Motivatiile si posibilitatile firmelor multinationale de a efectua ISD

Motivatiile si posibilitatile firmelor multinationale de a efectua ISD

Teoria investitiilor straine directe este parte integranta a teoriei firmelor multinationale, pentru ca ele nu reprezinta un simplu transfer de capital, ci sunt o prelungire a intreprinderii din tara de origine in tara-gazda. Aproape toate fluxurile de investitii straine directe sunt generate de firmele multinationale. In virtutea transferului international de resurse si a participarii directe a investitorului strain la organizarea si conducerea activitatii noii entitati create, in economia mondiala (pe langa fluxurile comerciale si financiare traditionale) a aparut productia internationala de bunuri si servicii.

In urma cu mai bine de 20 de ani, economistul Ilie Serbanescu sublinia ca " . . noua dimensiune a cuprinderii multisectoriale - extinsa practic asupra ansamblului sectoarelor economice - reprezinta o trasatura caracteristica de baza a capitalului financiar in perioada actuala"1. Efectul concret al diversificarii intrasectoriale si intersectoriale se dovedeste a fi tocmai acela al stimularii activitatii in strainatate a companiilor. In acest sens, spre deosebire de diversificarea intrasectoriala, dezvoltarea intersectoriala are o incidenta mult mai profunda, "producand schimbari de ordin calitativ, in insusi continutul acestei expansiuni" . Asemenea tendinte, care se aflau la acea data intr-un stadiu incipient, sunt in prezent aspecte definitorii pentru noile forme pe care le imbraca ISD.

Activitatile derulate de firmele multinationale vizeaza sub aspect geografic, urmatoarele trei domenii: spatiul national, unde isi are sediul societatea-mama, spatiul strain, unde sunt localizate filialele, si spatiul international, unde se realizeaza schimburile economice initiate de entitatile ce compun firma multinationala.

Criteriul primordial care determina o firma sa opteze intre exportul de produse fabricate in tara de origine si realizarea fabricatiei in alte tari, capatand astfel valente de firma multinationala, tine de asigurarea eficientei economice. Trebuie analizate costurile pe care firma le suporta in cele doua cazuri. In primul caz este necesar sa avem in vedere cheltuielile legate de transportul extern al produselor, de asigurare a acestora in trafic international, de nivelul taxelor vamale etc., iar in cel de-al doilea caz trebuie sa avem in vedere cheltuielile generate de sedii, comunicatii, calificarea personalului, adaptarea la legislatiile locale etc. Atunci cand costul producerii unei marfi in strainatate este mai mic decat costul generat de fabricarea aceleiasi marfi in tara de origine si de exportul ei, firma va opta pentru constituirea de filiale productive in anumite tari gazda, capatand astfel un caracter multinational.

O alta cauza, ce determina firmele multinationale sa investeasca in strainatate, este reprezentata de nevoia de a accede la resursele naturale si de forta de munca din tara gazda. Din punct de vedere istoric, primele investitii in strainatate au avut ca scop exploatarea resurselor naturale. Firmele multinationale prefera in prezent resursele naturale din strainatate, pentru ca in tara de origine acestea fie nu exista, fie sunt prohibite, fie sunt scumpe. Sunt vizate cu precadere produsele agricole, petrolul, mineralele si resursele care pot fi valorificate numai in mediul lor natural, cum ar fi cele din domeniul turismului. Forta de munca relativ calificata si ieftina din tarile gazda este cautata de firmele multinationale, ce doresc sa investeasca in domenii mari consumatoare de munca vie (textile, confectii, pielarie etc.).

Firmele multinationale recurg de multe ori la ISD din necesitatea cuceririi de noi piete. Dimensiunile reduse ale pietei interne (Norvegia, Elvetia) nu permit dezvoltarea unor firme autohtone puternice fara a aborda pietele straine. Firmele care detin marci de renume international, atunci cand nu gasesc colaboratori competitivi in strainatate, prefera sa recurga la ISD. pentru a nu-si deteriora prestigiul international. Unele investitii in strainatate efectuate de firmele multinationale sunt determinate de necesitatea evitarii unor restrictii tarifare sau netarifare impuse de tarile gazda si de posibilitatea obtinerii unor stimulente acordate de guvernele tarilor respective.

