MISCAREA COOPERATISTA IN ROMANIA

1. Apariția cooperativelor de credit in Romania și impactul lor asupra economiei naționale

Ideile cooperatiste patrund in Romania sub influenta lumii occidentale, inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea. Miscarea cooperatista a debutat in lumea oraseneasca sub forma caselor de economii, a asociatiilor cu caracter privat, de credit cooperatist.

In anul 1845 Costache Balcescu, economist si om politic, fratele mai mare al lui Nicolae Balcescu, publica brosura 'Proiect pentru o casa de pastrare si imprumutare', prima incercare cunoscuta in tara noastra pentru infiintarea unei case de economii si credit. Primele cooperative de credit din Romania au aparut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, adoptand sistemele germane Raiffeisen si Schulze - Delizsch.

Printre primele cooperative de credit aparute, alaturi de cele urbane, se numara și cele create la sate sub denumirea de cooperative de credit satești sau banci satești și izvorate din nevoile de credit ale țaranimii.

In mediul rural, ideea cooperatiei moderne a fost introdusa si materializata de Ion Ionescu de la Brad (1818 - 1891), economist, statistician, agronom, marcant reprezentant al stiintelor agricole romanesti si reputat om politic. In 1851 se inființeaza prima banca populara din Ardeal, in ținutul Bistriței, concomitent cu cele dintai societați de credit din Germania, societatea de economie, credit si ajutor mutual, "Infrațirea", a luat ființa in orașul Braila la 27 octombrie 1855, iar in Bucuresti la 24 august 1854, a luat ființa "Casa de ajutoare și prevenire a lucratorilor tipografi". Tot la București, la 1 octombrie 1870, P.S. Aurelian cu sprijinul a 20 de profesori au pus bazele Societatii de economie și credit, "Economia".

Dintre promotorii miscarii cooperatiste, se remarca in mod deosebit Spiru Haret, savant, sociolog, pedagog, matematician si om politic, considerat pe drept cuvant ctitorul bancilor populare cooperatiste și Ion Ghica, pentru perioada de inceput. Iar in configurarea gandirii economice cooperatiste interbelice o seama de personalitati ale vietii politice, economice si stiintifice au fost preocupate de problematica cooperatiei, intre acestea se inscriu: Nicolae Iorga, Virgil Madgearu, I.G. Duca, Ion Mihalache, Vintila Bratianu, A.G. Galan, Constantin Argentoianu, Mitița Constantinescu, Victor Jinga, Gromoslav Mladenatz, și alții.

In anul 1873 s-a infiintat societatea de consum 'Concordia', organizata dupa principiile cooperatismului modern: posibilitatea maririi capitalului si a numarului de asociati, vot egal pentru toti membrii. In 1879, un grup de meseriasi cizmari din Bucuresti au fondat o cooperativa intitulata 'Societatea meseriasilor de incaltaminte'. In anul 1882, Dimitrie C. Butculescu (1866 - 1907) infiinteaza Societatea Cooperativa a constructorilor si meseriasilor romani din Bucuresti, cu 800 de membrii organizati in 20 de sectiuni, pe diverse specialitati .

In perioada 1891-1902 aparitia a numeroase societati cooperative de credit, denumite si 'banci populare satesti' marcheaza afirmarea miscarii cooperatiste in Romania. Incepand cu anul 1898, Spiru Haret devine principalul sustinator al extinderii si organizarii miscarii cooperatiste, fiind si initiatorul primei legi a cooperatiei. In anul 1895 s-a constituit Alianta Cooperatista Internationala (ACI) la care cooperatia din Romania a fost membru fondator, iar prin reprezentantul sau de onoare a facut parte din conducerea acesteia.

Intre anii 1920 - 1922 s-au organizat 296 cooperative cu 9621 membrii si un capital de 1318 mil. lei. In perioada 1925 - 1928 se inregistreaza o dezvoltare insemnata a miscarii cooperatiste, infiintandu-se peste 11000 cooperative de toate categoriile.

