, a ratei de schimb valutar si a inflatiei.

Utilizarea sistemului financiar-bancar in scopul spalarii banilor sau finantarii actelor de terorism conduce la pierderea bunei reputatii in piata.

Politica BANCII de Prevenire a Spalarii Banilor si Prevenire a Finantarii Actelor de Terorism este, de asemenea, o aplicare intocmai a dispozitiilor prevazute in Legea nr.656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, Norma B.N.R. nr.3/2002 Regulamentul BNR nr.9/2008 privind standardele de cunoastere a clientelei, cu modificarile si completarile ulterioare, Decizia Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor(O.N.P.C.S.B.) nr.276/2005 privind forma si continutul rapoartelor si orice alta prevedere legala care modifica, completeaza sau abroga actele mai sus-mentionate, precum si o aplicare in acord cu reglementarile internationale in materie, respectiv :

- DIRECTIVA a-III-a 2005/60/EC, emisa de Parlamentul si Consiliul European ;

- CUSTOMER DUE DILIGENCE FOR BANKS emisa, in octombrie 2001, de catre Basel Committee on Banking Supervision;

- THE 40 RECOMMENDATIONS OF THE FATF ( Financial Action Task Force ) AND THE 9 SPECIAL RECOMMENDATIONS OF THE GAFI ( GRUPUL DE ACTIUNE FINANCIARA INTERNATIONALA ) ;

- Noul Acord de Capital BASEL II - Directiva 2000/12/CE revizuita si actualizata.

Politica de Prevenire a Spalarii Banilor si Prevenire a Finantarii Actelor de Terorism a Bancii a fost emisa cu scopul de a asigura desfasurarea activitatilor bancare in conformitate cu cerintele legale si cu legislatia privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor si combaterea finantarii actelor de terorism, in vederea respectarii practicilor bancare prudentiale, pentru a promova standarde etice si profesionale inalte si pentru a preveni efectuarea de catre clientii sai de tranzactii ce pot avea legatura cu activitati ilegale sau criminale, pentru a oferi masuri de siguranta BANCII, astfel incat sa nu existe riscul ca aceasta sa fie folosita, in mod intentionat sau neintentionat, in activitati ce contravin legii.

DEFINITII.

Spalarea banilor este activitatea prin care infractorul incearca sa ascunda originea si posesia reala a veniturilor provenind din activitati ilicite cu caracter infractional. Pentru a se bucura de rezultatele acestor activitati ilicite, fie ca este vorba de prostitutie, trafic de persoane, trafic cu droguri, trafic de arme, contrabanda, munca "la negru", bancruta frauduloasa sau inselaciune in domeniul financiar-bancar, infractorii trebuie sa gaseasca o cale pentru a ascunde sau disimula natura ilicita a castigurilor lor si a le insera in circuitul financiar legal.

In lumina prevederilor art.23 din Legea nr.656/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, infractiunea de spalarea banilor este definita ca fiind:

schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei;

ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni;

dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni.

Prin bunuri, se intelege bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum si actele juridice sau documentele care atesta un titlu ori un drept cu privire la acestea.

Prin tranzactie suspecta, se intelege operatiunea care, prin natura ei si caracterul neobisnuit in raport cu activitatile clientului, trezeste suspiciunea de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism.

Prin transferuri externe in si din conturi se intelege operatiunile de plati si incasari efectuate intre persoane aflate pe teritoriul Romaniei si persoane aflate in strainatate.

Prin operatiuni legate intre ele se intelege operatiunile aferente unei singure tranzactii decurgand dintr-un singur contract comercial sau intelegere comerciala intre doua sau mai multe parti si a caror valoare este fragmentata in transe mai mici de 10.000 EUR sau echivalent, atunci cand acestea sunt efectuate in cursul aceleiasi zile bancare.

Terorismul este definit de art. 1 din Legea nr. 535/2004 ca un ansamblu de actiuni si/sau amenintari care prezinta pericol public si afecteaza securitatea nationala.

