BUGET SI TREZORERIE PUBLICA

 

BUGET SI TREZORERIE PUBLICA

Cuprins

0. Introducere Portugalia

1.Capitolul Analiza cheltuielilor bugetare (COFOG)

a- Date absolute

b. Indici cu baza fixa 2000

c- Indici cu baza in lant

d- Ponderi

e- Grafice

f- Comentarii

2. Capitolul Analiza veniturilor bugetare

a- Date absolute

b- Indici cu baza fixa 2000

c- Indici cu baza in lant

d- Ponderi

e- Grafice

f- Comentarii

3. Capitolul Analiza cheltuieilor si veniturilor TOTAL

4. Capitolul Analiza cheltuielilor si veniturilor/PNB

5. Capitolul Analiza tarii/ EU 27/ PNB

6. Capitolul Concluzii finale

0. Capitolul- Introducere

Portugalia a devenit o economie diversificata si in continua crestere, bazata pe servicii de la aderarea la Uniunea Europeana in In ultima decada, guverne succesive au privatizat multe firme controlate de stat si au liberalizat zone cheie ale economiei, incluzand sectoarele financiar si telecomunicatii. Tara s-a calificat pentru Uniunea Monetara Europeana (EMU) in si a inceput sa foloseasca noua sa deviza, euroul, pe 1 ianuarie, impreuna cu 11 alte economii membre UE.

1.Capitolul- Analiza cheltuielilor bugetare (COFOG

In acest capitol se face o analiza a cheltuielilor bugetare a Portugaliei, pe anii 2000-2007, analizand fluctuatia cheltuielilor crescator sau descrescator pe baza urmatoarelor date:

a. Date absolute:

TABELUL 1.1

Din datele absolute a cheltuielilor bugetare observam o crestere continua a cheltuielilor totale, cea mai mare crestere fiind inregistrata in anul 2001 cu valoarea 4961 mill euro iar cea mai mare cheltuiala este in 2006 de 71947,1.

Observam totodata ca cele mai mari cheltuieli bugetare sau inregistrat cu protectia sociala(gf10) avand o crestere ascendenta din 2000 pana in 2006, cea mai mare crestere iregistrandu-se in anul 2003.

Avem cheltuielile bugetare inregistrate cu protectia mediului(gf05) ca fiind cele mai mici cheltuieli bugetare per totalul cheltuielilor, cea mai mica cheltuiala fiind in 2004 de 812,6.

Pe ansamblu trendul este crescator, usoarele descresteri fiind nesemnificative.

b. Indici cu baza fixa 2000

TABELUL 1.2

Utilizand analiza indicilor cu baza fixa, anul 2000, per total cheltuielile inregistreaza valori crescatoare in functie de baza fixa 2000, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2002.

Serviciile publice(gf01) cresc in anul 2001 fata de anul 2000 dar apoi inregistreaza o scadere pana in anul 2003 urmand din nou o crestere pana in anul 2006 cu circa 43%.

Cheltuielile cu apararea(gf02) au un trend descrescator pana in anul 2003,continuand in urmatorii 3 ani cu o crestere continua.

Ordinea si siguranta(gf03) cresc pana in anul 2005, fiind o crestere aproximativ constanta astfel ca in 2006 sa urmeze o scadere nesemnificativa dar totusi fata de anul de baza 2000 o crestere de 38%.

In cheltuielile cu afacerile economice(gf04) se manifesta atat o crestere cat si o descrestere fata de anul de baza 2000

Cheltuielile bugetare privind protectia mediului(gf05) au o usoara crestere fata de anul de baza aratand doar o scadere in anul 2004 continuand apoi sa creasca. Cea mai mae crestere fiind de 10% in 2005 fata de anul 2000.

Sanatatea(gf07) fiind un domeniu important, observam o crestere continua maximul inregistrandu-se in anul 2006 de 42% fata de anul 2000.

Cheltuielile cu recreerea, religia si cultura(gf08) fluctueaza in toti anii fata de anul 2000. Cea mai mica cheltuiala fiind de 1,1316 in anul 2001.

La cheltuielile cu protectia sociala(gf10) se observa de asemenea o crestere continua de pana la 63% fata de anul de baza 2000, aceasta fiind si cea mai mare cheltuiala din totalul cheltuielilor bugetare.

c- Indici cu baza in lant

TABELUL 1.3

Luand in calcul si indicii cu baza in lant remarcam ca cheltuielile bugetare scad sau cresc de la un an la altul, neexistand un flux constant, acestea fiind nesemnificative(per total cea mai mica inregistrandu-se in 2006 fata de 2005 fiind de 0,1%).

Analizand datele din tabel cel mai mare accent se pune pe recreere, cultura si religie(gf08) aceasta avand cea mai mare crestere in 2001 fata de 2000 de 13%.