Cooperativele de credit deruleaza programe de imprumuturi pentru populație in general cu o durata de pana la 5 ani și vezeaza, in primul rand construcția sau modernizarea locuinței. Pentru construcția de locuințe, durata creditului poate depași 10 ani.

Dezvoltarea cooperativelor de credit in Romania a fost considerata ca o replica la sistemul camataresc, la care se apela foarte frecvent in acea perioada, in condițiile in care sistemul bancar era insuficient dezvoltat.

Reglementarea activitatii cooperativelor de credit din Romania

Activitatea teoretica si practica desfasurata de numeroase personalitati s-a concretizat si in promovarea unor legi care au reglementat organizarea si desfasurarea vietii cooperatiste.

Dispozitiile legale privind functionarea cooperativelor se pot grupa astfel:

Perioada cuprinsa intre 1887 - 1903 - cand cooperativele au functionat in baza CODULUI DE COMERT.

• Perioada cuprinsa intre 1903 - 1923 - cand s-au emis legi speciale diferite pentru cooperativele orasenesti si satesti.
• Din 1923 statul intervine si coordoneaza acest sector prin intermediul Ministerului Muncii.
• In iulie 1928 se realizeaza reforma cooperatiei prin aparitia 'Codului Cooperatiei', care se abroga la 28 martie, și astfel se da o autonomie deplina cooperației fața de stat.
• In 1935 apare 'Legea pentru organizarea cooperatiei' prin care se implementeaza urmatoarea structura:
• Banca Centrala Cooperativa
• Centrala Cooperativa de Productie, Aprovizionare si Valorificare a Produselor Agricole
• Centrala Cooperativa de Consum
• Centrala Cooperativa de Indrumare, Organizare si Control
• Casa Centrala a Cooperatiei.

Prin modificarile aduse legii din 1935 la 23 iunie 1938, 20 ianuarie 1939, 18 octombrie 1940 si 22 februarie 1941 se infiinteaza Institutul National al Cooperatiei (INCOOP) care desfiinteaza cele 5 centre, statul devenind asociat alaturi de federatii si cooperative.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, activitatea cooperativelor de credit a fost reglementata astfel:

Reorganizarea cooperatiei s-a realizat potrivit reglementarilor stabilite prin decretul nr.133/2 aprilie 1949.

• In octombrie 1951 are loc primul Congres al Cooperatiei Mestesugaresti in cadrul caruia se constituie Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti - UCECOM.
• La inceputul anului 1969, pe baza Legii 14/15 mai 1968, s-au infiintat 39 de uniuni judetene ale cooperativelor mestesugaresti si una pentru municipiul Bucuresti, divizata ulterior in doua uniuni.
• In anul 1970 se promulga Legea nr. 6 din 10 iulie, cu privire la organizarea și functionarea cooperatiei de consum.
• Dupa 1990 cooperatia mestesugareasca isi desfasoara activitatea pe baza Decretului - Lege nr. 66 din februarie 1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti.
• Situatie similara a cunoscut si Cooperatia de Consum si de Credit, organizata potrivit Decretului nr. 133 /004.1949.
• Majoritatea cooperativelor de credit in perioada tranziției au fost create inca inaintea apariției Legii nr. 109/10 octombrie 1996, printr-o lege din 1954, continuand o tradiție romaneasca in domeniu de peste 150 de ani. Profitandu-se de imperfecțiunile acestei legi, s-au inființat o serie d einstituții financiar-bancare autointitulate "banci populare", sub a caror "acoperire" desfașurau operațiuni de banca comerciala, eludand pragul minim de capital social impus de normele BNR, normele minime de prudența bancara și facandu-și o reclama agresiva in mass-media.[1]
• Activitatea cooperatiei de credit este reglementata, in prezent, de OUG nr. 97/2000, privind organizațiile de credit, modificata prin OUG nr. 272/2000 și completata ulterior prin Legile: L. nr. 200/2002, L. nr. 262/2002, L. nr. 485/2003, L. nr. 571/2003 și L. nr. 122/2004 și abrogata prin OUG nr. 99/2006, prin care se reglementeaza modul de constituire și reorganizare a cooperativelor de credit.