Actiunile teroriste au     urmatoarele caracteristici:

a) sunt savarsite premeditat de entitati teroriste, motivate de conceptii si atitudini extremiste, ostile fata de alte entitati, impotriva carora actioneaza prin modalitati violente si/sau distructive;

b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natura politica;

c) vizeaza factori umani si/sau factori materiali din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, populatiei civile sau al oricarui alt segment apartinand acestora;

d) produc stari cu un puternic impact psihologic asupra populatiei, menit sa atraga atentia asupra scopurilor urmarite.

Obiectivul principal al actelor de terorism, in conformitate cu definitia sa, este de intimidare a populatiei, de creeare a unei publicitati pentru cauza gruparii respective si de obligare a unui guvern sau unei organizatii internationale sa faca sau sa se abtina de a efectua o actiune.

Pentru a-si atinge obiectivele organizatiile teroriste au nevoie de fonduri, pentru a atrage, a sprijini si a-i pastra pe cei care adera la aceste grupari, pentru a-si asigura loialitatea altor grupari care au scopuri comune, si pentru a organiza si efectua cu succes acte distructive destinate sa atraga atentia asupra scopurilor acestor grupari.

In acest context, finantarea terorismului este definita ca o orice activitate de realizare ori colectare de fonduri, ori efectuarea de orice operatiuni financiar-bancare, destinate a fi folosite pentru sprijinirea sau savarsirea actelor de terorism.

ASEMANARI SI DEOSEBIRI.

Principalele asemanari si deosebiri intre fenomenul de spalare a banilor si finantarea actelor de terorism sunt urmatoarele:

A.    Asemanari:

1. Atat spalarea banilor cat si finantarea actelor de terorism se bazeaza pe grupuri bine organizate, structurate ierarhic si cu responsabilitati distincte.

2. Atat actiunile unora cat si ale celorlalti presupun o pregatire minutioasa, de multe ori ambele grupari recurgand la cooptarea unor specialisti.

3. Ambele lucreaza cu institutii financiar-bancare la nivel global, care le permit mutarea(circuitul) internationala a banilor.

4. Ambele au activitati transfrontaliere.

5. Ambele utilizeaza etape similare pentru deghizarea traseului si destinatiei fondurilor.

6. Cash-ul(numerarul) este un element comun al ambelor tipuri de tranzactii, la fel ca si activitatea la ATM-uri.

B.     Deosebiri:

1. In cazurile de spalare de bani profiturile sunt obtinute din activitati ilegale; in cazurile de finantare a actelor de terorism profiturile sunt obtinute atat din activitati legale legale cat si din activitati ilegale.

2. Spalarea banilor urmareste castigul financiar. Fondurile obtinute sunt dirijate printr-un circuit care sa permita utilizarea lor, in final, de catre infractori, cu aparenta de legalitate; finantarea actelor de terorism nu urmareste castigul financiar ci scopuri politice si publicitate pentru o cauza. Fondurile obtinute sunt dirijate printr-un circuit care sa permita utilizarea lor, in final, de catre gruparile teroriste pentru indeplinirea unor obiective ale organizatiei din care provin.

3. "Spalatorii" doresc ca activitatea lor sa treaca neobservata atat de societate cat si de Autoritati, in timp ce activitatile teroriste se doreste a fi mediatizate atat in mediile sociale cat si la nivelul Autoritatilor.

4. In general, sumele care sunt implicate in faza de deghizare sunt de mare valoare, miscarea acestor fonduri fiind usor de recunoscut in cadrul programelor AML instalate in anumite banci in timp ce in procesul de finantare a actelor de terorism sumele rulate sunt, in general, mici datorita faptului ca o parte provin din activitati legale, miscarea acestor fonduri fiind apreciata a se incadra in limite absolut normale, deci mai greu de recunoscut de catre banci.

5. Spalarea banilor se poate bucura, intr-o anumita conjunctura, atat la nivelul societatii cat si al autoritatilor, din cauza fie a coruptiei, fie a unor interese de grup sau locale de moment, fie altor motive conjuncturale, de o anumita toleranta din partea acestora(de ex. "paradisurile fiscale") in timp ce terorismul este perceput atat la nivelul societatii cat si la nivelul autoritatilor ca o amenintare directa, grava la adresa securitatii personale si statale.   

ETAPELE PROCESULUI DE SPALARE A BANILOR.

