Piata serviciilor financiar-bancare

PIATA SERVICIILOR FINANCIAR-BANCARE

Piata fmanciar-bancara este definita prin serviciile financiar - bancare prestate cu precadere de catre banci si institutii financiare similare (agentii de schimb, case de economii, case de imprumut, de amanet, societati de credit) care se plaseaza in cadrul relatiilor financiare in pozitie de intermediari intre posesorii de disponibilitati banesti si solicitantii acestora".[1] Specificul marketingului financiar-bancar este determinat de pozitia inedita pe care o ocupa institutia financiara in cadrul mediului sau economico-social. Indiferent insa de aceasta pozitie, firma financiara apare pe piata ca ofertant de servicii.

Pentru a exista ca afaceri viabile, bancile au nevoie de clienti. Intr-o economie de piata, clientii opteaza pe baza nevoilor lor si vor alege o anumita banca, in functie de serviciile si avantajele obtinute. O companie mica, de exemplu, poate avea nevoie de un imprumut pe termen scurt pentru a acoperi nevoile, pentru productie si servicii, pe cand marii investitori pot dori sa imprumute bani pentru investitii, in asa fel sa-si extinda si sa-si diversifice afacerea.

1.1 Caracteristicile pietei bancare

Capacitatea pietei financiar-bancare este caracterizata de:

volumul ofertei de produse si servicii;

volumul cererii de produse si servicii;

volumul tranzactiilor;

cota de piata a intreprinderii financiar-bancare detinuta pe piata de referinta;

clientii (persoane fizice, persoane juridice).

Dintre produsele financiar-bancare[2] putem aminti:

cardul - instrument de plata;

depozitele (la termen, la vedere, in lei sau valuta, pentru pensii sau vacanta);

cecurile (in valuta, in lei, cecul la ordin, cecuri de trezorerie);

credite (de finantare, de scont sau factoring, credite de trezorerie, de forfetare etc).

Dintre serviciile financiar-bancare amintim:

acreditivul;

scrisoarea de garantie bancara;

colectarea si asigurarea monetarului;

pastrarea valorilor in tezaurul de casete;

tranzactii pe piata valutara;

servicii de depozitare pentru fonduri de investitii si societati de investitii;

decontarea tranzactiilor cu valori mobiliare pe piata bursiera si extrabursiera;

transferul sumelor in valuta prin merchants bank;

transferul sumelor in valuta prin money gram.

1.2 Structura pietei banacre

Institutia de credit bancara este caracterizata printr-o structura in care aceasta apare intr-o dubla postura: debitor si creditor. In micromediul bancii mai apar furnizorii de echipament (alte prestari), furnizorii de forta de munca, clientii si concurentii. In concluzie, mediul in care actioneaza intreprinderea este un mediu specific. Dupa cum se observa, fata de mediul clasic, lipsesc furnizorii de mijloace banesti, al caror rol este suplinit de clienti si concurenti.

Un loc central in cadrul pietei institutiilor de credite bancare il ocupa clientii, fata de care societatea financiara (banca) se plaseaza in pozitia de intermediar. Ea apare astfel, in raport cu acelasi client, atat in calitate de beneficiar (de disponibilitati banesti), cat si de furnizor. In esenta, relatiile care exista intre banca si client sunt cele dintre debitor si creditor.

Practic, institutia de credit bancara trebuie sa gaseasca in fiecare moment raportul optim intre actiunile vizand atragerea veniturilor banesti si cele privind utilizarea lor, dobanda si calitatea serviciilor prestate reprezentand instrumentele cheie ale politicii sale.

1.2.1. Evolutia ofertei institutiilor de credit bancar

Oferta de servicii se distinge in cadrul pietei financiare prin continutul sau omogen si unitar, pachetul de servicii oferite, fiind, in ansamblu, acelasi pentru fiecare tip de agent economic.

In cadrul pietei institutiilor de credit bancare, oferta este alcatuita din urmatoarele prestatii:

depozite, plati, incasari si garantii; intermedieri de titluri de valoare (actiuni si obligatiuni);

emitere de obligatiuni;

investitii si plasamente;

evaluari etc.