Pentru a putea funcționa conform reglementarilor in vigoare, cooperativele de credit trebuiau sa obțina autorizare din partea BNR. Procesul de autorizare s-a desfașurat in perioada septembrie 2000-septembrie 2002 și a cuprins trei etape, și anume: avizul prealabil de constituire sau, dupa caz, a reorganizarii; aprobarea constituirii colective sau, dupa caz, a reorganizarii; autorizarea funcționarii casei centrale și a cooperativelor de credit afiliate.

S-au inscris zece case centrale in cursa pentru obținerea autorizarii, și anume: Aurora Romana, Concordia Romana, Creditul Romanesc, Creditcoop, Creditul Popular, Casa Centrala Familia, Minerva, Pontica București, Star Petroșani și Banca Populara Romana. Dupa prima etapa au ramas cinci rețele (Aurora Romana, Concordia Romana, Creditul Romanesc, Creditcoop, Creditul Popular).

In urma finalizarii etapelor de autorizare, inclusiv a celei derulate potrivit dispozitiilor art. 146 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata prin Legea nr. 200/2002, Banca Nationala a Romaniei a autorizat functionarea unei singure retele cooperatiste de credit formate din Creditcoop Casa Centrala si un numar de 565 cooperative de credit afiliate. Incepand cu data autorizarii functionarii, aceste organizatii cooperatiste de credit se afla sub supravegherea Bancii Nationale a Romaniei, fiindu-le aplicabile toate dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata prin Legea nr. 200/2002, precum si reglementarile emise de Banca Nationala a Romaniei in aplicarea acesteia. De asemenea, organizatiile cooperatiste de credit autorizate intra in sistemul de garantare a depozitelor in conditiile respectarii prevederilor legale cu privire la plata contributiilor la Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, compensarea platii depozitelor realizandu-se numai in cazul falimentului casei centrale. Banca Nationala a Romaniei a respins cererile de autorizare depuse de celelalte retele cooperatiste de credit in temeiul art. 146 din Ordonanta de urgenta Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata prin Legea nr. 200/2002, precum si contestatiile formulate de acestea impotriva hotararilor respective. Organizatiile cooperatiei de credit ale caror cereri de autorizare a functionarii au fost respinse de catre Banca Nationala a Romaniei se dizolva prin efectul legii si vor intra imediat in lichidare cu respectarea prevederilor Legii nr. 109/1996 privind organizarea si functionarea cooperatiei de consum si a cooperatiei de credit.[2]

Totodata, depozitele constituite la cooperativele de credit afiliate in reteaua Creditcoop sunt garantate (n.r. - in limita plafonului prevazut la bancile comerciale), toate unitatile din retea contribuind la constituirea resurselor Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemului Bancar", sustine presedintele Creditcoop, Adrian Morar. Din punctul de vedere al mediului in care opereaza cooperativele de credit afiliate in reteaua Creditcoop, 65% isi desfasoara activitatea in mediul rural, iar 35% in mediul urban.[3]

De la 1 februarie 2004, cooperativele de credit au fost nevoite sa aplice noi reglementari privind creditul de consum pentru membrii cooperatori, și anume 25% avans sau girant.

3. Activitațile și operațiunile desfașurate de catre cooperativele de credit din Romania

Serviciile oferite de catre Bancile Populare sunt aproape similare cu cele ale unei banci conventionale, dar sunt destinate, in principal, pentru a servi persoanelor fizice. Spre deosebire de o banca, care are intentia primordiala sa castige profit pentru putinii sai actionari care o detin, scopul principal al Cooperativelor de credit este sa imbunatateasca bunastarea economica a membrilor sai. Elementul principal al Bancilor Populare este ca situeaza pe primul loc clientii sai, si nu venitul. Ele ofera servicii care au trasaturi utile pentru economisirea banilor, trasaturi care sunt mai putin valabile in institutiile bancare.

