Operatiuni bancare internationale

OPERATIUNI BANCARE INTERNATIONALE

Operatiunile bancare internationale sunt reflectarea la nivel bancar prin intermediul fluxurilor monetare generate de fluxurile materiale implicate in comertul international. De asemenea fluxurile de capital care circula la nivel mondial intra in circuitele bancare ale diferitelor tari. Desigur exista si fluxuri financiare care nu au legatura cu comertul international sau cu miscarea capitalurilor. Bancile reprezinta verigile prin care se realizeaza platile si incasarile externe, in calitatea lor de institutii de incredere. O banca dintr-o tara stabileste relatii cu una sau mai multe banci din alte tari, acestea numindu-se banci de corespondent. Cu cat o banca este mai puternica, mai mare cu atat are relatii de corespondent mai numeroase cu alte banci importante din strainatate. O banca mica si care nu participa decat in mod cu totul accidental la transferul international al fondurilor poate fi reprezentata de o alta banca din tara sa in aceste relatii.

Relatiile de corespondent acopera o gama larga de servicii pe care o banca le ofera altor banci pe baza de reciprocitate.

Fiecare banca isi promoveaza propria politica comerciala pe piata locala sau nationala si in acelasi timp doreste sa sustina interesele altor banci. Este imposibil ca o banca, indiferent de puterea si marimea sa sa fie prezenta in toate tarile lumii, asa ca relatia de corespondent poate fi vazuta ca o prezenta, chiar daca nu fizica, intr-o alta tara. Alegerea bancii de corespondent are la baza:

Criterii obiective - legate de interesele clientilor proprii in anumite state si de facilitatile pe care banca agent de corespondent le ofera.

Criterii subiective - legate de renumele bancii care ofera siguranta prin evitarea unor riscuri care se manifesta pe pietele externe, mai putin cunoscute de banca din Romania.

Mijlocul prin care se transfera fondurile este reprezentat de conturile de corespondent (conturi reciproce in cadrul bancilor de corespondent).

a)          Contul Nostro - (cont de activ) reprezinta contul unei banci A deschis in evidentele bancii B (contul nostru la o alta banca). Valuta acestui cont este moneda de baza sau nationala a tarii unde se afla banca B. De exemplu, o banca A din Romania care are relatii de corespondent cu Banca B din UK si cu Banca C din Franta va avea in evidentele acestor doua banci straine doua conturi Nostro; unul la Banca B in moneda nationala GBP si unul la Banca C in moneda de baza EUR. Uniunea monetara europeana a simplificat si pentru tara noastra sistemul de conturi de corespondent.

b)          Contul Loro - (cont de pasiv) reprezinta contul unei banci din strainatate in evidenta contabila a bancii romanesti. De exemplu, daca banca A din Romania are relatii cu Banca B din UK si cu Banca C din Franta, in contabilitatea Bancii A se vor gasi doua conturi Loro (ale lor) unul al Bancii B si cel de-al doilea al Bancii C, ambele denominate in ROL. Pentru bancile B si C aceste conturi sunt Nostro.

Conturile Nostro aflate in evidentele bancilor de corespondent au la banca de origine conturi oglinda care reflecta miscarile in conturile respective. Periodic banca de corespondent trimite extrasul de cont al contului Nostro (care pentru aceasta este contul Loro). Banca de origine verifica prin comparare contul oglinda si extrasul de cont al lui Nostro, iar diferentele vor fi reglementate ulterior.

Existenta conturilor Nostro permite unei banci sa-si fructifice propriile resurse valutare ca si resursele valutare ale clientilor sai. De mentionat ca orice plata si incasare valutara indiferent ca se face in nume propriu sau al clientilor se deruleaza prin conturile de corespondent; nu se creeaza alte conturi in functie de tipul de transfer sau de beneficiarul acestuia. Tehnica conturilor de corespondent cuprinde si data calendaristica la care sumele intra si/sau ies din cont, aceasta numindu-se data valutei. Aceasta data este importanta in primul rand deoarece este implicat calculul de dobanda (mai putine zile inseamna venit mai mic din dobanzi) si in al doilea rand o intarziere a evidentierii intrarii de fonduri poate crea probleme beneficiarului acestora (clientul bancii), care nu se poate folosi de ele.

Operatiunile de transfer de fonduri sunt servicii cu valoare adaugata realizate de banci si pentru care percep comisioane. Nivelul comisioanelor depinde de mai multi factori:

cine plateste comisionul (numai beneficiarul, numai platitorul, ambi);

nivelul comisioanelor din tara sau zona geografica respectiva;

marimea sumei;

tipul de instrument/tehnica utilizat (OP, acreditiv etc.);

tipul de transfer care confera un nivel mai mare sau mai mic de securitate si viteze diferite.

Din punct de vedere tehnic transferul efectiv se realizeaza ca si cel de la nivel national intre doi agenti economici care lucreaza fiecare cu cate o banca. De precizat ca agentul economic din strainatate nu este obligatoriu sa aiba cont curent la banca cu care banca romaneasca are cont de corespondent. Deci iesirea sau intrarea banilor din/in contul sau se face prin trecerea sumei in mai multe conturi de corespondent. Simetric si agentul economic din Romania poate sa nu fie clientul unei banci care are relatii de corespondent. Mai poate aparea situatia in care nu exista nici o relatie de corespondent cu o anumita tara si atunci se apeleaza la o banca dintr-o terta tara care are relatie de corespondent cu o banca din tara in cauza. Astfel ca un transfer se poate transforma intr-o succesiune de transferuri, fiind implicate mai multe banci. In acest caz cresc posibilitatea unor erori si timpul efectiv in care banii ajung la destinatie.