Monetica moderna

Monetica moderna

Monefica, parte specifica a relatiilor monetare privind instrumentele: si tehnicile de plata, reprezinta, actualmente prin propriile mutatii spectaculoase, si in deosebi prin efectele lor asupra agentilor economici, si mai ales a tehnologiilor si costurilor bancare, o preocupare majora si generalizata. In acest cadru vor face obiectul studiului nostru acele instrumente, in esenta titluri de credit, care prin destinatia lor, adesea unica, sunt folosite efectiv ca mijloace de plata.

1. Tendinte in evolutia instrumentelor de plata

In evolutia moneticii contemporane, este necesar sa precizam ca transformarile principale nu sunt determinate numai de extinderea operatiunilor firmelor, cresterea numarului agentilor economici si a volumului activitatii economice in ansamblu, cat mai ales de aimajarea in sistemul bancar a resurselor considerabile pe care le reprezinta veniturile si economiile familiilor.

Prin volumul lor veniturile si economiile populatiei s-au afirmat, mai ales in Japonia si RFG, ca o forta certa a dezvoltarii si progresului economic, adesea comparabila cu acumularile de capital ale firmelor si a fost firesc ca bancile sa depuna toate stradaniile de a folosi acest important potential.

Veniturile familiilor transformate in depozite bancare chiar pe termene foarte scurte, aduc un aflux important de resurse pentru banci. Totodata, acestea fiind destinate acoperirii unor cheltuieli de intretinere, deseori marunte, au drept efect o amplificare deosebita a operatiunilor, determinata de prelucrarea prea, numeroaselor instrumente de plata folosite.

Desi aceste operatiuni au fost mereu supuse unei analize a raportului cost-efect, concluziile au fost permanent orientate spre angajarea in depozite-le bancare a tuturor acestor potentiale resurse, reprezentate de veniturile si economiile populatiei.

Insa chiar in tarile dezvoltate, acest, proces de absorbtie nu a fost egal realizat astfel ca in platile curente ale populatiei se mentin inca in proportii mari, prin traditie, platile cu numerar.

Platile zilnice ale particularilor

Sursa : The Economist, Dec. 1985.

Pe ansamblul mondial nu exista uniformitate. In cadrul unei relative unitati metodologice, pe plan international exista o diversitate structurata proprie fiecarei tari.

Ponderi ale instrumentelor de plata (numar de operatiuni)

Sursa: Banque de France, Collection Statistique nr. 7/91.

Evident, datele mai vechi, in conditiile unor progrese uriase in ultimii ani, nu sunt o subliniere a existentei diversitatii in monetica. Tabelul scoate in evidenta, totusi, si o diversitate decurgand din studii diferite ale evolutiei moneticii in fiecare tara.

Exemplificam in continuare evolutii ale moneticii in Franta, tara dintre cele.mai inaintate in ce priveste innoirea tehnologiei, ritmurile si orientarile ei care prefigureaza mutatii tipice pentru toate tarile dezvoltate.

Evolutii ale mijloacelor de plata (1979- 1989)

Sursa: Preluat dupa A. Hillard, Dix ans d'evolution des moyens de paiement, Banque, seplembre 1990.

Se demonstreaza in tabel ca in distribuirea instrumentelor de plata s-au produs mutatii importante. Cele trei instrumente de plata specifice firmelor economice, in general cu valori .individuale mari, si-au mentinut ponderea ca volum de operatiuni (cea 70%) dar au avut loc redistribuiri. Astfel cambiile, efectele comerciale, s-au redus semnificativ, partea diminuata fiind compensata prin cresterea celorlalte.

Renuntarea pe cale larga la cambii ca instrumente de plata a avut si stimuli legislativi prin introducerea cambiei tara circulatie, utilizate exclusiv ca mijloc de plata (lettre de change releve - LCR sau cambie simpla). Lipsita de calitatea de a fi scontati, aceasta si-a redus din functionalitate, ceea ce explica inlocuirea ei prin virament. In aceasta inlocuire au intervenit si motive economice, costurile unitare mari.

Analiza modului de utilizare a instrumentelor de plata a constatat faptul ca se mai folosesc efectele comerciale de multe ori tara justificare economica, prin inertie traditionala si lipsa de,orientare fata de instrumentele de plata moderne.

