Optiuni pentru inlaturarea barierelor fiscale existente la nivelul IMM-urilor

Optiuni pentru inlaturarea barierelor fiscale existente la nivelul IMM-urilor

La nivelul Uniunii Europene au fost identificate cinci metode fiscale care sa aiba drept posibila finalitate cresterea importantei acordate de IMM-uri Pietei Interne, mai ales pe linia facilitarii stabilirii de sedii permanente in alte State membre: [1]

Implementarea proiectului pilot "Impozitarea in statul mama" Acest sistem are in vedere faptul ca IMM-urile care opereaza in mai multe state membre ar putea beneficia de o simplificare importanta privind modul de raportare catre autoritatile fiscale ale statului gazda si in plus nu ar fi obligate sa se adapteze sistemului fiscal din fiecare tara in parte. În aceste conditii nu trebuie sa se induca ideea conform careia acest sistem reprezinta o forma de evitare a normelor fiscale din statul gazda, cat mai curand o tehnica fiscala de eliminare a cheltuielilor inutile pe care ar fi silite sa le faca acesti agenti economici. Din punct de vedere procedural, acest element de noutate nu este gandit de sine statator, recomandarile Comisiei Europene sugerand implementarea lui, acolo unde doreste , ca o extensie la tratatele de evitare a dublei impuneri.

Existenta unui cadru legislativ concret, coerent si stabil. În cazul acestei prevederi nu este necesar sa facem referiri stricte in ceea ce priveste IMM-urile, deoarece acesta este un deziderat al tuturor agentilor economici care opereaza pe o piata concurentiala. Chiar si in aceste conditii, lipsa de actiune influenteaza preponderent IMM-urile care se vad nevoite sa ia masuri suplimentare pentru diminuarea riscului afacerii (creaza subsidiare cu preponderenta in zonele limitrofe frontierei de stat) sau refuza sa se implice in activitati transfrontaliere. Ca o consecinta majora, ritmul de crestere economica este redus, fiind cunoscuta ponderea ridicata a acestor intreprinderi in totalul agentilor economici care actioneaza la nivelul Pietei Interne. În consecinta, perpetuarea unui cadru legislativ unitar, stabil si coerent este un lucru pozitiv, Romania fiind pentru mult timp evitata de investitorii straini ca urmare a legislatiei mult prea schimbatoare. Dar acest cadrul legislativ trebuie sa fie in primul rand eficient, nu doar in termeni de venituri pentru bugetul de stat, cat mai ales pornind de la premisa dezvoltarii mediului de afaceri. Nu trebuie uitat ca odata ce agentii economici resimt interesul si sprijinul acordate de legiuitor mediului privat, sansele ca activitatea economica sa creasca si implicit baza impozabila sa devina mai larga urmeaza un trend pozitiv[3], care finalmente se traduce in venituri fiscale superioare. Chiar si in aceste conditii date de cresterea in valoarea absoluta a impozitului pe profit este de asteptat ca agentii economici sa fie in parte multumiti, atata timp cat cresterea profitului net este superioara celei a impozitului. Revenind la problema IMM-urilor, trebuie recunoscut ca majoritatea modificarilor legislative cu rol in dezvoltarea companiilor au avut in vedere doar problemele existente la nivelul intreprinderilor mari (cele cu peste 250 de angajati), astfel incat, la momentul actual, inclusiv Romania, ar trebui sa se preocupe intens de eliminarea dificultatilor fiscale cu care se confrunta microintreprinderile, intreprinderile mici si intreprinderile mijlocii;

Stabilirea unor tehnici fiscale referitor la problema reportarii transfrontaliere a pierderilor. Problematica consolidarii pierderilor la nivelul companiei mama, chiar daca reprezinta alaturi de cheltuielile administrative problemele esentiale in calea extinderii transfrontaliere a IMM-urilor va fi greu, daca nu chiar imposibil de rezolvat. Practica Curtii Europene de Justitie confirma acest crez, cel mai mediatizat caz[4] fiind cel al companiei britanice Marks and Spencer care a inregistrat la mijlocul anilor '90 o serie de pierderi la nivelul subsidiarelor infiintate in Belgia, Germania si Franta. Prin urmare a solicitat consolidarea pierderilor la nivelul grupului. Cadrul legal al Regatului Unit stipula faptul ca aceasta consolidare nu este posibila decat companiilor rezidente, astfel incat refuzul solicitarii a determinat compania in cauza sa se adreseze Curtii Europene de Justitie;

Simplificarea regulilor contabile si a celor de completare a declaratiilor in cazul tranzactiilor internationale. Simplificarea aceasta poate merge pana acolo incat sa se infiinteze un centru comun de prelucrare a declaratiilor contribuabililor, indiferent de numarul de subsidiare si localizarea lor, noutate care sa contribuie la diminuarea costurilor administrative generate de furnizarea de informatii fiecarui stat membru in cauza. O faza initiala a acestui demers tine cont de uniformizarea documentaristicii utilizate pentru o situatie data, la nivelul tuturor statelor membre. Chiar si in eventualitatea in care s-ar reusi stabilirea unui trunchi comun de declaratii fiscale, nu trebuie uitat ca armonizarea fiscala nu acopera decat o parte din multitudinea de impozite si taxe existente la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, astfel incat orice demers, in final, este sortit esecului ;

Ajutoare directe din partea statelor membre / Ajutor de stat: prin aceste instrumente nefiscale este posibil ca IMM-urile sa fie incurajate in demersurile lor de extindere si pe alte piete. Chiar in aceasta eventualitate fericita, nu pot fi omise distorsiunile concurentiale care au loc.

Perceptia sistemului "Impozitarea in statul mama" ca o componenta a fiscalitatii Uniunii Europene, din punctul de vedere al IMM-urilor[6]

a)     O treime din IMM-urile europene considera impozitarea la nivelul firmei drept un obstacol important in calea expansiunii lor transfrontaliere;

b)     Aproximativ jumatate dintre aceste companii considera un lucru pozitiv implementarea sistemului "Impozitarea in statul mama", in vederea extinderii lor in afara granitelor nationale;

c)     Aproximativ jumatate dintre IMM-uri este de acord cu participarea la proiectul pilot (dupa cum am mai precizat, acest sistem este facultativ atat la nivelul statelor membre, cat si al companiilor);

d)     Întreprinderile mijlocii au avut cel mai mare grad de interes vis-à-vis de acest sistem.