POLITICA DE CREDITARE A BANCII Raiffeisen

POLITICA DE CREDITARE

A BANCII RAIFFEISEN.

1. Analiza, aprobarea si acordarea creditelor.

1.1. Analiza diagnostic a situatiei economico-financiare, instrument al fundamentarii deciziilor in procesul de creditare.

Banca Raiffeisen S.A. potrivit statutului sau si a regulamentului de organizare si functionare, acorda credite pe termen scurt, mediu si lung persoanelor juridice si fizice.

In vederea obtinerii creditelor, agentii economici - persoane juridice si fizice se vor adresa unitatilor teritoriale ale bancii cu o cerere tip completata cu toate datele necesare.

Date necesare persoanelor juridice:

Date informative (la 30.06.2003)

Denumirea societatii

Reprezentantii societatii

Sediul societatii

Cod postal

Telefon

Inregistrarea la ORC

Numarul actionarilor (asociatilor)

Consiliul de administratie : nume, prenume, calitatea in consiliu, data nasterii, profesia, capitalul social subscris din care varsat.

Reprezentantii legali ai societatii

Obiectul principal de activitate al societatii

Forta de munca : numar total de angajati din care permanent, temporar.

Capacitati de productie industriala, comerciala si din alte domenii in functiune

Terenuri total din care : in proprietate, in folosinta, in arenda

Constructii cele mai semnificative : denumire, anul constructiei, suprafata construita din care utila, valoarea actuala

Utilaje - instalatiile cele mai semnificative : denumire, anul fabricatiei, tipul, capacitatea, valoarea actuala

Mijloace de transport (idem punctul 3)

Productia, destinatia si canalele de comercializare

Garantii propuse : denumirea bunurilor propuse in garantie, numarul si data actului de proprietate, anul de fabricatie, valoarea estimata

Semnaturi autorizate

Cererile de credite vor fi insotite in mod obligatoriu de urmatoarele documente :

La societatile comerciale :

statutul societatii si certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului (in copie, daca nu au fost depuse anterior);

hotararea adunarii generale prin care au fost imputerniciti reprezentantii unitatii sa contracteze credite bancare;

situatia imprumuturilor si disponibilitatilor banesti la alte unitati bancare si/sau alti debitori (creditori)

La regiile autonome :

copia hotararii guvernului sau a organelor judetene (municipale) ale administratiei de stat - dupa caz - pentru infiintarea regiei (daca nu a fost depusa anterior);

certificatul de inregistrare la Registrul Comertului a subunitatilor care, potrivit statutului regiei autonome pot angaja direct credite bancare;

situatia imprumuturilor si disponibilitatile banesti la alte banci si/sau alti debitori (creditori).

La firmele individuale care desfasoara activitati pe baza liberei initiative :

autorizatia de functionare eliberata de organele competente (daca nu a fost depusa anterior);

declaratia de venituri pe anul in curs, depusa la organele fiscale;

situatia imprumuturilor si disponibilitatilor banesti la alte banci si/sau alti debitori (creditori)

Persoanele fizice si fermierii (producatorii) agricoli :

adeverinta de avere (stare-materiala) eliberata de primarie;

adeverinta de venituri de la locul permanent de munca (daca este cazul)

Tinerii casatoriti :

certificatul de casatorie in original si copie, dupa confruntare cu originalul si verificarea pentru exactitate, originalul se restituie clientului;

adeverintele de venituri de la locul permanent de munca al tinerilor sau adeverintele eliberate de primarii tinerilor din mediul rural si a cel putin doi giranti ai acestora;

declaratiile ambilor soti ca sunt la prima casatorie.

Pe langa documentele prevazute mai sus, solicitantii de credite vor prezenta si documentele necesare analizei situatiei financiare si posibilitatilor de rambursare.

In toate cazurile in care solicitantii de credite au capacitati de productie (comercializare) inchiriate, in arenda, in locatie de gestiune sau in folosinta se vor prezenta si documentele legale care atesta situatia juridica a acestora (contracte de inchiriere, de arenda, de locatie, de primire in folosinta, etc.)

Pe baza datelor informative din cererile de credite unitatile vor intocmi fisa de date, deschisa pe fiecare client intr-un registru sau cu ajutorul calculatorului electronic.

Datele din fisa vor constitui un set de informatii la dispozitia bancii pentru urmarirea evolutiei in timp a rezultatelor firmei precum si pentru fundamentarea concluziilor privind dezvoltarea ulterioara a acesteia.

Banca Raiffeissen S.A. acorda credite pe termen scurt, mediu si lung.

Acordarea creditelor pe termen scurt

Cererile de credite primite de la agentii economici, persoane juridice si fizice, dupa ce au fost inregistrate in "Registrul de evidenta a cererilor si contractelor de credit" se repartizeaza de directorul unitatii bancii, serviciilor de creditare - finantare pentru analiza indeplinirii conditiilor de creditare si evaluare a imprumutului ce poate fi acordat unui solicitant.

La primirea cererilor de credite compartimentele de creditare vor urmari ca acestea sa fie insotite de documentele prevazute la "Cererile de credite", precum si de urmatoarele documente :

a)      bilantul contabil pe anul precedent, vizat de organele fiscale, insotit de toate anexele.

b)      balanta de verificare pe luna anterioara solicitarii creditului, situatia patrimoniului si rezultatele financiare pe trimestrul expirat.

c)      bugetul de venituri si cheltuieli pe anul in curs.

d)     fluxul de incasari si plati pe perioada de creditare.

e)      planul de activitate (planul afacerii) pe anul curent.

f)       centralizatorul devizelor tehnologice - la societatile (regiile autonome) cu profil agricol.

g)      situatia veniturilor brute realizate in anul precedent de regiile autonome indiferent de profil.

h)      agentii economici care solicita credite pentru constituirea de stocuri sezoniere de produse destinate consumului propriu sau desfacerii in perioada urmatoare vor mai prezenta si :

situatia miscarii stocurilor - cantitativ si valoric, pe perioada de constituire;

graficul de utilizare sau vanzare care va cuprinde pentru fiecare canal de valorificare cantitatile, valorile, termenele de livrare (utilizare), numarul contractelor.

Analiza indeplinirii conditiilor de creditare si evaluarea creditului se efectueaza de un economist (referent) sau de un colectiv mai larg, format din economist, inginer (tehnician) si jurist, numiti de seful serviciului (biroului) creditare - finantare in functie de obiectul creditului, complexitatea acestuia, garantiile asiguratori propuse, etc.

Procesul de analiza cuprinde 3 faze:

analiza formala;

analiza de fond;

evaluarea creditului

Analiza formala urmareste prezentarea tuturor documentelor, continutul acestora si semnarea lor de persoane autorizate legal sa reprezinte unitatea, corelatia dintre diferiti indicatori, daca evaluarile tehnice sunt intocmite de organe (persoane fizice) tehnice autorizate, etc.

La producatorii agricoli individuali se va urmari existenta dotarilor mentionate in cererea de credite si starea acestora, situarea gospodariei fata de caile de circulatie, de organizare si functionare a asociatiilor fara personalitate juridica, repartizarea responsabilitatilor in cadrul acestora, etc.

Analiza de fond consta in verificarea si interpretarea unor indicatori economici si financiari pe baza datelor din cererea de credite si situatiile financiare din dosarul de credite.

Pentru agentii economici cu personalitate juridica se va determina grupa de bonitate in care acestia se incadreaza pe baza indicatorilor financiari determinati, potrivit metodologiei.

Pentru agentii economici fara personalitate juridica se va determina bonitatea acestora pe baza planului afacerii pentru care se solicita credit, eficientei obiectelor creditate anterior, promptitudinii cu care si-au onorat datoriile catre banca si alti creditori, precum si a calitatilor morale (calificare, experienta, corectitudine, etc.)