Asa se face ca desi efectele comerciale n-au pondere semnificativa in totalul instrumentelor de plata, prin operatiile necesitate ocupa intre 10-15% din personalul bancilor, determinand costuri unitare dintre cele mai mari.

In ce privesc instrumentele utilizate cu predilectie de populatie, cecul si cartea de credit, acestea Inregistreaza o usoara crestere a ponderii la numarul de operatiuni, de la 80 la 84%. Intre ele are loc o puternica redistribuire, numarul operatiunilor cu carti de credit crescand de 6 ori.

Se poate observa insa ca gama de utilizari a cartii de credit conduce la valori reduse, pe fiecare operatiune, in medie. Cecul, desi in usoara scadere, continua sa aibe un rol deosebit in economia franceza.

Dezvoltarea cecului este un fenomen relativ recent, promovat in primul rand, de unele masuri normative printre care: gratuitatea operatiilor de tinere a conturilor bancare si de prelucrare a cecurilor (1 967) dornicilierea bancara a platilor pentru salarii (1968), garantarea cecurilor de o valoare mai mica de 100 franci (1975). Astfel s-a impus fenomenul de 'bancarizare' respectiv s-a instalat preponderenta interventiei bancilor in tehnica de efectuare a platilor, in principal prin intermediul cecului. In consecinta, a crescut, atat numarul titularilor de cont, cat si volumul platilor dispuse prin banci.

Nu este lipsit de semnificatie, in aprecierea dimensiunilor, faptul ca majoritatea platilor se refera la sume mici. Cecurile sub 200 de franci au reprezentat aproape jumatate, iar cele de sub 100 franci mai putin de 20% din totalitatea cecurilor emise.

O analiza comparativa privind costurile si remunerarile bancare subliniaza, pentru cec, o scadere substantiala a costurilor de prelu­crare, ca urmare a efortului bancilor de a implementa echipamente de prelucrare electronica eficiente, dar totodata pune in lumina ca pragul de eficienta a fost atins si ca in conditiile de dupa anul 1992 costurile stationeaza.

In rationalizarea operatiilor bancare privind cecul o resursa s-a vadit a fi circuitul cecurilor. Solutia adoptata care s-a afirmat si ea ca un factor important de reducere a costurilor: utilizarea cecurilor 'tara circulatie libera a cecurilor', aduce unele modificari in principiile si practicile bancare. Cecurile se arhiveaza in totalitate la banca platitoare urmand ca platile efective (intre banci) sa se faca informatic, pe soldul care nu se compenseaza, prin sistemul bancar de telecompensatie (SIT) devenit operational in 1989.

Costul mijloacelor de plata in Franta

Sursa: V. Muldur si N. Dincoudack- La monetique. Repres. Edition de la Decouverte -1978

Folosirea cecurilor continua inca propagarea unui risc tot mai inrobitor: abuzurile de utilizare, pierderile si, indeosebi furtul carnetelor de cecuri. In 1986 s-au inregistrat peste 1,5 milioane cazuri de furt, mai mult de jumatate fiind atribuite recidivistilor.

Trecerea in revista a instrumentelor de plata folosite in Franta scoate in evidenta faptul ca optiunea calitativa a fost facuta printr-o bancarizare avansata si ca sunt in curs modificari esentiale in structura instrumentelor de plata, fara insa ca cecul sa poata fi detronat prea curand.

Principala amenintare pentru domnia cecului ramane tehnologia si politica bancara comerciala, adoptate pentru promovarea cartii de credit.

In evolutia cartii de credit un rol important pentru bancher il are si raportul remunerare-cost.

In Franta, din 15 sept. 1989, 'comisionul interbancar de plati', nou introduse se stabileste in cadrul unei marje de 0,5 pana la 0,7% in functie de coeficientul de frauda, determinat pentru fiecare banca in functie de cifra de afaceri si de pierderile suferite prin fraude. In acelasi cadru s-a stabilit un comision de minimum 1 franc-operatiune, fapt ce se apreciaza ca va ingradi utilizarea cartii de credit pentru platile mici.

In ce priveste costul unitar al operatiunilor desfasurate prin procedeele electronice, deja majoritare (58 %) si care au ritmuri de crestere superioare lui 60% anual apreciat intr-un trecut apropiat la 6,86 F se considera ca va atinge in curand 2,65 F, competitiv cu cecul.

