Principalele operatiuni bancare

PRINCIPALELE OPERATIUNI BANCARE

Bancile deruleaza operatiuni bancare in numele clientilor si in nume propriu.

Aceasta separare reflecta faptul ca operatiunile sunt reglementate si inregistrate diferit.

Clientela bancara este structurata in trei categorii:

Clienti 'banci si institutii financiare' (se inregistreaza in Clasa 1 din planul de conturi);

Clienti 'persoane juridice nebancare' (se inregistreaza in Clasa 2 din planul de conturi);

Clienti 'persoane fizice' (se inregistreaza in Clasa 2 din planul de conturi);

Aceasta separare este justificata de faptul ca produsele/serviciile bancare au caracteristici diferite in functie de tipul de client, deoarece nivelul riscurilor si anvergura operatiunilor bancare sunt diferite. Ca urmare reglementarile referitoare la persoanele juridice sunt mai stricte, acestea trebuind sa dovedeasca prin documente faptul ca sunt entitati legal constituite. In cazul persoanelor fizice documentul de identitate este suficient. In plus retailul bancar implica tranzactii numeroase de valori relativ mici, analize specifice si personal mai numeros.

Relatia dintre banca si clientul din orice categorie poate fi coordonata prin (1) legi specifice (legea bancara, reglementari privind protectia consumatorului si similare) si prin (2) conduita bancara, parte a eticii bancare.

Clientii persoane juridice (nebancare) trebuie sa fie constituite conform legilor in vigoare si sa prezinte bancii setul de documente necesar inainte ca sa se stabileasca o relatie de afaceri intre cele doua parti. Aceasta relatie se materializeaza initial prin deschiderea unui cont curent. Prin intermediul acestuia se realizeaza operatiunile de plati si incasari si toata gama de operatiuni de creditare.

Documentele si informatiile necesare deschiderii unui cont curent cuprind urmatoarele:

actul de constituire, codul fiscal, amprenta stampilei

tipul de activitate, valoarea capitalului, actionariatul

specimenele de semnaturi ale persoanelor care reprezinta firma in relatiile cu banca.

Comerciantii persoane fizice (asociatiile familiale, meseriasii, liber profesionistii) reprezinta o subcategorie de clienti ai bancilor si din punctul de vedere al caracteristicilor operatiunilor bancare se aseamana in unele privinte cu persoanele fizice in alte privinte cu persoanele juridice.

Operatiunile specifice clientilor persoane fizice (numai persoanele majore pot intra direct in relatie cu o banca) intra in categoria de retail bancar iar informatiile necesare solicitate de banca sunt datele din actul de identitate (nume, adresa si codul numeric personal). Titularul de cont poate desemna o alta persoana care sa fie imputernicita a derula operatiuni cu banca. In unele tari sotii pot avea un cont comun (joint account).

Operatiunile cu clientii bancari au caracteristici aparte, chiar daca relatiile de baza sunt de plasare si respectiv atragere de depozite. Tot aici intra si operatiunile derulate intre banca comerciala si banca centrala. Din punct de vedere contabil aceste contrapartide se regasesc in clasa 1 de conturi.

DESCHIDEREA DE CONTURI SI OPERATIUNI IN CONTURI

Conturile curente (depozitele in cont curent) sunt sume depuse periodic ca urmare a unor operatiuni curente: plata/incasarea salariilor, a facturilor etc. Banii pot fi retrasi oricand iar soldul contului poate fi debitor sau creditor. Soldul creditor reprezinta disponibilitatile banesti ale titularului de cont. De regula contul curent are sold creditor. Soldul debitor reprezinta imprumutul pe care l-a acordat banca titularului de cont. Contrapartida unui cont de imprumut, contul unde se varsa dobanda pasiva in cazul depozitelor fara capitalizare, contul atasat unui card sunt exemple de conturi curente. Un card de debit are acrosat un cont curent al carui sold nu poate fi decat creditor. Un card de credit are acrosat un cont curent al carui sold poate fi debitor sau creditor.

Depozitele la vedere sunt depozite care pot fi retrase in orice moment fara preaviz sau cu un preaviz foarte scurt (24 de ore) daca sumele sunt considerabile. Au rolul de acoperire a unor operatiuni pe termene scurte si foarte scurte. Bancile pot deschide la alte banci astfel de conturi (se vor reflecta in activul bilantier). Bancile pot prelua astfel de depozite (se vor reflecta in pasivul bilantier) de la clienti.