Evaluarea creditelor consta in determinarea si negocierea cu solicitantul a volumului maxim al creditului ce poate fi acordat, a nivelului dobanzii, a termenelor de rambursare a creditului si de plata a dobanzii si eventual a comisioanelor, a garantiilor propuse si modalitatilor de asigurare a acestora, precum si a altor clauze care vor fi inscrise in contractul de credite.

Volumul maxim al creditelor ce pot fi acordate unui solicitant se stabileste in cadrul procentelor maxime de creditare, in functie de posibilitatile de rambursare si de plata a dobanzilor lunare rezultate din analiza efectuata precum si de garantiile asiguratori acceptate de banca.

Acordarea creditelor pe termen mediu si lung

Cererile de credite pentru investitii trebuie sa fie insotite de documentele enumerate la capitolul "Cererile de credite", precum si de urmatoarele documente:

a)      bilanturile contabile pe ultimii doi ani (daca agentul economic a functionat in aceasta perioada) insusite de organele fiscale, insotite de balantele de verificare anuale. Pentru anul in curs se va prezenta situatia patrimoniului si rezultatele financiare pe ultimul trimestru expirat precum si balanta de verificare pe luna precedenta solicitarii creditului.

b)      bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul in curs.

c)      devizul general de lucrari, devizele pe obiecte, lista de utilaje si graficul de executie. In cazul proiectelor de investitii realizate de agentii economici aflati la inceputul activitatii, care nu realizeaza venituri pana la punerea in functiune si ca urmare, solicita perioada de gratie si pentru plata dobanzilor, se va urmari ca dobanzile aferente creditelor pe perioada de gratie si comisioanele bancare sa fie incluse in devizul general (la capitolul "alte cheltuieli") urmand ca incasarea acestora sa se faca din credite (prin capitalizare).

d)     studiul de fezabilitate care trebuie sa cuprinda cel putin elementele prevazute in formularul cadru.

e)      programul de realizare a proiectului de investitii si/sau programul de realizare a investitiilor privind utilajele independente, dotari, achizitii de animale, etc.

f)       planul de finantare al proiectului.

g)      proiectiile veniturilor si cheltuielilor pe perioada de creditare, care se vor intocmi : pentru activitatea existenta, pentru proiectul finantat si pe total activitate (cumulat activitatea inainte cu cea dupa realizarea proiectului).

h)      proiectia activelor si pasivelor pe perioada de creditare.

i)        fluxul de numerar al proiectului de creditare.

Analiza bonitatii clientilor

Investigarea activitatii clientului in vederea cunoasterii acestuia este completa cu analiza bonitatii, care permite conturarea imaginii asupra clientului si luarea hotararii de continuare a analizei situatiei clientului in vederea acordarii creditului.

Bonitatea reprezinta performanta financiara a agentilor economici si se determina prin calcularea unor indicatori financiari pe baza datelor din formularele contabile, in functie de perioada in care se determina, astfel:

a)      anual - bilantul contabil si contul de profit si pierdere

b)      trimestrial - situatia patrimoniului si rezultate financiare

c)      lunar - balanta de verificare

In cadrul bancii Raiffeisen pentru calculul bonitatii se folosesc urmatorii indicatori financiari :

Lichiditate curenta = Active curente/Pasive curente

Solvabilitatea = Active totale/Pasive totale

Rentabilitatea generala = (Profit net/Cheltuieli totale) x 100

Rentabilitatea capitalului propriu = (Profit net/Capital propriu) x 100

Gradul de indatorare = Pasive total/Capital propriu

Punctajul indicatorilor

Incadrarea pe grupe de bonitate

In functie de punctajul obtinut, fiecare agent economic cu personalitate juridica va fi incadrat intr-una din urmatoarele grupe de bonitate astfel:

Grupa I Standard 91 - 100 puncte

Grupa II in observatie 90 - 71 puncte

Grupa III substandard 70 - 51 puncte

Grupa IV indoielnic 50 - 26 puncte

Grupa V pierdere 25 - 20 puncte

Interpretarea incadrarii in grupe de bonitate si decizii de creditare

Grupa I - EXCELENT

Performante financiare si de conducere foarte bune si se prefigureaza mentinerea acestora in perspectiva;

Inexistenta semnelor de neindeplinire actuala si potentiala a obligatiilor fata de banca;

Credite fara restrictii.

Grupa II - BUN

Performante financiare si de conducere foarte bune sau bune, dar clientul este vulnerabil la schimbari si drept urmare se intrevede ca performantele actuale nu pot fi mentinute la acelasi nivel in perspectiva mai indelungata;

Intarzieri accidentale in achitarea obligatiilor fata de banca;

Creditare cu unele conditii in contractul de creditare si supraveghere mai atenta in comparatie cu trecutul.

Grupa III - ACCEPTABIL

Performante financiare si de conducere satisfacatoare, dar cu o deteriorare serioasa a capacitatii de plata si tendinte de inrautatire, daca nu intervin masuri adecvate;

Intarzieri repetate in achitarea obligatiilor fata de banca;

Conditii suplimentare in contractul de credite si garantii suplimentare;

Control si sprijin permanent din partea bancii, masuri severe in cazul nerespectarii clauzelor din contractul de credite.

Grupa IV - IN ATENTIE

Performante financiare si de conducere reduse si tendinta viitoare de deteriorare;

Rambursarea creditelor si plata dobanzii incerta si fara masuri speciale chiar imposibila;

Sistarea creditarii si aplicarea modalitatilor juridice pentru recuperarea acestora.

Grupa V - FALIMENT

Performantele financiare inexistente sau sub nivelul minim, conducere cu riscuri mari, fara tendinte evidente de refacere;

Achitarea obligatiilor fata de banca sistata sau sporadica si nu se intrevad perspective de recuperare;

Nu se crediteaza. Pentru obligatiile anterioare se aplica masurile juridice, inclusiv declararea starii de faliment.

1. Negocierea si aprobarea creditelor

Agentul economic solicita un credit. Directorul bancii poarta o discutie cu agentul economic privind urmatoarele aspecte :

identificarea agentului economic (denumire, adresa, informatii juridice privind forma de organizare, numar de inregistrare la Registrul Comertului, codul fiscal, capitalul social, etc);

identificarea obiectului de activitate;

relatiile de grup ale agentilor economici (se va solicita lista tuturor firmelor inrudite pentru a se vedea participarea agentului economic la capitalul social al altor firme);

date privind situatia economico-financiara si patrimoniala la zi, respectiv : cifra de afaceri, capacitatea de productie, situatia financiara, date privind creditele contractate.

Documentatia tehnico-economica necesara obtinerii de credite este urmatoarea :

a)      cererea de credit ;

b)      documentatia de constituire a societatii : contract de societate, statut, hotarare judecatoreasca, certificat de inmatriculare la ORC, inregistrare la finante, cod fiscal;

c)      bilantul contabil si contul de profit si pierdere - vizate de finante, ultima balanta de verificare;

d)     situatia veniturilor si cheltuielilor ce urmeaza a fi realizate pe anul in curs si preliminate in perioada pentru care se solicita creditul;

e)      studiu de fezabilitate (in cazul creditelor pentru investitii);

f)       lista bunurilor materiale si a valorilor ce constituie garantii asiguratorii;

g)      contracte de vanzare-cumparare pentru bunurile ce se procura din credite;

h)      producatorii agricoli individuali si cei asociati vor prezenta adeverinte de stare materiala eliberate de primarie (titlu sau adeverinte de proprietate);

i)        contracte de desfacere a produselor la intern sau extern;

j)        evaluarile tehnice ale bunurilor imobiliare si mobiliare;

k)      propuneri privind graficul de rambursare al creditului;

l)        orice alte documente necesare solicitate de banca.