Factorii angrenati la aceasta insemnata reducere ar fi:

- scaderea costului mediu al echipamentului monetic (de exemplu costul terminalelor s-a redus la jumatate intr-un an);

imbunatatirea securitatii platilor, si, respectiv, scaderea pagubelor (din pierderi si fraude);

cresterea volumului operatiilor care permit economii si, in
general, o dispersie pronuntata a costurilor fixe.

Efectuarea de servicii pentru titularii de cont privind desfasurarea platilor sunt considerate de banci cheltuieli legate de constituirea resurselor in depozitele la vedere.

In alternative remunerare-facturare, intervin o seria de factori externi, astfel ca solutiile sunt diferite, in Europa de pilda.

Facturarea si remunerarea depozitelor la vedere in tarile europene

Totusi, in tarile care aplica facturare oneroasa experienta arata, ca nu se poate acoperi decat maximum 40% din costuri, astfel ca, in majoritatea tarilor cheltuielile legate de efectuarea platilor, respectiv decurgand din administrarea costurilor bancare la vedere sunt acoperite din venituri bancare provenind din alte surse.

2. Circuitele de plati

Desfasurarea platilor in economie inseamna implicit vehicularea instrumentelor de plata intre banci, respectiv a informatiilor cuprinse in aceste documente. In conformitate cu aceste informatii, in fapt dispozitii privind disponibilitati din conturi, devine posibila operarea lor, trecerea sumelor dintr-un cont in altul, respectiv desfasurarea circulatiei monetare scripturale.

Initial aceste operatii reciproce reveneau bancilor. Cu timpul, numarul crescand al documentelor de plata reciproce intre banci a condus la infiintarea unor institutii specializate, casele de compensatie, functionand de regula sub egida bancii de emisiune.

Schema de functionarea a sistemului britanic Bankers Automated Clearing Services cunoscut sub denumirea de BACS ne pune in tema cu problematica si tehnologia desfasurarii circuitului bancar de plati.

Adesea operatiile de prelucrare a instrumentelor de plata si compensare a platilor intre bancile participante se desfasoara, avand in vedere multitudinea lor prin piete paralele.

Un loc deosebit urmeaza sa joace, incepand din anul 1990, Sistemul bancar de telecompensalie (SIT) ce s~a pus in functiune, progresiv, pana in 1992. Sistemul este conceput sa efectueze toate operatiunile tranzitate acum de ordinatoarele de compensatie, legand direct bancile cu un centru de ordinatoare in conditii de inalta securitate. Operatiile se vor derula continuu, 22 ore din 24, asigurand prelucrarea in termene garantate si la costuri moderate.

Sistemul interbancar de telecompensatie este prevazut pentru a desfasura multe miliarde de operatiuni, incluzand si pe cele decurgand din utilizarea cartii de credit, si sa asigure, in perspectiva, implementarea unui sistem national de schimb de imagini cec.

In schema circuitelor actuale de plati se cuprinde si sistemul SWIFT. SWIFT (Society for Worldwide Financial Telecommunication) pusa in functiune in 1977 este o retea internationala interbancara a fondurilor care conecteaza intre ele 2 382 banci. Reteaua se axeaza pe doua centre operationale aflate in SUA si Olanda care indruma mesajele sau le preia de la procesoarele regionale, de care depind bancile respective.

Reteaua SWIFT, care avea in 1989 o capacitate de 1,61 mii. mesaje pe zi, si-a extins gradul de cuprindere, incat include din cea 80 de tari pe toate continentele.

Se actioneaza, de asemenea, pentru diminuarea costurilor, tariful actual pe mesaj (cea 2,60 franci) mult scazut fata de reteaua obisnuita Telex, reprezinta terenul avantajos care angajeaza solicitarile beneficiarilor si a condus la practicarea unor tarife reduse, diferentiate, functie de volumul fluxurilor si zonele geografice.

3. Sistemul electronic de transfer al fondurilor

In prezent sistemul electronic de transfer al fondurilor constituie calea principala de dezvoltare a moneticii, care de fapt, transforma substantial si reorienteaza radical operatiile bancare privind conturile titularilor, reasezand pe temelii noi relatia banca-client.