Capitalul agregat al unei retele cooperatiste de credit este parte a capitalului propriu al acesteia si este format din:

partile sociale subscrise si varsate de membrii cooperatori;

fondurile de rezerva constituite de organizatiile cooperatiste de credit;

rezervele generale pentru riscul de credit, constituite de organizatiile cooperatiste de credit;

rezervele de intrajutorare;

rezerva mutuala de garantare constituita la nivelul Casei Centrale a cooperativelor de credit;

rezultate financiare curente si reportate ale organizatiilor cooperatiste de credit.

Numarul minim de membri cooperatori ai unei societati cooperative se stabileste prin statut, dar nu este mai mic de 5.

Capitalul social al societatii cooperative este variabil si nu poate fi mai mic de 5.000.000 lei. Capitalul social minim trebuie subscris si varsat integral la data infiintarii societatii cooperative. Capitalul social al societatii cooperative se divide in parti sociale egale , a caror valoare nominala se stabileste prin actul constitutiv, care nu poate fi mai mica de 100.000 lei . Un membru cooperator poate detine parti sociale in limita si in conditiile prevazute de actul constitutiv, fara a putea depasi 20% din capitalul social . Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea societatilor cooperative. [5]

In scopul obtinerii si mentinerii autorizatiei de functionare, retelele cooperatiste trebuie sa indeplineasca anumite cerinte prudentiale, in conformitate cu reglementarile emise de banca centrala referitoare la:

- nivelul minim al capitalului agregat;

- nivelul minim de solvabilitate;

- expunerea maxima fata de un singur debitor;

- expunerea maxima agregata;

- nivelul minim de lichiditate;

- clasificarea creditelor acordate si a dobanzilor neincasate aferente acestora, si constituirea provizioanelor specifice de risc;

pozitia valutara;

administrarea resurselor si plasamentelor;

- extinderea retelei pe puncte de lucru - sedii secundare ale organizatiilor cooperatiste de credite.

In limita autorizatiei acordate de banca centrala, cooperativa de credit poate desfasura urmatoarele activitati [6]:

acordarea de credite, inclusiv ipotecare, potrivit legii 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, membrilor cooperatori.

acordarea de credite microintreprinderilor, organizatiilor obstesti si de cult, asociatiilor familiale, persoanelor fizice cu profesii libere reglementate, care au sediul social si isi desfasoara activitatea in raza teritoriala de operare a cooperativei de credit;

acceptarea de depozite de la memebrii cooperatori, precum si de la persoane fizice si juridice care domiciliaza/au sediul social si isi desfasoara activitatea in raza teritoriala de operare a cooperativei de credit;

derularea de credite, in numele si in contul statului, din surse puse la dispozitie pentru membrii cooperatori, precum si pentru microintreprinderi, organizatii obstesti si de cult, asociatii familiale, persoane fizice cu profesii libere reglementate, care au sediul social si isi desfasoara activitatea in raza de operare a cooperativei de credit;

emiterea si gestiunea instrumentelor de plata si de credit;

plati si decontari;

trensferul de fonduri;

contractarea de imprumuturi intercooperatiste si de la banci;

operatiuni de vanzare / cumparare de valuta contra monedei nationale, efectuate in numerar, cu membrii cooperatori si cu alte persoane fizice, in conformitate cu reglementarile valutare in vigoare;

consultanta privind activitatile desfasurate de organizatiile coperatiste de credit, acordata membrilor cooperatori, precum si persoanelor fizice, microintreprinderilor, organizatiilor obstesti si de cult, asociatiilor familiale si persoanelor fizice cu profesii libere reglementate, care domiciliaza/isi au sediul social sau isi desfasoara activitatea in raza teritoriala de operare a cooperativei de credit.