Aprobarea creditelor

Dupa efectuarea analizei privind indeplinirea conditiilor de creditare, cererile de credite insotite de referatul de analiza intocmit de economistul (referentul) bancii si avizat de seful serviciului (biroului) de creditare, fisele de evaluare a imprumuturilor si intreaga documentatie depusa de solicitant se prezinta directorului care coordoneaza sectorul respectiv, urmand ca acesta sa le supuna spre analiza comitetului de credite al unitatii bancii care decide aprobarea sau respingerea cererii.

"Nota de acordare a creditului " dupa ce a fost semnata de directorul serviciului de clientela, va fi inaintata alaturi de concluziile negocierii comitetului de risc si credite sau in cazul unor credite mari si comitetului de directie.

Comitetele de credite constituite la nivelul directiilor generale de creditare din centrala si al fiecarei unitati operative a bancii (sucursala, filiala, agentie) potrivit prevederilor regulamentului de organizare si functionare a Raiffeisen S.A. si ale ordinelor presedintelui bancii privind obligativitatea participarii cadrelor de conducere din sucursala la analiza si aprobarea cererilor de credite depuse la filiale si agentii si sunt formate din :

Comitetul de credite al directiei generale de creditare din centrala

Directorii executivi;

Seful serviciului de creditare al sectorului in care se solicita creditul;

Seful serviciului de sinteza si metodologie;

Un sef de serviciu din directia juridica;

Seful serviciului de analiza a proiectelor de investitii, numai in cazul creditelor pentru investitii, indiferent de sectorul unde sunt solicitate.

Comitetul de credite la nivelul sucursalelor judetene

Directorul sucursalei;

Directorul adjunct (directorii adjuncti);

Directorul economic (contabilul sef);

Sefii serviciilor de creditare;

Seful serviciului trezorerie, titluri si sinteza;

Seful serviciului juridic.

Comitetul de credite la nivelul filialelor bancii :

Directorul filialei;

Contabilul sef;

Sefii serviciilor de creditare;

Un cadru de conducere din sucursala;

Consilierul juridic al filialei sau acolo unde nu exista, un consilier juridic desemnat de sucursala.

Comitetul de credite la nivelul agentiilor bancii :

Seful agentiei ;

Seful biroului contabilitate ;

Seful biroului creditare.

Comitetele de credite se intrunesc in sedinte saptamanal sau ori de cate ori este necesar, acestia pot lua decizii valabile daca sunt prezenti la sedinte cel putin 2/3 din numarul membrilor.

Deciziile privind aprobarea creditelor se iau majoritate absoluta (jumatate plus unu) a voturilor membrilor prezenti ai comitetelor de credite, decizia luata se va consemna in registrul special prevazut de regulamentul de organizare si functionare al bancii.

Dupa aprobarea sau respingerea cererii de credite, secretarul comitetului sau alt salariat desemnat de comitet intocmeste "fisa dosarului de credite" care se ataseaza in fata documentelor care au stat la baza cererii.

Competente de aprobare a creditelor

Competentele de aprobare a creditelor, ale comitetelor de credite din sucursale, filiale si agentii se stabilesc de consiliul de administratie al bancii in functie de strategia generala adoptata, perioadele pentru care sunt solicitate creditele, volumul acestora, forma de proprietate a capitalului social si obiectul sau activitatea creditata, etc.

Competentele de aprobare a creditelor pe termen scurt, mediu si lung.

Pentru comitetele de credite din agentiile bancii nu au fost stabilite competente de aprobare a creditelor, sarcina principala a acestora constituind-o atragerea in circuitul bancar a fondurilor banesti disponibile in zona lor de activitate. Ca urmare cererile de credite primite de agentii vor fi analizate de comitetele de credite ale agentiilor, urmand ca aprobarea acestora sa fie data de comitetele de credite ale sucursalei sau filialei la care sunt arondate.

Comitetele de credite ale sucursalelor judetene, in functie de conditiile concrete existente in judet (competenta bancii, etc ) pot imputernici comitetele de credite din unele filiale sa aprobe, in limita competentelor stabilite pentru acestea, creditele solicitate unor agentii.

In acest scop, directorii adjuncti ai sucursalelor vor face propuneri de arondare a agentiilor argumentate detaliat, care vor fi analizate de director si in cazul in care si le insuseste, propunerile respective vor fi supuse aprobarii comitetului de credite. Dupa aprobare, hotararea comitetului de credite va fi comunicata in scris atat agentiei, cat si filialei la care a fost arondata.

In functie de experienta personalului si specificul activitatii unor agenti economici cu conturi deschise la filiale, limitele de competenta superioare nu vor putea depasi nivelele stabilite pentru comitetele de credite ale sucursalelor.

Hotararea privind stabilirea de competente inferioare sau superioare pentru unele filiale va putea fi luata daca sunt prezenti toti membrii comitetului de credite si s-au exprimat pentru cel putin 2/3 din numarul acestora.

Competentele de aprobare a creditelor stabilite pentru unele filiale, vor fi comunicate scris atat filialelor in cauza cat si :

directiilor generale de creditare;

directiei generale de control si directiilor interjudetene ale acesteia ;

directiei de trezorerie, titluri si sinteza;

directiei juridice.

In toate cazurile in care intervin modificari ale limitelor de competenta pentru aprobarea creditelor stabilite de sucursale, acestea se vor comunica.

Competentele de aprobare a creditelor solicitate de un singur debitor si/sau de regiile autonome sunt limitate si de unele prevederi legale, dupa cum urmeaza:

i)        Potrivit prevederilor Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancara (articolul 29), creditele aprobate unui singur agent economic nu pot depasi cumulate 20% din capitalul si rezervele bancii Raiffeisen S.A.

j)        In conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 articolul 9, creditele pentru activitatea curenta solicitate de regiile autonome nu pot depasi 20% din veniturile realizate in anul precedent. Contractarea de credite peste aceasta limita se poate face numai cu aprobarea Ministerului Finantelor, pentru regiile autonome de interes national, respectiv ale directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat pentru cele de interes local.

k)       In cazul creditelor pentru investitii materializate in bunuri proprietate publica, care pot fi efectuate numai cu aprobarea guvernului pentru cele de interes national sau a consiliului local, dupa caz, competentele bancare se vor limita la nivelul acestor aprobari.

Proceduri de aprobare a creditelor

Comitetele de credit, constituite la nivelul directiilor generale de creditare din centrala si in unitatile teritoriale ale bancii, sunt conduse dupa cum urmeaza :

a)      Comitetul de credite al directiei generale de credit din centrala, de directorul general al directiei, iar in lipsa acestuia de directorul executiv desemnat de acesta.

b)      Comitetul (subcomitetul) de credite al sucursalei de directorul acesteia, iar in lipsa de directorul adjunct desemnat in acest scop.

c)       Comitetul de credite al filialei, de directorul acesteia, iar in lipsa de directorul adjunct (acolo unde exista aceasta functie) sau de contabilul sef al filialei

Comitetele de credite se intrunesc in sedinte saptamanal sau ori de cate ori este necesar. Comitetele de credite (subcomitetele) pot lua decizii valabile daca la sedintele acestora sunt prezenti cel putin 2/3 din numarul membrilor.

Deciziile privind aprobarea creditelor se iau cu majoritate absoluta (jumatate plus unu) a voturilor membrilor prezenti ai comitetelor de credite.

Decizia luata se va consemna in registrul special de credite prevazut de regulamentul de organizare si functionare al bancii , cu specificarea numarului de voturi intrunite si a opiniilor separate.

Dupa aprobarea sau respingerea cererii de credite secretarul comitetului sau alt salariat desemnat de comitet intocmeste "fisa dosarului de credite" care se ataseaza in fata documentelor care au stat la baza cererii.