Depozitele la termen sunt sume blocate pe o durata determinata de timp. Durata respectiva se numeste scadenta si este stabilita contractual. Desfiintarea inainte de termen inseamna ca dobanda din clauza contractuala va fi diminuata. De regula in acesta situatie se plateste dobanda la vedere. Termenele variaza de la 1 saptamana la 2 ani sau 3 ani sau chiar mai multi ani. BRD-SG a fost prima banca din Romania care a lansat un depozit pe 2 ani. Scadentele foarte scurte se practica in relatiile interbancare sau intre banci si companii importante, generatoare de numerar substantial.

Depozitele colaterale sunt sume blocate prin intermediul carora clientii garanteaza anumite obligatii contractuale fata de respectiva banca sau fata de o terta institutie.

Depozitele pentru certificatele de depozit sunt conturi de pasiv si sub aceasta forma exista o multitudine de instrumente de economisire. Certificatele de economii, certificatele de depozit la vedere, la termen, nominale, cu parola, cu discount sunt cateva exemple din aceasta categorie.

Alte tipuri de conturi (ca de exemplu NOW si SUPERNOW) se intalnesc in SUA sunt conturi care ofera pe langa serviciul de plata (asemanator unui cont curent) si un nivel mai ridicat al dobanzii (asemanator unui cont de economii pentru persoane). Instrumentul de plata este cecul. Conturile SUPERNOW sunt numai pentru persoane fizice si nu exista limitari ale tranzactiilor in respectivele conturi.

Bancile isi definesc propriile branduri de instrumente de economisire cat mai atractive. De exemplu ALPHA BANK emite certificate de depozit cu cupoane. Fiecare CD are cupoane care pot fi rascumparate oricand (la termen sau cu anticipatie). In acest fel capitalul plasat de clienti este vazut ca o suma de conturi separate - unele la termen (beneficiind de o rata mai mare a dobanzii), altele la vedere. Interesant este faptul ca aceasta combinatie este flexibila, nu definita la cumpararea certificatului. Astfel clientii pot dispune de parti din sumele depuse (cupoane), inainte de scadenta (fara a fi necesara desfiintarea depozitului) intocmai ca de banii dintr-un cont curent. Dar sumele pot sta pana la scadenta, ceea ce mareste randamentul plasamentului. In plus, flexibilitatea se refera si la faptul ca la rascumpararea cuponului clientul poate solicita primirea altei valute decat cea in care s-a cumparat CD cu cupon, fara a fi nevoie de doua tranzactii separate: rascumparare si apoi schimb valutar. La lansarea produsului in 2005 situatia valorilor nominale si ale valutelor era:

Conturile interbancare sunt conturile prin intermediul carora se deruleaza tranzactiile intre bancile comerciale si intre acestea si banca centrala. Contul curent la BNR (111 in planul de conturi), Nostro (de activ, 121 in planul de conturi) si Loro (de pasiv, 122 in planul de conturi) sunt exemple din aceasta categori. Nostro si Loro (in unele carti mai vechi Vostro) se numesc conturi de corespondent iar in tara noastra sunt numai conturi valutare.

Conturile intrabancare evidentiaza fluxurile dintre sediile bancare. Sediile bancare sunt sucursalele, agentiile, centrala unei banci. Miscarea fondurilor intre entitatile unei societati bancare constituie operatiuni intrabancare si se deruleaza prin conturi speciale (341 in planul de conturi).

Conturile curente si de depozit, indiferent de tip, sunt purtatoare de dobanda. Pentru contul curent care admite sold debitor si creditor se vor calcula dobanzi active si pasive in functie de categoria de sold (debitor sau creditor). Perioada de timp cat contul are sold debitor banca va calcula si incasa dobanda activa iar perioada de timp cat are sold creditor banca va bonifica dobanda (va plati clientului o dobanda numita pasiva). Dobanda pasiva este principala cheltuiala a unei banci. Dobanda activa este principala sursa de venit a unui intermediar financiar. Nivelurile dobanzilor active si pasive difera in functie de o multitudine de factori si nu sunt unitare nici la nivelul sistemului bancar, nici la nivelul aceleiasi banci. Dobanda trebuie sa reflecte in esenta costul banilor. Diferenta dintre dobanzile active si pasive poarta denumirea de marja de dobanda sau spread (din engleza) sau ecart (din franceza). Diferenta dintre veniturile din dobanzi si cheltuielile cu dobanzile la nivelul unei banci reprezinta veniturile nete din dobanzi si sunt principalele venituri ale oricarui intermediar financiar.