Desi unitara, oferta de servicii difera de la un agent la altul prin o serie de caracteristici specifice fiecarei componente in parte. In cazul bancilor se detaseaza:

volumul si durata imprumuturilor acordate;

dobanzile percepute ori acordate;

garantiile solicitate;

nivelul si gradul de diferentiere a dobanzilor practicate;

operativitatea;

facilitati oferite de banci.

1.2.2. Evolutia cererii de servicii bancare

Cererea de servicii bancare exprima nevoia care se manifesta in cadrul acestei piete. Ea apare, de obicei, ca o consecinta a desfasurarii unor acte de vanzare - cumparare de marfuri si servicii, avand insa unele caracteristici specifice. Cererea este extrem de diversa, atat ca volum cat si ca structura, oglindind marea varietate a agentilor economici care apeleaza la serviciile bancare.

Diversitatea cererii se exprima, in general, prin :

volumul si structura acesteia,

frecventa de manifestare,

aria de cuprindere.

Pentru majoritatea prestatiilor, cererea de servicii este o cerere curenta, avand un caracter permanent, exprimandu-se ori de cate ori apare nevoia efectuarii unui depozit, imprumut, plati, incasari, asigurari etc.

In sfarsit cererea are un grad ridicat de elasticitate, reactionand corespunzator la evolutia unor factori specifici cum sunt:

veniturile;

dobanzile;

primele de asigurare;

comisionul etc.

O serie de caracteristici comune fac posibila gruparea clientilor si constituirea unor segmente distincte, criteriile cele mai frecvent utilizate fiind:

natura proprietatii (persoane fizice, societati comerciale, intreprinderi publice, buget etc);

natura pietei (interna sau externa);

volumul tranzactiilor efectuate (ridicat, mediu, scazut) etc.

1.3. Tendinte in evolutia serviciilor financiar-bancare

Dinamismul economico-social contemporan s-a manifestat in domeniul fmanciar-bancar de o maniera asimilata unei adevarate revolutii care a tulburat puternic si continuu mediul, in asa fel, incat perioada actuala echivaleaza cu o "era a dereglarilor". Cauzele specifice sunt numeroase si au fost sintetizate astfel:

- progresul tehnic determina aparitia de tehnologii noi care accelereaza procesele economice si se constituie in bariere suplimentare in lupta pentru expansiune in domeniu;

- economiile populatiei sunt puternic afectate de fenomenele inflationiste necesitand masuri de protectie prin atragerea lor in circuitul economic;

- clientii au un grad mai inalt de cultura si educatie (chiar economica), manifestand exigenta ridicata in selectarea ofertei de servicii;

- cresterea economiilor personale atrage un numar tot mai mare de agenti economici dispusi sa-si asume riscul in castigarea unor pozitii dominante in cadrul pietei financiare-bancare;

- stoparea imprumuturilor pentru subzistenta si incurajarea tendintelor de economisire prin masuri specifice interventiei statului in economie;

- introducerea cartilor de credit din material plastic care au simplificat si accelerat sistemul decontarilor din economie;

- sistemele de credit bancare reprezentate prin bancile comerciale au stimulat patrunderea pe piata financiara a unor institutii nespecializate.

Aceste cauze determina un mediu caracterizat de o concurenta aspra, continuu dereglat si inalt tehnologizat. El are o serie de consecinte majore asupra pietei financiar-bancare dintre care se detaseaza:

- multiplicare a numarului de intermediari care actioneaza in cadrul pietei ca urmare a aparitiei si consolidarii, alaturi de societatile bancare traditionale a unor institutii noi, nebancare, cu potential ridicat, care se angajeaza in domeniul afacerilor financiare;

- pierderea de catre multe banci a pozitiei dominante, de monopol, detinute in cadrul pietei, unele dintre ele confruntandu-se cu probleme de «supravietuire»;

- reducerea, pana la suprimare, a diferentierilor dintre institutiile financiare in privinta activitatilor desfasurate referitoare la prestatiile efectuate, comisioanele, distributia si promovarea realizate;

- deteriorarea conceptiei clientilor despre structura serviciilor financiare si complicarea in acest mod a procesului de alegere a prestatiei solicitate;

- plasarea disponibilitatilor banesti atrase in diferite sectoare economice, prin actiuni desfasurate pe piata capitalurilor, investitii, activitati de comert etc, in scopul obtinerii de profituri suplimentare prin asumarea unor riscuri ridicate.