Garantarea creditelor

Tipologia garantiilor asiguratorii

La acordarea creditelor se solicita garantii care pot fi oferite atat de debitori cat si de garantii (persoane fizice sau juridice).

Garantiile asiguratorii sunt de doua feluri: reale si personale.

Garantii reale - bunuri mobile sau imobile (debitor sau garant); sunt reprezentate de : ipoteca, gaj, bunuri cumparate din credite; cesiunea de creanta.

Ipoteca

garantie imobiliara fara deposedare;

cladiri sau terenuri;

acordul tuturor proprietarilor;

extras CF.

Ipoteca va fi constatata printr-un inscris (contractul de garantie imobiliara, care va fi autentificat la notariat) in care se vor consemna : valoarea creditului, determinarea exacta a bunului ipotecat si valoarea luata in garantie.

Acceptarea de catre banca a ipotecii impune realizarea unor conditii :

ipoteca sa fie de gradul I intrucat in caz de executare silita sau de faliment cel care o detine se indestuleaza primul la masa credala in raport cu ceilalti creditori;

ipoteca de rangul II se poate accepta daca imobilul a fost deja ipotecat pentru un credit primit si acopera valoric ambele credite;

durata existentei in timp a imobilului ipotecat sa fie certa pana in momentul stingerii integrale a obligatiei ce a generat ipoteca;

imobilul sa fie asigurat la o societate de asigurari impotriva riscurilor, iar pe polita de asigurare se va trece cesiunea in favoarea bancii.

Nu pot fi luate in garantii ipotecare : locuinte cumparate de la stat si neachitate; imobile care au in CF clauze de intretinere sau uzufruct viager; terenurile obtinute in baza Legii 18/1991 in extravilan sau terenurile apartinand domeniului public.

Daca bunurile imobile, obiect al ipotecii, se afla in proprietatea indiviza a mai multor persoane (sot si sotie sau mostenitorii defunctului) acestea se ipotecheaza numai cu acordul tuturor coproprietarilor.

Bunul ipotecat se ia in calculul garantiei creditului in functie de valoarea inscrisa la organele financiare pentru imobile apartinand persoanelor fizice, sau in functie de valoarea de inregistrare in evidenta contabila pentru imobile apartinand persoanelor juridice.

Pentru constituirea legala a ipotecii se cer intrunite urmatoarele conditii :

existenta unui inscris (contract) autentificat de Notariatul de Stat in raza teritoriala a caruia se afla imobilul in cauza, in care, in mod obligatoriu, se descrie imobilul ipotecat si valoarea creditului garantat; contractul se incheie in trei exemplare dintre care unul pentru banca, unul pentru imprumutat si unul pentru notariat;

persoanele juridice care constituie ipoteca sa fie legal constituite si sa aiba in proprietate bunul ipotecat, iar persoanele fizice sa aiba 18 ani.

In virtutea reglementarilor legate, bunurile imobile din proprietatea regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital majoritar sau integral de stat pot fi ipotecate, cu exceptia bunurilor prevazute la articolul135, punctul 4 din Constitutie care constituie proprietatea publica in Romania, data in administrarea unor regii autonome si institutii publice.

Bunurile proprietate publica sunt inalienabile, astfel ca ele nu se pot constitui in garantii necesare bancii.

Nerespectarea celor doua conditii de mai sus atrage sanctiunea nulitatii absolute a ipotecii si, implicit, lipsirea bancii de prioritate in urmarirea bunului mobil respectiv.

Pentru a deveni opozabila fata de terti cat si pentru determinarea rangului de preferinta, ipoteca trebuie inscrisa in registrul special de transcriptiuni si inscriptiuni sau in cartea funciara, dupa caz, de la Notariatul de Stat in raza teritoriala a caruia se afla imobilul ipotecat.

Stingerea ipotecii se realizeaza in principal odata cu plata ultimei rate scadente a creditului garantat cu ipoteca. Pana la acest moment banca nu va renunta la ipoteca decat in situatia cand tertul dobanditor al unui bun ipotecat achita de buna voie partea din creditul bancar garantat cu imobilul in cauza.

Numai dupa achitarea tuturor sumelor rezultate din creditul acordat, banca va putea comunica la notariat solicitarea sa de radiere a ipotecii.

In afara conditiilor generate anterior mentionate valabile pentru toate categoriile de imprumutati (garanti), este de retinut ca regiile autonome pot ipoteca bunurile imobile aflate in patrimoniul lor (nu si in administrare) numai cu aprobarea prealabila a ministerului de resort, ori de cate ori valoarea bunurilor ipotecate depaseste 10 milioane de lei (art. 5, aliniatul 3 din Legea 15/1990).

Gajul - se constata printr-un contract de garantie mobiliara, accesoriu contractului de credit prin care debitorul (imprumutatul) sau garantul remite bancii un bun mobil pentru garantarea creditului.

In conformitate cu dispozitiile cuprinse in codul civil si codul comercial roman, obiect al gajului il pot constitui numai bunurile mobile, fie corporale (produse, marfuri), fie necorporale (creante, titluri de creante, actiuni etc.).

Conditia de baza care trebuie indeplinita pentru ca bunurile mobile sa poata fi luate in gaj este ca ele sa fie in circuitul civil, adica sa faca obiectul vanzarii-cumpararii.

In temeiul prevederilor codului civil si codului comercial gajul este de doua feluri :

- gajul cu deposedare numit si "amanet", care presupune depunerea bunului respectiv la banca. Aceasta forma de gaj se materializeaza printr-un contract care se intocmeste in doua exemplare, dintre care unul se pastreaza la banca si unul se inmaneaza debitorului

Obiectul gajului cu deposedare il constituie bunurile mobile cu volum mic si valoare mare cum ar fi : metale si pietre pretioase, tablouri, sculpturi, actiuni si alte valori.

Valoarea la care aceste bunuri se iau in garantie se determina in functie de pretul de vanzare al acestora mai putin TVA practicat in unitatile comerciale de specialitate. Daca acest lucru nu este posibil, neexistand un pret stabilit in reteaua comerciala pentru bunul adus in garantie, acesta se va evalua de o persoana autorizata pe cheltuiala celui ce constituie garantia.

Gajul cu deposedare este forma clasica a gajului, care, in conformitate cu prevederile art. 480 aliniatul 2 cod comercial creeaza pentru banca privilegiul necesar, prin simpla deposedare a constitutorului si inregistrarea contractului de gaj intr-un registru special, tinut in acest scop la nivelul fiecarei unitati bancare, fara a mai fi necesara inregistrarea lui la alte institutii.

- gajul fara deposedare - pentru bunurile voluminoase este prevazut de art. 480 aliniatul 4 cod comercial, nu presupune deposedarea de bunurile mobile aduse in garantie, el fiind posibil de aplicat numai asupra produselor solului prinse in radacini sau deja culese, precum si asupra materiilor prime industriale in stare de fabricatie sau deja fabricate si aflate in unitati sau depozite.

In intelesul prevederii legale sus mentionate, produsele ce pot constitui obiect al contractului de gaj fara deposedare sunt : produsele cerealiere, plantele tehnice si oleaginoase, leguminoasele boabe, legumele, cartofii, pepenii, strugurii, fructele si plantele furajere.

Pentru ca produsele mentionate sa poata fi luate in garantie este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii :

sa existe o posibilitate reala in obtinerea produselor mentionate, in sensul ca la data constituirii garantiei culturile din care rezulta acestea sa fie cel putin infiintate sau produsele sa se afle in stare de fabricatie sau deja fabricate, aflate in unitati sau depozite, dupa caz ;

sa existe o piata sigura pentru valorificarea respectivelor produse.

Valoarea la care produsele mentionate, obiect al gajului fara deposedare, se iau in garantie, se determina in functie de pretul de vanzare al acestora practicat la momentul constituirii garantiei, mai putin TVA - ul, produsele in cauza incadrandu-se in categoria productiei agricole neterminate.