Plasarea reprezinta deplasarea fizica a veniturilor obtinute din activitatea ilegala, pentru separarea spatiala de masa infractionala, care ar putea fi supravegheata de organele de aplicare a legii.

Stratificarea reprezinta procesul de miscare a banilor intre diferite conturi pentru a le ascunde originea, separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzactii financiare proiectate pentru a insela organele de control si pentru a asigura anonimatul .

Integrarea reprezinta revenirea bunurilor, astfel spalate, la dispozitia infractorilor, cu aparenta provenientei lor din activitati licite, prin furnizarea unei aparente legalitati a profiturilor obtinute ilegal.

CRITERII DE EVALUARE A RISCULUI DE SPALARE A BANILOR.

Definirea si implementarea criteriilor de evaluare a riscului depind in mare masura de cultura organizationala a institutiei de credit, respectiv a grupului din care aceasta face parte. Astfel, criteriile/factorii esentiali de evaluare a riscului de spalare de bani, inainte de inceperea relatiei cu potentialul client, sunt reprezentate de:

A) Expunerea din punct de vedere politic a persoanelor fizice(PEP's) - controlul exercitat de un PEP/PEP's asupra unui client persoana juridica.

B) Tara de expunere/purtatoare de risc de spalare a banilor - liste GAFI, liste O.N.U., liste U.S.A.(Narcotics Control Strategy Report) notificate de catre B.N.R. la banci in vederea monitorizarii.

C) Profesie(persoane fizice) sau obiectul de activitate(persoane juridice) purtatoare de risc de spalare a banilor - definite de GAFI.

D) Expunerea din punct de vedere comercial a clientilor persoane fizice/juridice - incidente de plata majore inregistrate frecvent in CIP, sau supuse cercetarilor Autoritatilor, ori acuzate de concurenta neloiala si cunoscute de BANCA.

E) Opinia bancii ca potentialul client prezinta un risc ridicat, generata de cunoasterea corespunzatoare a mediului economic local/regional/international.

Exista si criteriile/factorii esentiali de evaluare a riscului de spalare de bani pe parcursul derularii colaborarii cu clientul si sunt reperezentate de:

A)    Expunerea prezentata de client in relatia derulata cu banca, materializata prin:

- valoarea activelor detinute in conturi de deposit/titluri de valori mobiliare;

- valoarea activelor bancii plasate in imprumuturi acordate clientului;

- valoarea platilor ordonate de client in strainatate - sume care debiteaza contul clientului intr-o anumita perioada pentru a fi virate in strainatate(este stiut faptul ca "fuga de capital", concretizata in plati excesive ordonate din cadrul unei jurisdictii pentru a ajunge in alte jurisdictii, prezinta, de fapt, cel mai mare risc asociat riscului de spalare de bani).

Pentru asigurarea unei selectii corespunzatoare, bazate pe principii prudentiale si de eficienta a activitatii, este recomandata coroborarea criteriului de expunere financiara cu criteriile referitoare la tara de expunere(purtatoare de risc de spalare a banilor), respective cu ocupatia/obiectul de activitate(purtator de risc de spalare a banilor).

B) Investigatii/urmariri penale initiate de Autoritati(notificate bancii), sau acuzatii publice in mass-media pentru infractiuni cum ar fi: coruptie, frauda, spalare de bani, deturnare de fonduri, evaziune fiscala.

C) Refuzul clientului de a furniza informatiile/documentele solicitate, sau furnizarea de informatii eronate pentru clarificarea naturii neobisnuite a tranzactiilor, care genereaza raportarea tranzactiilor suspecte de catre BANCA autoritatilor competente.

ETAPELE CE TREBUIE PARCURSE IN PROCESUL DE PREVENIRE A SPALARII BANILOR SI A PREVENIRII FINANTARII ACTELOR DE TERORISM.

A. Etape referitoare la politicile de acceptare si identificare a clientelei prezentate in materialul referitor la cunoasterea clientelei.

B. Etape referitoare la monitorizarea tranzactiilor in scopul identificarii:

operatiunilor suspecte;

operatiunilor cu sume in numerar care depasesc echivalentul a 10.000 EUR;

transferurilor externe in si din conturi din strainatate pentru sume a caror limita minima este echivalentul a 10.000 EUR;

operatiunile legate intre ele.