O cooperativa de credit poate desfasura urmatoarele operatiuni:

rascumpararea partilor sociale, cu exceptia cazurilor de restituire a contravalorii partilor sociale prevazute de ordonanta;

tranzactii cu bunuri imobile si mobile; cu excepția tranzactiilor cu astfel de bunuri necesare pentru desfasurarea activitatii, sau dobandite ca urmare a executarii silite a creantelor organizatiilor cooperatiste de credit, bunuri ce se vand de catre organizatia cooperatista de credit in termen de 1 an de la data dobandirii lor. Pentru bunurile imobile, termenul poate fi prelungit cu inca 1 an, cu aprobarea Casei Centrale;

acordarea de credite garantate cu partile sociale emise;

acceptarea de depozite, titluri sau alte valori, atunci cand nivelul indicatorilor de solvabilitate se situeaza sub limitele stabilite in acest sens prin reglementarile BNR;

O cooperativa de credit nu poate efectua urmatoarele operațiuni:

nu se poate angaja in contracte de asociere cu tertii;

nu poate participa la capitalul social al unei alte societati comerciale;

nu poate efectua investitii in valori mobiliare sau in titluri emise de fonduri de investitii, fonduri de pensii si altele de acest tip;

nu poate emite obligatiuni.

Cooperativa de credit, in activitatea pe care o desfasoara, se supune reglementarilor si ordinelor emise de banca centrala, in aplicarea legislatiei privind politica monetara, de credit, valutara, de plati, de asigurare a prudentei bancare si de supraveghere bancara.

Orice modificare adusa cooperativei de credit este supusa aprobarii Casei Centrale, in conditiile stabilite prin ordonanta si prin reglementarile emise de banca centrala.

Cooperativa de credit trebuie sa tina permanent evidenta contabila, in concordanta cu prevederile legii, si sa intocmeasca situatii financiare adecvate, pentru a reflecta, in mod corespunzator, operatiunile si situatiile financiare. Evidenta contabila si situatiile financiare ale cooperativei trebuie sa reflecte, de asemenea, operatiunile si situatia financiara a sediilor lor secundare.

Dintre modificarile ulterioare aduse sistemului cooperatist putem menționa: largirea categoriilor de persoane care pot constitui depozite la cooperativele de credit și a operațiunilor autorizate (intrarea pe piața cardurilor, emiterea de certificate de depozit, introducerea contului curent), introducerea controlului intern și a auditului la toate unitațile, practicarea unui sistem stimulativ de comisioane, perceperea unor dobanzi mai mici la credite (comparativ cu cel practicat de bancile comerciale), bonificarea cu dobanzi atractive a depozitelor atrase.

Din punct de vedere operational, cooperativele de credit efectueaza servicii bancare caracteristice unei banci comerciale: acordarea de imprumuturi pentru populatie, operare in conturi de depozit si in conturi curente, emiterea de certificate de economii, iar pe langa aceasta, acorda consultanta fnanciar bancara.

a) OPERATIUNI CU CLIENTELA[7]

Operatiuni de incasari si plati

• deschiderea de conturi curente pentru persoane fizice si juridice;
• efectuarea operatiunilor de plati si decontari prin conturile curente, prin virament si numerar;
• emiterea si gestiunea instrumentelor de plata si de credit;
• transfer de fonduri;
• eliberare extrase de cont;
• verificarea, confirmarea si eliberarea de duplicate dupa extrasele de cont si documentele justificative ale acestora, la solicitarea clientilor;
• transmiterea/primirea prin fax a documentelor de incasari si plati, precum si a altor documente legate de informatii solicitate, buletine informative;
• direct debit : permite cooperativei de credit, ca in baza unui contract de mandat, incheiat cu titularul contului, sa execute ordine de plata in favoarea prestatorului de servicii in suma si la data specificata e beneficiar, pe baza documentelor justificative;
• standing order: imputernicirea data de un client cooperativei de credit, la care are deschis un cont curent, de a plati cu regularitate, o suma stabilita, pe o perioada determinata, catre un beneficiar specificat (prime de asigurare, rate, chirii, etc)

Operatiuni valutare

• schimburi valutare dintr-o valuta in alta
• tranzactii in cont propriu, cu valuta;
• operatiuni valutare prin casele de schimb (vanzari/cumparari de valuta)
• licitatii de valuta la cursul de licitatie din ziua operarii;
• tranzactii valutare in numele clientilor.