Dintre alte motivatii cu caracter general, pe care se fundamenteaza decizia firmelor multinationale de a investi in strainatate, putem avea in vedere urmatoarele:

Firmele multinationale evita, de regula, cesionarea unor licente de fabricatie in favoarea unor producatori straini considerand ca astfel instraineaza rezultatele propriei activitati de cercetare - dezvoltare. Ele prefera insa transferul de tehnologii catre propriile filiale din strainatate, mentinand astfel controlul asupra tehnologiilor respective. Se pare ca, in prezent, acesta este cel mai facil mod de a asigura participarea statelor in dezvoltare (in care sunt deschise filiale ale firmelor multinationale) la beneficiile ce rezulta din cercetarea stiintifica si tehnica mondiala. Avand in vedere ca aproximativ 80% din activitatea de cercetare-dezvoltare a intregii lumi se realizeaza de catre firmele multinationale, asistam in zilele noastre la o tendinta de polarizare a activitatilor desfasurate de aceste firme. Astfel, firma multinationala va desfasura cu preponderenta activitatea de cercetare-dezvoltare in tara de origine, deplasand activitatea productiva catre propriile filiale din strainatate;

Intarirea pozitiilor dintr-o anumita arie geografica sau la scara planetara prin achizitia anumitor firme straine;

Impunerea, de catre guvernele tarilor de origine, a unor reglementari financiare si fiscale impovaratoare pentru societatile comerciale a condus la transferarea multor afaceri in zone mult mai amiabile;

Restrictiile de ordin ecologic au determinat multe firme sa transfere activitatile poluante in acele tari unde legislatia este permisiva;

Cumpararea de catre firmele multinationale a unor societati comerciale straine si revanzarea acestora dupa ce eventual au fost efectuate unele corectii manageriale.

Posibilitatile concrete, pe care le are o firma multinationala de a realiza ISD, se rezuma la:

Infiintarea de filiale proprii in alte tari. Societatea-mama detine cel putin 50% din capitalul filialei, integrand activitatea acesteia din urma in lantul productiv general. Scopul implantarii de filiale in strainatate il reprezinta diminuarea costurilor, ce se reflecta evident in sporirea eficientei economice. Nu trebuie uitat insa efortul investitional major ce trebuie intreprins si faptul ca noua filiala va opera intr-un mediu cultural diferit de cel al firmei-mama, implicand o anumita perioada de timp pentru acomodare.

Achizitionarea unor firme existente sau a unui numar mare de actiuni care sa permita controlul asupra respectivelor firme. Aceasta procedura este agreata mai ales de firmele multinationale ce doresc sa se extinda rapid. Preluarea si fuziunea reprezinta cele doua modalitati pe care le poate imbraca procesul de achizitie al unei firme. Preluarea consta in dobandirea de catre firma multinationala a unui pachet de actiuni de la o societate comerciala, care sa-i permita impunerea deciziilor pe care le doreste. Preluarile pot fi prietenesti, cand intre cele doua firme se incheie un acord in acest sens, sau ostile, cand unii actionari si/sau conducerea firmei care urmeaza sa fie preluata nu doreste acest lucru. Preluarile ostile au loc si atunci cand conducerea nu este in cunostinta de cauza cu activitatile derulate in acest scop. Este vorba in cele mai multe cazuri de preluari succesive de pachete mici de activitatile ale firmei vizate. Fuziunea consta in reunirea a doua sau mai multe societati comerciale intr-o firma care detine patrimoniile tuturor. Fuziunea prin contopire presupune unirea patrimoniilor a doua sau mai multor societati comerciale care, in urma acestui demers, isi inceteaza activitatea. Astfel ia nastere o noua societate diferita de cele initiale. Fuziunea prin absortie consta in preluarea de catre societatea absorbanta a patrimoniului societatii absorbite.

Participarea la infiintarea de societati mixte cu parteneri locali. Societatea mixta a reprezentat in plan international o forma de cooperare economica si tehnico-stiintifica inca din anii '60. Partenerii unei societati mixte participa nemijlocit la administrarea acesteia, stabilind intre ei relatii de colaborare pentru o perioada consistenta de timp. Societatea mixta este o persoana juridica inregistrata intr-o anumita tara, supunandu-se legislatiei nationale respective.