C. Etape de verificare si raportare.

In etapa de verificare se vor intreprinde masurile de verificare si completare a informatiilor detinute despre operatiunile care au fost selectate ca prezentand indici de suspiciune.

In urma stabilirii concluziilor finale asupra tranzactiilor care prezinta indici de anomalie in raport cu activitatea bancara curenta desfasurata de client, se va proceda la intocmirea Raportului de Tranzactii Suspecte(RTS). Raportul de tranzactii suspecte se va intocmi ori de cate ori exista suspiciuni in legatura cu natura tranzactiilor ordonate de catre clienti si indiferent daca tranzactiile au un ritm de repetabilitate foarte ridicat(de ex. la interval de 2-3 zile, saptamanal, etc.).

MONITORIZAREA CLIENTILOR, CONTURILOR SI TRANZACTIILOR

Definim procesul de monitorizare ca fiind analiza permanenta a clientilor, conturilor si tipurilor de tranzactii pe care le desfasoara un client prin intermediul bancii, efectuata dupa anumite criterii, intre care nivelul riscului este prioritar.

Procesul de monitorizare a clientilor si conturilor acestora este necesar pentru:

cunoasterea profunda a profilului clientului si afacerile pe care acesta le deruleaza cu banca;

recunoasterea acelor tranzactii care nu corespund parametrizarilor stabilite si care pot fi incadrate in suspiciuni;

identificarea tranzactiile semnificative;

identificarea potentialelor riscuri operationale, legale, reputationale.

O atentie deosebita va fi acordata operatiunilor care vizeaza destinatii off shore sau sunt efectuate de catre PEP's(politically exposed persons) sau clienti din categoria "private banking".

Monitorizarea presupune masuri care privesc:

introducerea unor sisteme automate de alarmare care sa semnalize potentiale deviatii de la parametrii stabiliti;

dezvoltarea unor sisteme de validare automata a informatiilor legate de client/operatiune (de exemplu nume si prenume/denumire firma, codul unic de inregistrare, codul numeric personal, codificarea tanzactiilor);

asiguarea accesului la surse de informare independente (Oficiul National al Registrului Comertului, paginile web ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Public, Biroului de Credit, Centralei Incidentelor de Plati, etc.)

Monitorizarea consta in:

verificarea concordantei dintre natura tranzactiilor solicitate si profilul economic si tranzactional, cunoscut (obisnuit, normal ) al clientilor respective

identificarea tranzactiilor cu risc ridicat-de natura, valoare, frecventa neobisnuite.

sa solicite fara intarziere clientilor clarificari rezonabile, inclusive documente justificative, privind beneficiarul real al sumelor implicate , sursa de origine a fondurilor depuse in numerar si scopul/ratiunea economica a respectivelor tranzactii

sa investigheze tranzactii cu risc mai ridicat , care nu sunt clarificate in mod rezonabil de catre clienti

sa raporteze, conform prevederilor legale aplicabile, orice tranzactii considerate -in mod rezonabil-suspecte, la autoritatile competente

CUM SE REALIZEAZA MONITORIZAREA?

Monitorizarea conturilor si tranzactiilor

Procesul de monitorizare, scanare si cercetare se identifica cu analiza clientilor, tipurilor de conturi, tranzactiilor si comportamentul clientului.

In incercarea lor de a da o aparenta legitimitate operatiunilor, infractorii vor face tot ce este posibil ca operatiunile lor sa aiba un caracter licit. De aici si dificultatea de a separa acele activitati ilicite de cele licite, intrucat tranzactiile se desfasoara de cele mai multe ori succesiv.

Metode de monitorizare

On-line - presupune scanarea sau introducerea unui filtru al instructiunilor de plata, inainte de a fi executate, in scopul identificarii acelor tranzactii catre/dinspre tari sub embargou sau sanctionate economic;

Retroactiva - presupune identificarea anumitor tranzactii istorice, atat pentru conturile active, cat si pentru cele inactive;

Supravegerea tranzactiilor - presupune procesul de monitorizare a operatiunilor dupa ce acestea au fost efectuate, cu scopul de a le identifica pe cele suspecte, inclusiv pe cele singulare sau cele care se inscriu intr-un flux finaciar.