Gestionarea conturilor de economii

• acceptarea de depozite d ela clientii persoane fizice (membri si nemembri) si juridice, cu sau fara capitalizarea dobanzii (la vedere, la termen - termen scurt, mediu si lung)
• efectuarea de plasamente intercooperatiste si la banci;
• tranzactii in cont propriu pe piata primara sau secundara, cu titluri de stat sin titluri de valoare emise de autoritati ale administratiei publice locale - operatiuni de intermediere, cumparari si vanzari de titluri de stat si hartii de valoare;

Consultanta economico-financiara

• acordarea de consultanta pentru folosirea disponibilitatilor si economiilor personale;
• acordarea de consultanta economica si tehnica de specialitate pentru produsele si serviciile oferite clientilor sai;
• operatii de evaluare a activelor si expertizare a bunurilor mobile si imobile destinate garanatarii creditelor si altor utilizari;
• furnizarea de informatii privind evaluarea bonitatii debitorilor si creditorilor clientilor bancii, la solicitarea clientilor.

b) OPERATIUNI DE CREDITARE

Cooperativele de credit acorda imprumuturi in conditiile pietei sau in cadrul unor programe de imprumut, pe baze contractuale. Creditele se acorda in limita resurselor, pe baza contractelor de credit in care se stabilesc si termenele de rambursare.

Pentru resursele atrase si imprumuturile acordate, aceasta plateste/percepe dobanzi si comisioane care se negociaza in functie de conditiile pietei sau prin progarmele de imprumut si se inscriu in conventii si contracte de imprumut. Imprumuturile acordate sunt pe termen scurt (12 luni), pe termen mediu (pana la 24 luni), si pe termen lung (peste 24 luni). In practica, plafonul maxim al imprumuturilor nu depaseste de regula 25 - 30 % din totalul plasamentelor.

Imprumutul se acorda pe obiect, pentru o destinatie specifica si pe baza de garantii care sa asigure rambursarea la scadentele stabilite si incasarea dobanzilor aferente. Imprumutatul este obligat sa utilizeze imprumutul in concordanta cu scopul pentru care a fost solicitat. Daca incalca conditiile de imprumut,pe baza clauzelor contractuale, banca va putea sa intrerupa fara preaviz creditul aprobat, procedand la retragerea imprumutului deja acordat.

Pentru siguranta cooperativei de credit, e recomandat ca imprumutul maxim acordat pe un singur debitor sa nu depaseasca 10% din capitalul social si rezervele acesteia. De asemenea ea are dreptul si obligatia sa verifice la imprumutati modul cum acestia utilizeaza imprumuturile, existenta garantiilor, respectarea destinatiilor pentru care s-au aprobat, cum se gospodaresc valorile materiale si banesti achizitionate, modul cum se ramburseaza la termen ratele si dobanzile scadente, precum si respectarea celorlalte clauze prevazute in contract.

Credite acordate persoanelor juridice:

Credite obiect - destinatia este exacta, aceasta fiind precizata in mod expres in contractul de credit incheiat si se utilizeaza exclusiv pentru aceasta destinatie;

Credit pentru capitalul de lucru (trezorerie) - destinat acoperii necesarului de fonduri pentru realizarea productiei programate si cu desfacere asigurata prin contracte si comenzi ferme.

Credit pentru stocuri, cheltuieli si alte actve constituite temporar - se acorda atunci cand exista cauze economice care sa determine formarea stocurilor si a cheltuielilor cu caracter temporar.( prmirea de la furnizori a unor materii prime/materiale in avans, intreruperea productiei, lipsa mijloacelor de transport etc).

Credit pentru productia de export si export de produse - se acorda cu conditia existentei conrtactelor sau comenzilor ferme de desfacere, acreditivelor irevocabile deschise sau a altor forme de plata garantate bancar, pentru aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibili,energie, etc, din tara si din import, in vederea realizarii de produse destinate exportului si vizeaza intregul ciclu de aprovizionare - desfacere.