Sistemul electronic de transfer al fondurilor este primordial expresie a innoirilor tehnologice din domeniul telematicii, respectiv, deopotriva, a dezvoltarii telecomunicatiilor si a informaticii.

In fapt, insasi evolutia titlurilor de credit si a mijloacelor de plata a marcat, ca momente de schimbari calitative, substanta premiselor acestor transformari.

O prima asemenea premiza o constituie trecerea de la titlul de credit obiectivizat, localizat la un anume angajament (precum cambia si cecul) la un litiu de credit universal valabil, in anumite limite, pentru dispozitii de plata multiple si succesive exprimate in diferite imprejurari (precum cartea de credit).

In al doilea rand, in cadrul aceluiasi instrument de credit dispozitie expresa a platitorului se exprima prin sistemul informatic, prin anumite informatii dispozitive, excluzandu-se suportul hartie al acestei dispozitii.

In al treilea rand transmiterea dispozitiei se realizeaza prin mesaj special informatic si nu prin vehicularea hartiei, suport.

Decurgand din aceste premize s-a constituit sistemul electronic de transfer al fondurilor.

In ce consta acest sistem? Sistemul electronic de transfer al fondurilor este un conglomerat de variate metode de plata prin care titularul de cont (client al bancii) este implicat in transferul computerizat al hanilor, fie direct (in cazul recurgeri la masinile automate de operare) fie indirect (ca beneficiar al platilor si altor servicii suplimentare ordonate prin banci in cadrul sistemului).

Sistemul electronic de transfer al fondurilor (SETF) este constituit din trei verigi de baza: masinile automate de operare, terminalele de la punctele de vanzare si banca la domiciliu.

Masina automata de operare (Automated Teller Machine - ATM) este instrumentul electromecanic ce seveste titularului de cont atat pentru eliberarea de numerar cat si -pentru accesul la alte variante servicii; informatii asupra soldului, si asupra ultimelor cateva intrari in cont, transfer de sume sau alte angajari ale depozitului din cont.

Cu functii mai limitate in aceeasi categorie functioneaza distribuitorul de numerar (cash dispense - CD) instrument electromecanic care asigura eliberarea autorizata a bancnotelor (si in unele cazuri si a monedelor).

Instalate in holurile bancilor sau in locuri amenajate in preajma lor (de regula in zidul exterior), aceste instrumente sunt astfel alcatuite incat sa permita operatiuni usor accesibile, rapide si sigure, eficiente pentru ambele parti.

Functia principala a masinilor de operare este eliberarea de numerar. Introducand cartea de credit in fanta aparatului, acesta declanseaza operatia de recunoastere, validare si autorizare, face inregistrarea operatiunii (pentru o suma de regula prestabilita si reglata pentru automatul respectiv) si deschide, automat, nisa in care se afla deja suma respectiva, de regula in bancnote si elibereaza totodata cartea de credit.

Terminalele la punctele de vanzare (point of sale terminal for electronic funds transfer - EFTPOS) sunt terminale instalate in reteaua comerciala utilizate pentru a reda si de a transmite informatii privind platile prin mijloace electronice.

Terminalele electronice de plati, moderne, se cupleaza normal, cu- cartile de credit cu microprocesor.

Terminalele se caracterizeaza prin capacitatea de a realiza automat validarea platii si transferul catre centrele de plati.

Terminalele instalate la beneficiarii platii, comercianti sau prestatori de servicii, efectueaza primordial, automat operatii de verificare rutiniera: acceptabilitatea cartii bancare (apartenenta la retea); validitatea cartii bancare (respectiv confrunta cartea de credit cu lista de carti interzise, stocata de regula in memoria teminalului). De asemenea, in caz de necesitate, cand suma de plata depaseste plafonul de garantie stabilit, terminalul se conecteaza la retea in mod automat, pentru a solicita autorizarea platii, operatii ce se desfasoara, de regula. in maximum 40 secunde.

Mentionam, ca, procedand la exceptarea de la autorizare, comerciantul isi asuma un. risc pe cont propriu, deoarece reteau nu garanteaza decat platile autorizate.

In sistemul cartii de credit' un rol deosebit in verificarea identitatii titularului si a legitimitatii sale; ca titular, il are codul secret incredintat titularului care se foloseste ca o cale suplimentara de validare. Pentru aceasta titularul bate pe claviatura terminalului codul sau numeric (P.I.N. personal identification number) iar compararea acestuia cu datele de referinta inserate in memoria cartii se face prin intermediul microprocesorului. Eliminarea dialogului extern cartii evita astfel interceptarea frauduloasa a informatiilor.