OPERATIUNI DE CREDITARE

Au fost studiate detaliat in anul anterior.

Creditele sau imprumuturile se grupeaza dupa mai multe criterii, dintre care enumeram:

Categoria de client: credite persoane fizice, persoane juridice, credite guvernamentale, credite acordate bancilor sau altor institutii financiare si nefinanciare.

Scadenta: termen scurt, mediu (intre 3 si 5 ani) si lung (peste 5 ani)

Forma: avans in cont curent (facilitate de casa sau overdraft), imprumut amortizabil - aici intra o categorie larga-, credit documentar, credit comercial (termenul comercial se refera la faptul ca la baza acestei forme stau efectele de comert), credit revolving (reinnoibil), credit pe semnatura sau angajament de garantie etc.

Dupa garantie: credit cu garantie personala (in sens de incredere completa, nu exista garantie materiala ci numai morala) si cu garantie reala (garantia este un activ real sau financiar).

Dupa scop: o gama teoretic nelimitata de imprumuturi (pentru echipamente, pentru export sau import, sezoniere etc.)

In economia moderna acordarea unui credit presupune si servicii adiacente, de ceea s-a incetatenit conceptul de facilitate de imprumut/credit acordata unui client.

TRANSFERUL DE FONDURI

Relatiile economice genereaza fluxuri materiale (bunurile/serviciile sunt vandute si cumparate) si fluxuri monetare (cumparatorii platesc bunurile si serviciile achizitionate, vanzatorii incaseaza contravaloarea bunurilor si serviciilor). Desigur exista si transfer de fonduri care nu implica plata unor bunuri sau servicii. Separarea celor doua fluxuri este un fenomen important si poate fi interpretat ca o modalitate de maximizare a utilitatii. Fluxurile monetare pot fi concomitente cu fluxurile materiale sau decalate, imbracand urmatoarele forme:

plata cu numerar la punctul de vanzare - de regula se suprapun cele doua fluxuri;

plata prin intermediul instrumentelor de plata clasice sau electronice in care pe langa vanzator si cumparator intervine un intermediar (institutia financiara sau bancara) ce faciliteaza schimbul monetar, actionand in calitatea sa de institutie de incredere, de netezire a asimetriei informatiilor si in ultima instanta de dispersie a riscului. Fluxurile pot fi decalate (cand instrumentul de plata este pe suport hartie) si concomitente cand plata se face cu un card de debit iar sistemul POS este conectat on line iar operatiunea se derulaeza in timp real (real time).

In ambele situatii intermediarii financiari (bancile) percep comision pentru aceste tipuri de servicii.

In cazul instrumentelor clasice comisionul este platit fie de beneficiar fie platitor in functie de instrumentul utilizat. De exemplu la plata prin cec comisionul este platit de platitor iar in cazul biletului la ordin sau a cambiei este platit de beneficiar.

Comisionul in cazul utilizarii cardurilor pentru cumpararea de bunuri si servicii este platit bancii de acceptant (detailistul care accepta ca bunurile si serviciile sale sa fie platite cu carduri).

O componenta importanta a transferului de fonduri este reprezentata de platile in si pentru Trezoreria Statului.

Pe de alta parte transferul de fonduri se refera si la transferuri internationale ca umare a relatiilor economice dintre state.

OPERATIUNI DE SCHIMB VALUTAR

Sub aceasta denumire se pot regasi si tranzactii complexe de arbitraj valutar, mobilizarea de resurse valutare pentru operatiuni in nume propriu si in numele clientilor ca si schimbul manual de la casele de schimb valutar. Acestea teoretic exista la nivelul majoritatii unitatilor operative ale bancilor comerciale. Resursele valutare ale bancilor se regasesc in conturile de corespondent, in conturile de depozit si desigur, o parte foarte mica, in caseria bancii. In Romania operatiunile valutare sunt reglementate de BNR care:

reglementeaza si supravegheaza piata valutara

autorizeaza si supravegheaza operatorii de pe aceasta piata (casele de schimb, bancile)

actioneaza direct pe piata valutara cu scopul implementarii politicii valutare (vinde si cumpara valute)

publica zilnic cursurile de referinta

CONSEMNAREA DE DEPOZITE

Bancile pot primi depozite cu rol de garantie in cazul existentei unor litigii sau situatiii speciale (vezi depozitele colaterale).