Gajul fara deposedare se materializeaza printr-un contract care se va intocmi in trei exemplare, dintre care unul pentru banca, unul pentru imprumutat si unul pentru notariat.

Pentru opozabilitate fata de terti si crearea privilegiului necesar bancii, in termen de cinci zile de la incheiere, contractul va fi depus la notariatul in raza teritoriala a caruia se afla bunul gajat in vederea transcrierii lui in registrul special de gajuri. Nerespectarea termenului de transcriere face ca gajul sa nu fie opozabil tertilor, iar privilegiul bancar nu exista.

Transcrierea acestui gaj la Notariatul de Stat constituie deosebirea esentiala a acestuia de gajul cu deposedare, care nu este supus inregistrarii.

O aplicare speciala a gajului fara deposedare este prevazuta de art. 495 din codul comercial, potrivit caruia gajul asupra unor nave maritime se realizeaza printr-un act scris care se transcrie in registrul capitaniei portului unde vasul este inscris sau, in cazul gajului constituit intr-o tara straina, se transcrie in registrul autoritatii consulare de la locul unde se gaseste vasul.

In acest din urma caz, consulul roman este obligat sa trimita de indata o copie legalizata dupa contractul de gaj la oficiul maritim unde vasul este inscris.

Pentru constituirea gajului asupra navelor, in situatia in care capitaniile porturilor nu dispun de formulare speciale, banca va utiliza modelul de contract de gaj fara deposedare, cu adaptarile ce se impun fata de specificul acestor bunuri.

Pentru valabilitate, in afara conditiilor specifice mentionate anterior, cele doua forme de gaj trebuie sa mai indeplineasca si urmatoarele conditii :

cel care constituie gajul, fie persoana juridica sau fizica, sa fie proprietarul bunului;

bunul care face obiectul gajului sa fie usor lichidabil, sa aiba valoare de piata;

bunurile gajate sa fie asigurate la o societate de asigurari pe toata durata contractului de credit, iar drepturile rezultate din despagubiri sa fie cesionate bancii;

gajul sa fie constatat intr-un inscris (contract de gaj) in care se va consemna valoarea creditului, felul si natura bunurilor gajate si se va inregistra la Judecatorie.

Bunurile mobile pentru care s-a practicat gajul cu deposedare, vor fi retinute de banca pana la achitarea integrala a creditului.

Banca are obligatia sa conserve in cele mai bune conditii bunurile ce i-au fost date in gaj, iar la data achitarii integrale a creditului trebuie sa le restituie proprietarului, fiind indreptatita sa primeasca de la acesta cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru conservarea bunurilor. In cazul in care debitorul nu-si achita datoria, banca se va adresa cu o cerere judecatoriei in a carei raza teritoriala isi are sediul, in care va solicita autorizarea pentru vanzarea bunurilor gajate.

Valorificarea gajului se va face numai in conditiile stabilite prin ordonanta judecatoriei, dupa ramanerea definitiva a acesteia.

O categorie distincta a bunurilor ce pot fi aduse in gaj o constituie creantele , care potrivit art. 479 din codul comercial, pot fi luate in gaj.

Pentru ca o creanta sa poata fi luata in gaj si sa constituie o garantie distincta, este necesar ca aceasta sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii :

sa fie certa, adica sa nu fie discutabila din punct de vedere juridic;

sa fie lichida, adica sa fie determinata cu exactitate valoarea ei;

sa fie exigibila, adica sa fie localizata in timp la o data precisa, care nu suporta discutie.

Numai prin indeplinirea cumulativa a conditiilor anterior mentionate se poate vorbi de o creanta in sens pur juridic, orice alta modalitate de determinare a acesteia neavand baza legala.

Creantele prezentate de solicitantul de credit se iau in gaj pe baza contractului de gaj incheiat intre unitatea bancii si imprumutat, in care, in mod obligatoriu se vor mentiona creantele gajate, temeiul juridic al acestora, beneficiarul creantelor, data de plata a acestora.

Concomitent cu incheierea contractului mai sus mentionat, constitutorul garantiei va preda bancii inscrisul original constatator al creantei gajate. In mod obligatoriu, potrivit art. 479, aliniatul 4 din codul comercial, pentru crearea privilegiului necesar bancii in relatia cu tertii, dupa incheierea contractului de gajare a creantei, banca va notifica debitorului acesteia faptul schimbarii creditorului si, implicit noul beneficiar al creantei, care este banca. Notificarea debitorului creantei se va face obligatoriu printr-o adresa scrisa, prin intermediul executorului judecatoresc.

Garantiile reale mentionate anterior, respectiv ipoteca si gajul, sunt singurele garantii ce asigura bancii un privilegiu in raport cu alti creditori, motiv pentru care in procesul garantarii creditelor, acestora li se va da importanta cuvenita, cu atat mai mult cu cat prin intermediul lor anumite bunuri din patrimoniul imprumutatilor sau garantilor, dupa caz, sunt destinate sa acopere sumele de bani datorate bancii si nerambursate de imprumutati.   

Bunurile cumparate din credite - se iau in cadrul garantiei chiar daca celelalte elemente (ipoteca, gajul etc.) acopera valoarea creditului si a dobanzilor datorate. Toate bunurile trebuie asigurate la o societate de asigurari.

Cesiunea de creanta - este o conventie scrisa prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane. Partile cesiunii sunt :

cedentul = creditorul care transmite creanta sa;

cesionarul = persoana catre care se transmite creanta;

debitorul cedat = debitorul creantei transmise.

Efectul cesiunii consta in aceea ca din momentul realizarii acordului de vointa, creanta trece in patrimoniul cesionarului, cu toate drepturile pe care le confera cedentul.

Garantiile personale

O a doua mare categorie a garantiilor ce pot fi acceptate de banca o constituie garantiile personale. Garantia personala este mijlocul juridic de garantare a obligatiilor prin care una sau mai multe persoane juridice sau fizice se angajeaza printr-un contract accesoriu incheiat cu creditorul, sa plateasca acestuia datoria debitorului in cazul in care nu o va putea plati el insusi. Acestea sunt :

Fidejusiunea sau cautiunea - reprezinta un contract accesoriu unilateral, consensual si cu titlu gratuit, prin intermediul caruia o persoana numita fidejusor se obliga fata de o banca sa execute obligatia asumata de debitorul bancii.

Conditiile de validitate ale acestei garantii sunt urmatoarele :

existenta unui contract distinct, fata de contractul de credit prin care o persoana juridica sau fizica, dupa caz, se obliga sa garanteze obligatiile imprumutatului cu intregul sau patrimoniu;

garantul (fidejusorul) sa fie o persoana cu deplina capacitate, persoana juridica sa fie legal constituita; sa fie o persoana solvabila, cu un patrimoniu indestulator pentru banca in cazul trecerii la executare silita, iar persoana fizica sa aiba peste 18 ani;

garantul sa aiba sediul in raza teritoriala a judetului unde functioneaza unitatea bancii ce acorda creditul.

Nu vor fi acceptati ca fidejusori persoanele juridice sau fizice, dupa caz, care se gasesc intr-una din urmatoarele situatii :

nu au deplina capacitate de exercitiu, respectiv persoanele juridice care nu sunt legal constituite, iar persoanele fizice care nu au cel putin 18 ani impliniti;

patrimoniul evaluat de specialistii bancii nu acopera cel putin 10% din valoarea minima a garantiei necesare bancii;

patrimoniul este afectat de alte obligatii importante.

Garantia bancara (scrisoare de garantie) - este inscrisul prin care o alta banca (garant) se angajeaza neconditionat si irevocabil ca, in cazul in care debitorul (imprumutatul) nu va executa obligatia de a plati la o data stabilita o suma de bani bine determinata, sa plateasca suma neachitata in favoarea bancii beneficiare.