Credit pe documente remise spre incasare - se acorda pe baza prezentarii documentelor remise spre incasare pentru produsele expediate, serviciile prestate, lucrarile executate, in baza contractelor incheiate intre parti si existenta certitudinii incasarii acestora de la partenerii de afaceri.

Credit pentru finantarea investitiilor - destinat acoperii cheltuielilor prevazute in documentatiile tehnico-economice privind lucrarile de constructii - montaj, modernizari, retehnologizari si achizitii noi utilaje. Se acorda prin participarea agentilor economici cu surse proprii reprezentand min 15% di valoarea investitiei. Se acorda esalonat in functie de efectuarea cheltuielilor de investitii potrivit graficului de executie.

Creditul overdraft (facilitati de cont) - se acorda pe perioade scurte si foarte scurte (7/10 zile) agentilor economici care desfasoara o activitate eficienta si de mare volum si care au dovedit seriozitate si punctualitate in relatiile cu cooperativa de credit, in limita unui plafon stabilit in functie de volumul rulajului efectuat. Sumele solicitate se vor utiliza numai pentru plati prin cont, exceptie facand ridicarea numerarului pentru plata salariilor. Aceste credite ofera posibilitatea clientului de a face plati din contul curent in lipsa disponibilului atunci cand in activitatea economico-financiara a acestuia apar discontinuitati in recuperarea fondurilor aferente marfurilor livrate, executarii de lucrari, din cauze justificate economic.

Linia de credit - se acorda in limita unui plafon maxim stabilit. Utilizarea efectiva se face in mai multe transe, la solicitarea clientului, prin emiterea instrumentelor de plata legale pentru efectuarea platilor respectandu-se plafonul fixat. Se acorda pentru finantarea capitalului d elucru fiind o modalitate de creditare flexibila.

Credite pentru asociatiile de proprietari - se acorda in vederea realizarii unor lucrari, investitii, renovari pentru care nu exista disponibilitati suficiente.

Credite pentru persoane fizice:

Credite obiect pentru persoane fizice - pentru finantarea activitatilor lucrative (procurarea de materii prime, materiale), achizitionarea de masini si utilaje pentru amenajari spatii, construiri, modernizari, construirea sau cumpararea de locuinte, autoturisme si bunuri de folosinta indelungata.

Credite descoperit de cont - pentru salariatii persoanelor juridice avand cont deschis la cooperativa de credit (salariati la client) care au conturi deschise la aceasta si isi incaseaza drepturile salariale prin aceste conturi.

Credite pe termen scurt acordate membrilor cooperatori cu diverse destinatii (credite pentru nevoi gospodaresti, pentru cumparari cu plata in rate a diverselor bunuri cu folosinta indelungata, credite pentru prestari servicii, credite pentru finantarea unor evenimente in familie.

c) CONTURI

Bancile cooperatiste (cooperativele de credit) efectueaza operatiuni atat in cont curent, unde se acorda dobanda la vedere, cat si in cont de depozit, cu capitalizarea dobanzii (dobanda bonificata la expirarea depozitului se va adauga in mod automat la soldul depozitului) sau fara capitalizarea dobanzii (dobanda bonificata la expirarea depozitului se varsa intr-un cont de dobanda de unde poate fi ridicat in orice moment de catre deponent).Dobanda este fixa sau variabila pe termenul contractului.

d) CERTIFICATE DE ECONOMII

Pot fi de doua tipuri:[8]

Certificate de economii simple - au o limita minima pe deținator și emisiune de 1000 lire sterline, un termen de valabilitate de 5 ani și o dobanda neimpozabila de 7%.

Certificate de economii indexate - asigura o dobanda mai mica, de numai 4% la rascumparare, dar valoarea nominala va fi indexata in funcție de indicele prețurilor d econsum. Pastrarea acestor certificate de economii și peste termenul minim de 5 ani este incurajata prin faptul ca, in continuare, se bonifica o dobanda variabila, in funcție de nivelul pieței, in condițiile in care indexarea ramane valabila.