Cele mai mici cheltuieli bugetare sau realizat cu protectia mediului(gf05) de 0,029 reprezentand o scadere de peste 50% in 2003 fata de anul 2002.

Privind cheltuielile cu educatia(gf09) au avut o crestere in 2002 fata de 2001 urmand apoi o scadere in anul 2003 fata de anul 2002 de ~3% ca apoi cheltuielile sa creasca pana in anul 2005 fata de anii anteriori.

d- Ponderi

TABELUL 1.4

Ponderile reprezinta de asemenea un factor important in analiza cheltuielilor bugetare. Cele mai semnificative ponderi din datele prezentate mai sus se refera la protectia sociala(gf10), avand cea mai mare pondere din total de 34,53% in anul 2006. La polul opus sunt cheltuielile cu protectia mediului(gf05) cu o pondere de 1,21% din 100% in 2004.

Observam de asemenea ca protectia sociala(gf10) inregistreaza cele mai mari ponderi in toti cei sapte ani de analiza bugetara avand o crestere continua si semnificativa in raport cu totalul.

In urma analizelor efectuate cu ajutorul celor trei factori: indici cu baza in lant, indici cu baza fixa si ponderile sa urmarit cresterea sau scaderea cheltuielilor pe anii 2000-2006, respectiv care domeniu a inregistrat cele mai mari cheltuieli sau cele mai mici cheltuieli astflel landu-se in calcul o viitoare clasificare a acestora in functie de importanta lor.

e- Grafice

Urmeaza o analiza a graficelor realizate pe baza tabelelor 1.1, 1.2, 1.3, 1.4.

Graficul tabelului 1.1

Din acest grafic observam ca cele mai mari cheltuieli sau realizat cu protectia sociala(gf10) avand o crestere continua din primul pana in ultaimul an de analiza. Cheltuieli nesemnificative sau realizat cu protectia mediului, ordinea publica, cultura si religia.

Graficul tabelului 1.2

Conform acestui grafic cheltuielile cu sanatatea(gf07) prezinta o crestere semnificativa in anul 2002 fata de anul de baza 2000 si in raport cu ceilati ani. Cea mai mica cheltuiala este reprezentata de importanta acordata comunitatii in special locuitelor(gf06).

Graficul tabelului 1.3

Aici se observa cea mai pronuntata scadere a celtuielilor in 2003 in domeniul protectiei mediului(gf05) fata de anul anterior cat si fata de urmatorii ani, fiind urmata de importanta acordata locuintelor(gf06) in acelasi an. Ambele domenii inregistreaza apoi o crestere semificativa in 2005.

In rest putem spune ca cheltuielile cu celelalte domenii se mentin aproximativ constante cu fluctuati nesemnificative.

Graficul tabelului 1.4

La fel ca si graficele celorlate analize bugetare si din acest tabel rezulta faptul ca cheltuielile cele mai semnificative din total sunt realizate in domeniul protectiei sociale(gf10).

Graficul minimului si maximului indicelui cu baza in lant

	Min	Max
total
gf01
gf02
gf03
gf04
gf05
gf06
gf07
gf08
gf09
gf10

f- Comentarii

Din analizele bugetare efectuate pe baza cheltuielilor, in Portugalia, se remarca cheltuieli semnificative per total necesitind a se cheltui intr-o masura mai mare in domeniul protectie sociale(gf10).Acestea se afla intr-o crestere continua de la un an la altul. Avem cheltuielile bugetare inregistrate cu protectia mediului(gf05) ca fiind cele mai mici cheltuieli bugetare per totalul cheltuielilor, cea mai mica cheltuiala fiind in 2004 de 812,6.

Utilizand analiza indicilor cu baza fixa, anul 2000, per total cheltuielile inregistreaza valori crescatoare in functie de baza fixa 2000, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2002 .

Luand in calcul si indicii cu baza in lant remarcam ca cheltuielile bugetare scad sau cresc de la un an la altul, neexistand un flux constant, acestea fiind nesemnificative(per total cea mai mica inregistrandu-se in 2006 fata de 2005 fiind de 0,1%).

Cele mai semnificative ponderi din datele prezentate mai sus se refera la protectia sociala(gf10), avand cea mai mare pondere din total de 34,53% in anul 2006. La polul opus sunt cheltuielile cu protectia mediului(gf05) cu o pondere de 1,21% din 100% in 2004

2. Capitolul Analiza veniturilor bugetare

Pana acuma neam ocupat de analiza cheltuielilor bugetare. In urmatoarul capitol vom prezenta analiza veniturile. Vom calcula atat indici cu baza fixa, cat si cei cu baza in lant, precum si ponderile pentru o evaluare cat mai eficienta.

a- Date absolute:

TABELUL 2.1

Pe baza datelor obtinute cele mai mare venituri se intalnesc la taxele dn productie si import(d2) acestea avand un trend crescator in toti anii de analiza. Cele mai scazute venituri provin din taxele de capial(d91) si alte taxe curente(d59) inregistrand sumele: cel mai scazut venit fiind de 9,9 mill euro in 2006 iar cel mai ridicat in 2006 de 506,6 mill euro.