Se va urmari in mod obligatoriu :

denumirea si semnaturile autorizate ale persoanelor indreptatite sa angajeze banca garanta;

debitorul (imprumutatul);

obiectul garantiei;

valoarea garantiei = credit + dobanzi + taxe + comisioane + speze bancare;

valabilitatea in timp , care va trebui sa acopere intreaga perioada de creditare .

Scrisoarea de garantie bancara este in principiu o garantie, deosebit de importanta, datorita faptului ca bancile, dispunand de importante fonduri banesti, sunt in cea mai mare parte a lor garanti siguri.

Daca scrisoarea de garantie bancara nu cuprinde cumulativ elementele anterior mentionate nu va fi acceptata in garantie.

Depozitul bancar - este o garantie materiala sub forma unei sume de bani depusa de debitor sau de catre un garant la banca.

Alte garantii

Gajul general - aceasta reprezinta in fapt cea mai generala garantie, ea fiind in acelasi timp un gaj comun la dispozitia tuturor creditorilor, care au cu totii o pozitie egala fata de bunurile debitorului impotriva caruia s-a pornit executarea silita.

Din aceasta egalitate decurge consecinta ca in caz de insuficienta a sumelor obtinute prin executare silita, sumele realizate efectiv se impart intre banca si ceilalti eventuali creditori proportional cu valoarea creantelor fiecaruia.

Gajul general nu confera deci unitatii bancare creditoare privilegiul conferit de garantiile reale, motiv pentru care riscurile bancii sunt mult mai mari in situatia in care se solicita numai o asemenea garantie, aceasta neaparand banca impotriva riscului insolvabilitatii debitorului sau.

Gajul general cuprinde toate bunurile mobile si imobile din patrimoniul imprumutatului, inclusiv cele cumparate sau realizate din credite, precum si disponibilitatile banesti realizate din orice activitate. De mentionat ca acestea, chiar aduse in garantie, pot fi instrainate de imprumutat, patrimoniul acestuia putand deci sa fluctueze in timp.

Gajul general este o garantie la dispozitia unitatii bancare creditoare prin efectul legii, el exista chiar daca intre banca si imprumutat nu s-a incheiat un inscris, aceasta caracteristica a gajului general rezulta din prevederile art. 1718 din Codul civil care reprezinta dreptul comun in materie, prevedere preluata si dezvoltata si prin alte acte normative, printre care importante de retinut sunt prevederile art. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, potrivit carora societatile comerciale garanteaza obligatiile lor catre creditori cu intregul patrimoniu social.

Gajul general va fi intotdeauna luat in garantie la nivelul valorii patrimoniului social net al imprumutatului.

Depozitele in lei si in valuta - este o forma specifica a gajului cu deposedare, contractul prin care se materializeaza aceasta garantie se va incheia in dublu exemplar, dintre care unul pentru banca si unul pentru constitutorul garantiei.

Disponibilitatile banesti existente in conturile imprumutatiilor sau a altor persoane juridice sau fizice cu cont la unitatile bancii Raiffeissen S.A. pot constitui garantii la creditele solicitate daca acestea se constituie in depozite distincte, create in scopul exclusiv al garantarii creditelor, cu exceptiile prevazute de reglementarile legale in vigoare.

Depozitele create in scopul garantarii unui credit se pot constitui atat de imprumutat cat si de o terta persoana juridica sau fizica care garanteaza pe imprumutat.

Constituirea depozitelor in scopul garantarii imprumuturilor, se realizeaza pe baza unui contract de garantie prin constituirea unui depozit bancar in care in mod obligatoriu se va mentiona scopul crearii depozitului, respectiv garantarea creditului acordat de banca.

Obiectul garantiei il formeaza disponibilitatile banesti in lei sau valuta ale imprumutatilor sau garantilor persoane juridice sau fizice, dupa caz.

In cazul in care obiectul garantiei il constituie disponibilitatile in valuta, banca va accepta in garantie numai valutele cotate de Banca Nationala.

Modalitati de garantare a creditelor

Modalitati de garantare a creditelor acordate persoanelor juridice

a) Garantii la credite pe termen scurt

Patrimoniul social net al imprumutatului (gajul general);

Bunurile realizate din creditul acordat;

Alte garantii din categoria garantiilor reale sau personale asumate de terti ori de cate ori patrimoniul social net al imprumutatului nu acopera valoarea minima a garantiei, sau unitatile bancare apreciaza ca sunt necesare astfel de garantii.

Solicitantii de credite care in cursul activitatii au inregistrat dezechilibre financiare si au datorii restante fata de banca vor garanta in mod obligatoriu si cu intreg patrimoniul (averea) persoanelor din conducerea societatilor comerciale (regiilor autonome), incheindu-se contracte de cautiune cu persoanele respective.

In determinarea patrimoniului social net (neangajat) al imprumutatului sau garantilor, dupa caz, vor fi avute in vedere numai acele mijloace fixe sau circulante din patrimoniul acestora aflate in stare corespunzatoare de functionare sau utilizare, dupa caz, a caror valorificare nu ridica probleme, existand o piata sigura de desfacere a acestora.

b) Garantii la credite pe termen mediu si lung

ipoteci si/sau gajuri cu deposedare pe bunurile apartinand societatilor comerciale si regiilor autonome care sa acopere cel putin 50% din valoarea minima a garantiei;

patrimoniul social net al imprumutatului;

bunurile realizate din credite;

contracte de cautiune asumate de persoane fizice sau juridice, dupa caz, inclusiv scrisori de garantie bancara.

Solicitantii de credite care in cursul activitatii au inregistrat dezechilibre financiare si au datorii restante fata de banca, vor garanta in mod obligatoriu si cu intreg patrimoniul (averea) persoanelor din conducerea societatilor comerciale (regiile autonome), incheindu-se contracte de cautiune cu persoanele respective.

Aceleasi conditii ca cele mentionate anterior la garantiile pentru creditele pe termen scurt, trebuie respectate si la determinarea patrimoniului social net (neangajat) al imprumutatului, sau garantilor, dupa caz. In determinarea bunurilor din patrimoniu este de retinut situatia specifica a societatilor agricole constituite in baza legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere din agricultura care nu au in proprietate terenurile aduse de membrii asociati, ci numai in folosinta (art. 6 din legea 36/1991).

In consecinta ori de cate ori se determina elementele de patrimoniu ale societatilor agricole, terenurile agricole nu vor fi luate in calculul elementelor de patrimoniu ale acestora, ele constituind proprietatea societatii agricole.

Modalitati de garantare a creditelor acordate persoanelor fizice.

a) Garantii la credite pe termen scurt

ipoteci si/sau gajuri cu sau fara deposedare, care sa acopere cel putin 30% din valoarea minima a garantiei;

patrimoniul net al imprumutatului (gajul general), cu exceptia bunurilor ipotecate sau gajate din proprietatea acestuia;

bunurile realizate din creditul acordat;

contracte de cautiune (de garantie personala) asumate de persoane fizice sau juridice, inclusiv scrisori de garantie bancara.

b) Garantii la credite pe termen mediu si lung

ipoteci si/sau gajuri cu deposedare, care sa acopere cel putin 50% din valoarea minima a garantiei;

patrimoniul net al imprumutatului (gajul general), cu exceptia bunurilor ipotecate sau gajate din proprietatea acestuia;

bunurile realizate din creditul acordat;

contracte de cautiune (de garantie personala) asumate de persoane fizice sau juridice, inclusiv scrisori de garantie bancara.

Partea din garantie constituita pe baza patrimoniului sau contractelor de cautiune, asumate de terti se va determina in mod obligatoriu numai prin verificarea situatiei patrimoniale a imprumutatilor sau garantilor.