Aceste fenomene sunt prezente atat in in tarile cu economie dezvoltata cat si in tara noastra. Ele sunt exprimate de aparitia unui numar apreciabil de banci comerciale, concomitent cu extinderea ariei lor geografice si diversificarea serviciilor prestate.

Potrivit unui studiu realizat de analistii bancii centrale, romanii au inceput sa se imprumute la fel de mult ca si cehii si ungurii, fara insa ca salariul mediu pe economie sa fie asemanator. Se anticipeaza ca veniturile realizate din imprumuturi acordate populatiei vor inregistra o rata medie de crestere pe masura ce exista solutii din ce in ce mai avantajoase pentru populatia care s-a familiarizat deja cu ideea de credit bancar. Astfel, in anul 2006 valoare totala a emisiunilor de obligatiuni corporative a atins 850 milionae RON (peste 242 milioane EURO).

Un alt exemplu il reprezinta scaderea dobanzilor oferite de institutiile de credit bancare pentru depozite, astfel incat banii de pusi la banca nu mai aduc castiguri peste inflatie, incurajate de scaderea inflatiei, bancile romanesti au diminuat in fiecare luna dobanzile pasive acordate la depozitele clientilor, ceea ce ar putea conducere la pierderea clientilor.

Dobanzile au fost actualizate la data de 17 Aprilie 2006

Dobanzile acordate de bancile comerciale la depozitele in valuta persoanelor fizice si juridice variaza:

Tabel nr. 1 Dobanzile acordate la depozitele in valuta (% an)

Suma minima pentru constituirea de depozit este de 100 USD sau 100 EURO

Dobanzile acordate de bancile comerciale la depozitele in lei persoanelor fizice si juridice variaza:

Tabel nr.2 Dobanzile acordate la depozitele in lei (% an)

Suma minima de constituire a depozitului este de 100 RON

Tabel nr. 3 Credite de depozit la purtator (% an)

Media anuala a ritmului de crestetre a creditului imobiliar-ipotecar acordat populatiei in ultimii 3 ani a fost in jurul a 60%. Astfel, in perioada ianuarie 2004-ianuarie 2005 cresterea a fost de peste 64%, in vreme ce pentru perioda ianuarie 2005-ianuarie 2006 s-a inregistrat o crestere de 57,8%.

La 30 noiembrie 2006, soldul creditelor imobiliar-ipotecare acordate populatiei a crescut cu 55%. Privit in cifre absolute creditul imobiliar-ipotecar acordat populatiei, cumulat lei si valuta, a crescut de 3 ori si jumatate in mai putin de trei ani: de la 2.000 milioane RON in ianuarie 2004 la 7.830 milioane RON in noiembrie 2006. Totusi ca pondere in totalul creditelor acordate pentru populatie, imprumuturile pentru locuinte detin un procent redus.

Anul 2006, a fost anul dezvoltarii segmentului bancar ce deserveste persoanele fizice (retail-bankingul), dupa cum au declarat majoritatea conducatorilor de banci. Cea mai spectaculoasa evolutie a inregistrat-o creditele pentru achizitionarea de locuinte, in segmentul creditului ipotecar. Foarte solicitate au fost si creditele de trezorerie, care ocupau, de exemplu in portofoliu BCR, cel mai mare creditor al economiei romanesti, locul doi dupa creditele ipotecare

In acelasi timp anul 2006 a marcat si un element inedit in ultimii 13 ani, lupta pentru clienti. Diversificarea ofertei de servicii bancare pentru diferite tipuri de creditare, in conditiile cele mai avantajoase, cresterea calitatii serviciilor sunt semnale pozitive privind piata financiar-bancara. Bancherii mizeaza pe cresterea comisioanelor si reducerea dobanzilor la credite si depozite.