MONITORIZAREA LA NIVELUL GRUPULUI

Cand vorbim de monitorizarea la nivelul grupului ne gandim atat la procesul de suraveghere a clientilor, conturilor si tranzactiilor prin apartenenta acestuia la un anumit grup de clienti, cat si la analiza centralizata in cadrul institutiei de credit. De aceea, un element esential in incercarea administrarii riscurilor semnificative il reprezinta abordarea coordonata a monitorizarii activitatii conturilor clientului la nivelul global.

Procesul presupune monitorizarea conturilor clientului la nivel local(sucursale unde clientul are deschise conturile) si la nivel central(prin consolidarea imaginii tuturor tranzactiilor, indiferent de locatia in care acestea s-au desfasurat).

CAND, CUM SI DE CE INTOCMIM UN RAPORT DE TRANZACTII SUSPECTE

Vom proceda la intocmirea unui raport de tranzactii suspecte in urmatoarele situatii:

tranzactia implica fonduri provenind din activitati ilicite avand drept scop ascunderea sau disimularea naturii reale si provenienta acestora, precum si evitarea sau incalcarea cerintelor de raportare a tranzactiilor;

tranzactia este destinata sa evite cerintele de raportare;

tranzactia nu are un scop economic legal sau nu este din categoria celor efectuate in mod normal de un client.

Reguli generale.

Abordarea pentru verificarea tranzactiei suspecte trebuie sa fie simpla si obiectiva, concentrata pe urmatorii pasi:

cereti detalii

puneti intrebari

gasiti legaturi

evaluati rezultatele

luati decizia.

Ulterior, veti proceda la reprezentarea detaliilor suspecte, in forma concisa si urmand o logica a evenimentelor, avand in vedere:

Prezentarea informatiilor disponibile obtinute incepand de la deschiderea relatiilor de afaceri

Prezentarea activitatii conturilor si identificarea originii si destinatiei fondurilor

Evidentierea miscarilor semnificative in conturi - debitari/creditari

Prezentarea relatiilor dintre ordonatori, intermediari si beneficiari, frecventa tranzactiilor

Prezentarea activitatii persoanelor implicate in tranzactia suspecta

In toate aceste activitati va trebui sa nu comitem urmatoarele erori si anume

informarea clientul(interdictie expresa prevazuta de Legea nr.656

incercarea de a deveni detectivi/politisti/procurori(mentinerea unei judecati clare si echidistante)

intocmirea unui RTS cu rea-credinta.

Necesitatea intocmirii Raportului de Tranzactii Suspecte rezida din

evitarea riscului de a expune banca la primirea unor sanctiuni legale sau de reglementare

evitarea sau minimizarea riscului operational

evitarea sau minimizarea riscului unor pierderi financiare

evitarea sau minimizarea riscului unor pierderi reputationale.

SANCTIUNI

Toti angajatii BANCII au obligatia sa respecte dispozitiile legale in vigoare in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor si a prevenirii finantarii actelor de terorism, dispozitiile de conducere sanatoasa si prudenta a activitatii bancare.

Incalcarea dispozitiilor Legii nr.656/2002, cu modificarile si completarile

ulterioare, atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara, contraventionala

sau penala. Totodata, conform reglementarilor cuprinse in actul normativ sus-

mentionat, BANCII i se poate aplica una sau mai multe dintre urmatoarele sanctiuni

complementare, in afara amenzii contraventionale, astfel:

- suspendarea avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati

- retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni pe o durata de la o luna la 6 luni sau definitiv;

- anularea avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati

- inchiderea unitatii.

Transmiterea cu buna credinta de informatii, de catre salariatii BANCII, in

conformitate cu precizarile mentionate anterior in baza reglementarilor legale, nu poate atrage raspunderea disciplinara, civila sau penala a acestora.

Constatarea incalcarii acestor reglementari si propunerile de sanctiuni vor fi facute pe scara ierarhica.

Aplicarea sanctiunilor pentru personalul Sucursalelor BANCII va fi facuta in baza procedurilor interne, cu respectarea legislatiei in domeniu si a tuturor actelor normative adiacente in vigoare.