Sus mentionate modalitatile de garantare a creditelor acordate persoanelor fizice se aplica si pentru creditele acordate asociatiilor familiale, asociatiilor de tip privat din agricultura si altor forme asociative fara personalitate juridica, acestea avand acelasi regim ca orice persoana fizica.

3. Asigurarea activelor luate in garantie

Pentru diminuarea riscurilor bancii in recuperarea creditelor acordate, beneficiarii de credite sunt obligati sa asigure la o societate romaneasca de asigurari, toate bunurile aduse in garantie, inclusiv pe cele cumparate si/sau realizate din credite.

Bunurile respective vor fi asigurate pe toata perioada de creditare, pentru riscurile specifice fiecarei categorii.

Asigurarea bunurilor se va incheia cel putin la valorile cu care bunurile respective au fost luate in calculul garantiei creditelor.

Pentru bunurile la care societatile de asigurari incheie contracte numai pe o perioada limitata (de regula un an), imprumutatul este obligat sa reinnoiasca asigurarea inainte de data expirarii contractului de asigurare pentru perioada anterioara.

Pentru imobilele aduse in garantie care sunt asigurate prin efectul legii (decretul nr. 471/1991 privind asigurarile de stat), nu este nevoie de alta asigurare daca sunt luate in garantie, la valoarea de asigurare inscrisa la Administratia Financiara.

In acest caz, imprumutatul va prezenta bancii adeverinta eliberata de Administratia Financiara in care trebuie specificata valoarea de asigurare prin efectul legii.

In situatia in care unii solicitanti de credite apreciaza ca valoarea imobilelor propuse in garantie sunt subevaluate, banca poate accepta ca imobilele respective sa fie reevaluate pe baza prevederilor legale in vigoare.

Toate drepturile cu titlu de despagubiri din asigurarea bunurilor acceptate de banca ca garantie a creditelor acordate vor fi cesionate in favoarea bancii.

Pentru a urmari reinnoirea la timp a asigurarilor facute pe perioade mai mici decat cea de creditare, imprumutatii sunt obligati sa predea bancii politele de asigurare care se vor pastra pana la data rambursarii tuturor datoriilor catre banca.

In situatia in care unii imprumutati nu vor prezenta la timp politele pentru reinnoirea asigurarii, banca ii va soma in scris, atragandu-le atentia ca nerespectarea acestei obligatii, asumate prin contractul de credite, atrage dupa sine realizarea unilaterala a contractului.

Daca in termen de 30 de zile de la data somatiei, imprumutatul nu se conformeaza, banca va proceda potrivit prevederilor din contract: sa rezilieze unilateral prezentul contract printr-o adresa scrisa, fara preaviz sau vreo alta formalitate, in cazul neexecutarii de catre imprumutat a oricarei obligatii asumate prin contractul de credit; rezilierea actioneaza pe deplin drept fara a fi necesara punerea in intarziere a imprumutatului si fara orice alta formalitate prealabila.

Controlul si supravegherea bancara

3.1. Verificarea utilizarii si garantiei creditelor

Potrivit legii 58/1998 si statutul propriu de organizare si functionare, banca are dreptul sa verifice la agentii economici beneficiari de credite modul cum acestia utilizeaza creditele acordate in conformitate cu destinatiile pentru care s-au aprobat, constituie si pastreaza garantiile creditelor, respecta normele de lucru ale bancii si clauzele din contractele de credite in vederea asigurarii rambursarii la scadenta a imprumuturilor si plata dobanzii.

Banca are obligatia de a verifica permanent respectarea obiectului creditat prin vizarea de catre inspectorul de credite a documentelor prezentate la plata.

Lunar inspectorul de credite verifica garantiile atat faptic (la fata locului) cat si scriptic pe baza prezentarii documentelor contabile.

Verificarea faptica urmareste:

verificarea prin sondaj sau daca este posibil, in totalitate, a existentei efective a bunurilor luate in garantie;

modul de depozitare, pastrare si conservare a bunurilor luate in garantia creditelor.

Verificarea scriptica se efectueaza lunar asupra evidentei contabile, tehnico-operative si statistice a agentilor economici beneficiari de credite, urmarindu-se:

reflectarea corecta in evidenta contabila a bunurilor ce constituie garantia creditelor acordate;

concordanta datelor din evidente cu cele efective constatate pe teren.

Constatarile rezultate cu ocazia verificarii lunare, faptice si scriptice a garantiei creditelor se vor consemna in procese verbale incheiate de banca cu agentii economici in cauza.

A. Verificarea utilizarii si garantiei creditelor pe termen scurt

Controlul faptic constituie principala forma de control a utilizarii si garantiei creditelor si se executa trimestrial, sau la perioade mai scurte, hotarate de comitetele de credite la datele stabilite in ("Graficul pentru efectuarea controlului faptic" intocmit de comitetul de credite al unitatii bancii.

Controlul faptic se exercita la sediul beneficiarilor de credite si la locurile de desfasurare a activitatii, se face prin sondaj, prin numarare, cantarire si evaluare.

Rezultatele controlului faptic la agentii economici persoane juridice se consemneaza in procesul verbal de control in care se inscriu constatarile, precum si masurile luate de organul de control sau care vor fi propuse de acesta comitetului de creditare al bancii. Actele de control intocmite se inregistreaza la banca a doua zi de la intoarcerea din control si se predau sefului serviciului (biroului) de creditare - finantare, care va analiza constatarile in termen de 3 zile si va dispune aplicarea sau inaintarea spre aprobarea Comitetului de credit a masurilor propuse.

Pe baza constatarilor din actele de control serviciile (birourile) de creditare intocmesc "Raportul privind rezultatele controlului faptic" care va fi prezentat de seful serviciului de creditare, in termen de 10 zile de la terminarea controlului, comitetul de credite care va stabili masuri corespunzatoare situatiei fiecarui imprumutat.

Analiza financiara - se efectueaza la sediul bancii pe baza documentelor prezentate de agentii economici beneficiari de credite si consta in urmatoarele :

a)      analiza graficului de acordare si rambursare a creditelor - se face lunar pentru toti beneficiarii de credite si consta in compararea acordarilor si rambursarilor efective de credite cu cele prevazute in graficele anexa la contractul de credite;

b)      analiza echilibrului - se efectueaza lunar, pentru agentii economici cu personalitate juridica, pana la sfarsitul lunii urmatoare pentru luna expirata;

c)      determinarea bonitatii - agentilor economici cu personalitate juridica se face de regula trimestrial.

La agentii economici care pe baza analizei echilibrului financiar au inregistrat lichiditate curenta negativa, determinarea bonitatii se va face inaintea expirarii trimestrului, pe baza datelor din balanta de verificare, iar deciziile privind creditarea vor fi luate de comitetul de credite in functie de noua grupa de bonitate in care se incadreaza fiecare agent economic.

B. Verificarea utilizarii si garantiei creditelor pe termen mediu si lung

Controlul faptic - se exercita trimestrial, potrivit graficului de control diferentiat pe categorii de imprumutati, astfel : la agentii economici cu personalitate juridica controlul faptic se executa de organele tehnice si economice ale bancii care vor urmarii :

respectarea graficului de acordare si rambursare a creditelor, precum si plata dobanzilor aferente;

analiza fluxului de numerar comparativ cu cel estimat la aprobarea creditelor si a posibilitatilor de participare cu fonduri proprii in proportia stabilita;

respectarea destinatiei creditelor prevazute in contract;

stadiul fizic al lucrarilor de investitii si incadrarea acestuia in graficele de executie, precum si concordanta acestora cu situatiile de lucrari;

respectarea solutiilor tehnice prevazute in documentatii;

calitatea lucrarilor executate;

asigurarea cu materiale, utilaje si forta de munca necesare pentru continuarea lucrarilor in perioada urmatoare;

modul de depozitare, conservare, intretinere si utilizare a utilajelor si materialelor de investitii;

stocurile de materiale si utilaje constituite peste necesar si modul de valorificare a acestora;

incadrarea valorica a lucrarilor executate si platilor efectuate in documentatia tehnica admisa la finantare;

realizarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei puse in functiune;

starea plantatiilor de vii si pomi fructiferi finantate din credite;

existenta, conservarea si pastrarea bunurilor care constituie garantia creditelor;

concordanta dintre datele raportate bancii cu cele din evidentele imprumutatilor.