Dupa primirea autorizarii comerciantul opereaza plata pe terminal. Toate tranzactiile realizate intr-o zi sunt memorate de terminal. Potrivit programarii sale, in relatia cu centrul de prelucrare, terminalul comunica informatiile sale, in conditii in care anomaliile de transmisie sunt detectabile, iar prelucrarea normala a tuturor datelor este confirmata prin mesaje specifice.

Ancheta desfasurata pe tema: cum vede clientul american schimbarea sistemului de plati (American Banker -July 1985) scoate in evidenta ca 50% din publicul adult foloseste ATM, dar 1/2 din acestia prefera sa colaboreze cu operatori umani. Altii isi manifesta preferintele functie de tipul de operatii in cauza: se opteaza pentru ATM Ia operatiunile de eliberare de numerar dar se recurge la conlucrare cu personalul uman (la operatiile de depuneri).

Astfel ca se considera ca din cele 120 mii carti de credit existente in SUA, in 1984 numai 44,5 mii, 38% din acestea erau implicate activ in operatiuni.

Implicit se pun probleme economice privind suportarea cheltuielilor de instalare si functionare a aparatajului electronic pentru magazinele mici, care, astfel sunt mai mult orientate catre ramanerea Ia operatiuni cu numerar.

De asemenea, comunitati si organizatii ale consumatorilor din SUA apreciaza ca extinderea sistemului de transfer electronic al fondurilor: inchiderea bancilor, transformarea oficiilor in ATM sau achizitia bancilor locale de banci centralizate in vederea instalarii tehnologiilor moderne va actiona in detrimentul comunitatilor locale.

In ritmuri mai accelerate sau mai lente, procesele inainteaza si, implicit, apar si schimbarile calitative. Astfel in Franta in 1989 retragerile de numerar prin automatele bancare au depasit, ca volum pentru prima data, operatiile corespondente efectuate prin ghiseele clasice.

Verigile studiate ale sistemului electronic de transfer al fondurilor dezvolta pe larg televiramentul, respectiv teleplatile inclusiv cele in numerar.

O mai profunda legatura a clientului cu banca prin mijloace electronice se realizeaza prin banca la domiciliu. Banca la domiciliu (Home banking) este un serviciu prin care un client al bancii poate avea acces, folosind telefonul si televizorul sau un terminal, ca mijloc de comunicatie cu centrul de calcul al bancii. Astfel se constituie un 'sistem interactiv de computer pe doua cai" capabil sa transmita pagini de text si grafice, adaptate reprezentarii pe ecran, folosind comenzi simplificate.

In acest sens s-au dezvoltat sistemele electronice Videotext sau Viewdata systems.

Banca la domiciliu mareste gama serviciilor desfasurate in domeniul transferului de fonduri, alaturi de ordinele de plata fiind posibile si acorduri de plata. Pe de alta parte se pot remite bancii toate operatiile de debitare-creditare, dispune in fisiere specializate si primi de la banci extrase de cont, detalii sau rezumate ale operatiilor etc. Toate acestea sub un control reciproc si cu asigurare impotriva fenomenelor de bruiaj si intrare in circuit, printr-un cod specific, cu ajutorul cartilor cu memorie, personalizate.

La sfarsitul anului 1989, Franta se situa printre tarile cele mai inaintate privind bancile Ia domiciliu avand cea. 1,5 milioane clienti in aceasta ipostaza, rezultat al unei cresteri accelerate, de 10 ori in ultimii ani.

Atat in Franta cat si in alte tari se prevad de asemenea in continuare, ritmuri inalte in dezvoltarea acestui procedeu. Toti cei implicati si in special agentii economici sunt animati de o deschidere neta catre acest mod de lucru analizand totodata cu atentie aspectele multiple ale acestei angajari facilitate si convenienta in desfasurarea legaturilor, rapiditate, securitate, cost.

Evident si in cadrul bancilor aceste noi. tehnologii presupun o alta organizare a fluxului operatiilor, p regandire a structurilor organizatorice, a politicii comerciale si de concurenta.