PERSONAL BANKING

Sub aceasta denumire preluata din engleza se regaseste activitatea bancii prin care aceasta gestioneaza averea unor persoane, mostenirile, acordand consultanta persoanelor fizice pentru plasamentele cele mai profitabile. Veniturile directe bancii se obtin din comisioane. Exista si venituri indirecte prin faptul ca banca dispune de resurse sigure, a caror miscare o cunoaste, ceea ce ii simplifica operatiunile de estimare a nevoilor si de mobilizare a resurselor. Primele banci din lume care s-au lansat in asemenea operatiuni sunt cele elvetiene. Sumele din cont de peste 100.000 EUR reprezinta nivelul de la care bancile sunt interesate in acordarea de servicii de tip private banking. Si in tara noastra exista banci care ofera private banking iar clientii respectivi sunt considerati ca fiind sofisticati, cu cunostinte solide in diverse domenii, ca atare pretentiosi.

CASETE DE VALORI

In calitatea lor de institutii de incredere bancile permit depozitarea bunurilor fizice (de dimensiuni moderate - bijuterii) si de active financiare (acte, titluri financiare nominatie sau la purtator) in safe-uri speciale (numite casete de valori). Clientii isi pot pastra in siguranta bijuterii, acte, titluri financiare si chiar bani. Continutul casetei este inviolabil, acestea sunt amplasate in camere speciale care nu sunt supraveghiate video (clientul nu poate fi urmarit), iar cheia de rezerva (aflata la banca) nu se utilizeaza decat in situatii clar delimitate de lege (de exemplu exista un mandat de perchezitie). O varianta a casetei de valori este safe-ul, continutul acestuia fiind sub dublu control: al clientului si al bancii.

HOME SI E-BANKING

Reprezinta activitatea bancara de viitor, clientii bancii - persoane fizice sau juridice putand efectua tranzactii bancare de la PC de acasa sau de la birou. Exista doua cai prin care s-a implementat acest sistem si anume prin (1) retele proprietar (banca isi conecteaza clientii in reteua sa proprie) si (2) prin retelele publice de date (actualmente Internet-ul). Dar Franta cu doua decenii in urma a lansat o retea publica Mininet - la care se puteau conecta si bancile.

CECURILE DE CALATORIE, EUROCECURILE, CARDURILE, ASIGURAREA DE CALATORIE

Cecul de calatorie reprezinta un inscris prin care emitentul (o institutie bancara sau financiara nebancara cum este American Express) promite ca va plati o suma de bani denominata intr-o valuta persoanei care detine legal documentul (cecul) si se legitimeaza cu pasaportul. Se emit in cupiuri fixe (de exemplu 100 USD). La achizitionare pe langa valoarea lor, se plateste un comision in care intra si garantia unei inlocuiri rapide in caz de pierdere sau furt.

Eurocecul este asemanator cecului de calatorie cu particularitatea ca nu trebuie achitata anticipat valoarea lui, deoarece exista un card atasat. Valoarea incasata la momentul t₀ va fi trasa (debitata) din contul de card al titularului la momentul t₁, adica atunci cand eurocecul se transmite bancii emitente. Cardul este instrumentul de legitimare, oferind siguranta comparativ cu cecul de calatorie.

Cardul bancar este un instrument de plata fara numerar. In lume exista o multitudine de carduri bancare. Cea mai comuna clasificare a cardurilor bancare este in (1) carduri de debit si (2) de credit. De la emitent la emitent (de la brand la brand) pot exista caracteristici aparte. De regula un card de debit permite extragerea de numerar sau cumparaturi in limita soldului creditor din contul curent atasat cardului (de fapt limita este sub soldul creditor, deoarece in cont trebuie sa exista o suma minima. In momentul scrierii acestui manual la RBZ suma minima pentru un card VISA de debit este 200.000 ROL). In contul atasat unui card de credit nu este obligatoriu sa existe disponibilitati banesti. Titularul poate extrage numerar sau efectua cumparaturi pana la un anumit plafon, urmand sa restituie complet sau partial creditul acordat intr-un interval de timp stabilit precum si dobanda aferenta. Exista si brand-uri mixte. Cardurile de salarii sunt un exemplu, titularii pot extrage sau face cumparaturi peste suma varsata de angajator -caracteristici de card de debit - in contul atasat cardului sau in limita sumei. Nivelul de overdraft (descoperit de cont), cand se acorda, difera de la banca la banca sau de la client la client in cadrul aceleiasi banci. In Romania variaza de la ½ salariu net la 2 sau mai multe salarii nete. Marii emitenti de carduri (VISA, MASTERCARD-EUROPAY) emit ambele categorii de carduri. AMERICAN EXPRESS emite numai carduri de credit. O alta clasificare este in carduri care se utilizeaza numai in mediu electronic si carduri universale. Cardurile din prima categorie au tiparit pe fata electronic use only. Mediul electronic este reprezentat de distribuitoarele de numerar cunoscute sub denumirea de Bancomat (ATM) si POS-ul electronic. Bancomat provine din franceza - BancAtomatique. Termenul de ATM este prescurtarea termenului englez Automated Teller Machine.