In functie de situatia concreta a fiecarui beneficiar, comitetele de credite pot hotari ca verificarea faptica sa fie efectuata si la perioade mai scurte.

Analiza financiara

Se executa atat in cursul derularii procesului de investitii pe baza documentelor de plati si de constituire a resurselor proprii de finantare si a documentelor prezentate de imprumutat, cat si dupa punerea in functiune a obiectivului, pana la rambursarea integrala a creditelor.

La efectuarea platilor din credite, economistul din serviciul de creditare verifica :

incadrarea platilor in devizul general si devizelor pe obiecte, precum si in volumul creditelor aprobate;

daca situatiile de lucrari prezentate sunt semnate de reprezentantii autorizati ai investitorului;

la investitiile finantate partial din locatii bugetare si credite, daca lucrarile au fost executate de constructorul care a castigat licitatia;

constituirea surselor proprii in conformitate cu documentatia aprobata.

Trimestrial, pana la data de 25 a primei luni din trimestrul urmator, pe baza datelor prezentate de imprumutat se verifica urmatoarele obiective :

incadrarea veniturilor, cheltuielilor si profitului in nivelele prevazute pentru trimestrul respectiv;

realizarea resurselor proprii pentru finantarea investitiilor avute in vedere la aprobarea creditului;

concordanta datelor privind creditele si dobanzile din balanta de verificare si cele din evidenta bancii;

incadrarea in graficul de realizare a investitiei, prin verificarea deconturilor depuse trimestrial la banca de agentul economic.

3. Supravegherea bancara

In vederea asigurarii rambursarii la termen si integral a creditelor acordate, unitatile bancilor vor supraveghea, pe intreaga perioada de utilizare, pana la rambursarea integrala a creditelor, dobanzilor si comisioanelor, respectarea de catre imprumutat a tuturor clauzelor prevazute in contract.

O obligatie de maxima raspundere este legata de urmarirea si verificarea existentei permanente a bonitatii imprumutatului, pe tot parcursul perioadei de creditare.

O atentie deosebita va fi acordata modului cum se elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli.

Pe intreaga perioada de creditare se va urmari reinnoirea contractelor de asigurare pentru bunurile gajate si ipotecate si cesionarea in favoarea bancii a drepturilor de despagubire rezultate din aceste contracte.

Pe parcursul procesului de creditare, unitatile bancare vor verifica modul in care agentii economici respecta destinatia creditului, cum se respecta in evidenta contabila operatiunile de acordare, utilizare si rambursare a creditelor.

In cazul furnizarii de catre imprumutat a unor date nereale, unitatile bancare vor putea anula sau reduce cuantumul creditelor aprobate, dupa expirarea unui termen de preaviz de minim 5 zile, care va fi comunicat in scris imprumutatului.

De asemenea, in cazul in care imprumutatul a incalcat prevederile contractului de imprumut sau daca situatia economica si financiara este compromisa, banca va lua masuri de intrerupere imediata a creditarii.

Scadentarea, suplimentarea, rescadentarea si rambursarea creditelor.

Scadentarea creditelor :

pentru toate categoriile de credite ce se acorda de banca se stabilesc scadente certe, care se inscriu in contractele de credite incheiate cu beneficiarii;

scadentele se stabilesc prin negociere intre client si banca, avand la baza evolutia veniturilor;

creditele pentru stocuri, cheltuieli si alte active constituite temporar se scadenteaza in functie de termenele de livrare si incasarea contravalorii stocurilor respective;

creditele pentru productia de export si exportul de produse se scadenteaza in functie de termenele de incasare din contractele externe de livrare si a modalitatilor de plata utilizate.

Scadenta - perioada de timp.

Se refera la intervalul de timp pentru care au fost plasate/investite fondurile. Pe tot acest interval, fondurile respective nu mai sunt disponibile. Scadenta poate afecta profitabilitatea, riscul si lichiditatea.

Din punct de vedere al plasarii (investirii) fondurilor, expresia :

"termen scurt" - se refera la un interval care variaza de la o zi pana la o perioada de maxim un an.

"termen mediu" - se refera la un interval de timp cuprins intre 1 an si 5 ani;

"termen lung" - se refera la o perioada de timp cuprinsa intre 2 ani si 25 de ani.

O banca trebuie sa mentina un echilibru intre plasamentele sale pe termen scurt, mediu si lung.

Suplimentarea creditelor - se poate face in urmatoarele situatii :

veniturile ce urmeaza a fi realizate de imprumutat permit rambursarea intregului credit, inclusiv suplimentarea solicitata;

garantiile deja constituite sau cele constituite plus cele oferite cu noua solicitare acopera in proportie de 120% creditul pe rol, plus cel suplimentar si dobanda aferenta;

se va intocmi un act aditional la contractul de credit.

Rescadentarea creditelor :

La cererea agentilor economici, in cazuri justificate economic, banca poate rescadenta ratele de credite, in sensul amanarii sau prelungirii termenului de rambursare al unei rate sau a intregului credit, fara a depasi termenele maxime de creditare stabilite pentru fiecare din categoriile de credite stabilite.

Un credit poate fi rescadentat de cel mult doua ori pana la rambursarea integrala, la cererea imprumutatului depusa cu cel putin zece zile lucratoare inainte de scadenta in conditiile in care :

imposibilitatea achitarii ratei se datoreaza unor cauze obiective justificate economic acceptate de banca;

noul termen se incadreaza in durata maxima de creditare prevazuta pentru categoria de credite respectiva;

ratele si termenele rescadentate vor fi consemnate intr-un act aditional la contractul de credit.

Rambursarea creditelor

Rambursarea creditelor pe termen scurt, mediu si lung la persoane juridice se face din sumele incasate pentru produsele livrate, lucrarile executate si serviciile prestate, din despagubirile primite de la societatile de asigurari, din sumele depuse in numerar, precum si din orice alte disponibilitati ale imprumutatilor la datele prevazute in graficul de coordonare si rambursare, anexata la contractul de cerinte.

In cazul lipsei de disponibilitati in conturile agentilor economici titulari de cont, ratele din credite ajunse la scadenta ramase nerambursate se trec la restanta in ziua lucratoare urmatoare scadentei. Trecerea la restanta se efectueaza pe baza de nota in contabilitate intocmita de compartimentul de contabilitate, vizata de serviciul de creditare. Un exemplar al notei contabile se anexeaza la dosarul de credite al imprumutatului.

In cazul agentilor economici persoane juridice, concomitent cu trecerea la restanta se va proceda si la reducerea corespunzatoare a volumului maxim al creditelor aprobate pentru luna sau lunile urmatoare.

Despre efectuarea operatiunii de trecere la restanta a creditelor si eventual a dobanzilor, banca va instiinta in scris agentul economic, atentionandu-l asupra consecintelor privind majorarea dobanzilor, reducerea volumului creditelor in cazul agentilor economici, persoane juridice si inceperea procedurii de valorificare a garantiilor prin executari silite daca in urmatoarele 30 de zile nu se achita sumele datorate. In situatia in care dupa expirarea termenului prevazut mai sus nu se ramburseaza creditele restante si apar restante noi se suspenda temporar creditarea.