Dispozitiv ATM

Tot din categoria dispozitivelor electronice face parte si POS-ul electronic (de regula un dispozitiv atasat ca periferic al unei case de marcat sau de sine statator - aflat si la caseriile bancilor). Initial POS-urile nu erau electronice, se numesc imprintere si sunt dispozitive stand-alone (nu trebuie conectate). Accepta numai carduri care au embosate (stantate) anumite informatii, respectiv numele titularului si o serie de numere unice, care identifica respectivul card. Aceste tipuri de POS-uri se utilizeaza pe scara larga in companiile de turism. Plata unor servicii de turism, cum sunt excursiile organizate, se poate face prin card stantat, agentul de turism avand un imprinter care nu necesita conexiune sau alimentare electrica. Chitantele (3 exemplare) se obtin pe hartie carbon si contin imprimate numele si sirul de caractere stantate pe card, informatii care rezulta cand se trece cardul prin fanta dispozitivului.

CONSULTANTA IN AFACERI

Pe masura ce in activitatea de intermediere financiara s-au implicat si alte institutii financiare, bancile si-au vazut amenintat teritoriul lor pe care operau singure, avand monopolul atragerii de numerar si a acordarii de credite. Concurenta adat nastere pe procesului de personalizare a produselor si serviciilor (trecerea de la 'productia de masa', la 'productia de unicate' in functie de nevoile clientului). Consultanta in afaceri, in special pentru clientii cu putere financiara mai scazuta care nu-si permit angajarea de firme specializate, devine un mod de fidelizare a clientelei. Bancile se pot lansa in consultanta deoarece sunt 'detinatoare de informatii si cunostinte', dispun de experiza necesara, cunosc piata ca urmare a operatiunilor derulate cu o gama variata de clienti, cunosc clientela si ca atare le pot oferi servicii suplimentare - servicii cu valoare adaugata.

ANGAJAMENTE DE GARANTIE

Bancile pot garanta pentru clientii lor (de regula) prin intermediul scrisorilor de garantie, scrisori de bonitate, accepte de plata si alte forme. Venitul se obtine din comisioane. Aceste tipuri de operatiuni se regasesc extrabilantier, banca cunoscand exact nivelul expunerii (pierderea maxima pe care o poate inregistra daca clientul nu-si respecta obligatiile de plata).

OPERATIUNI DE CUSTODIE

Bancile care realizeaza asemenea operatiuni se numesc banci custode. Activitatea de custodie implica operatiuni de plasamente de titluri financiare in numele clientilor, banca actionand in interesul acestora. In Romania legea bancara nu le permite deocamdata bancilor sa desfasoare asemenea activitati.

De altfel pentru derularea anumitor tipuri de operatiuni bancile trebuie sa detina licente speciale (custodie, operatiuni valutare, operatiuni cu carduri - de la BNR si de la o institutie de carduri: VISA, MASTERCARD/EUROPAY, American Express etc.)

ALTE OPERATIUNI BANCARE

Ca urmare a concurentei puternice de pe piata serviciilor financiare si a informatizarii din ce in ce mai multor operatiuni, bancile ofera o gama din ce in ce mai larga de servicii clientilor lor, inclusiv servicii de instruire si suport informatic pentru e- si home-banking. Desigur fiecare banca isi defineste propria politica in ceea ce priveste implicarea in servicii noi. Ca exemplu ALPHA BANK realiza in 2006 urmatoarele tipuri de operatiuni:

culegere de informatii de la CIP (Centrala Incidentelor de Plati) si de la Centrala Riscurilor Bancare, precum si de la alte entitati care ofera informatii despre agentii economici (Registrul de Comert);

transmiterea prin fax a cursurilor valutare, fie pe baza de abonament lunar fie la cerere;

copii dupa extrasele de cont sau a altor documente;

confirmarea semnaturii autorizate;

raport de confirmare pentru audit;

pastrarea pachetelor de titluri de valoare (valori mobiliare, efecte de comert, garantii - numite operatiuni 'in trust')

consemnarea de capital social la infiintarea unei companii, etc.