TABELUL 2.2

In tabelul de mai sus am calculat venituri obtinute din alte taxe sau/si din insumarea acestora ,de exemplu:

impozitele directe sunt obtinute din veniturile pe salarii si avere si din taxelele de capital.Acestea generand si cele mai mici venituri pentru bugetul statului,avand totusi cresteri pe parcursul anilor 2000-2007 cu o exceptie aparuta in anul 2003 ,unde se inregistreaza scaderea ce mai mica a veniturilor.Putem spune ca cresterea continua este datorata cresteri salariilor si a veniturilor populatie rezultand o imbunatatire a economiei tarii.

Contributiile sociale se obtin din contributia sociala reala si cea imputata, aceste venituri continua intr-o scara ascendenta din 2000 pana in 2007.Venituri care contribuie la totalul veniturilor intr-o masura mare.

Impozitele indirecte ,se obtin prin in sumarea taxelor pe produse ,taxelor din productie, taxele cu imprortul, TVA, si alte taxe cu productia.Acestea fiind cele mai importante venituri din totalul veniturilor bugetare.In cazul nostru impozitele indirecte cresc in ritm alert in primii patru ani de analiza ,generand o scadere mica in 2004 dupa care urmeaza o crestere in ultimii trei ani.Nivelul cel mai ridicat il detine anul 2003, an in care veniturile din impozitele indirecte au fost de 20466 mil euro.

Alte venituri au inregistrat cele mai mici sume ,obtinute prin scaderea din total a impozitelor directe ,impozitelor indirecte si contributia sociala.Anul 2004 este anul in care contribuie cel mai mult la veniturile bugetare cu o suma de 11847,7.

Din analiza acestor venituri ne dam seama de importanta lor cu fiecare an ce trece, rezulta ca totalul veniturilor bugetare sunt intr-o continua crestere datorita cresteri veniturilor din diferite taxe si impozite.

b- Indici cu baza fixa 2000

TABELUL 2.3

Utilizand analiza indicilor cu baza fixa, anul 2000, per total cheltuielile inregistreaza valori crescatoare in functie de baza fixa 2000, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2003.

Taxele totale privind productia si importurile(d2) cresc fata de anul de baza 2000 in mod constant inregistrandu-se totusi o mica scadere in anul 2004, dar la sfarsitul celor sapte ani veniturile cu aceste taxe ajung sa creasca cu pana la 49%

Fata de veniturile din taxele totale(d2) pentru taxele curente se manifesta in anul 2003 o scadere foarte mica fata de anul de baza 2000 de la 1.0000 la 0.9949, scadere care nici nu se simte.

La veniturile din taxa capitalului se gaseste o scadere in anul 2006 care depreciaza aceste venituri ajungand sa scada pana la 0,0961 din 1,000 a anului de baza 2000, ducand astfel la scaderea masiva a veniturilor totale.   

Veniturile privind contributiile sociale actuale(d611) sunt intr- continua crestere rezultand in anul 2006 o crestere de peste 50% fata de anul de baza 2000 ajungand pana la 1,5098.

Veniturile cele mai mari sunt din alte taxe privind productia acestea ajungand sa creasca in 2003 cu pana la 150% fata de anul de baza 2000, reprezentand si cea mai mare crestere din totalul veniturilor.

c- Indici cu baza in lant

TABELUL 2.4

Din acest tabel pe baza analizei veniturilor cu ajutorul indicilor cu baza in lant se poate observa cum veniturile cresc sau scad de la un an la altul, si mai ales care este cea mai mare crestere pentru fiecare an si respectiv pentru fiecare domeniu.

Pentru inceput veniturile din taxele pe productie si import(d2) cresc in anul 2002 fata de anul 2001 dupa care scad pana in anul 2004 revenindu-si in anul 2006 pentru putin timp deoarece in anul 2007 scad din nou fata de anul precedent., Acestea prezentand o fluctuatie in trendul veniturilor din taxele privinf productia si importul.

Veniturile din contributiile sociale impuse(d612) cresc pana in anul 2003 semnaland apoi o scadere pana in anul 2006 dar totusi o crestere fata de anul de dinainte.

Veniturile din TVA(d211) sunt si acestea in crestere dar au o mica scadere in anul 2003 fata 2002 precum si in anul 2006 fata de 2005. Cea mai mare crestere a veniturilor se intalneste in anul 2005 fata de anul 2004 cu aproximativ 7,5% de la 1,052 creste la 1.127 mill euro.

O scadere semnificativa in venituri se inregistreaza la alte taxe privind productia(d29), acestea scazand inanul 2004 fata de anul 2003 cu aproximativ 100%, scadere urmata e o crestere mare in anul urmator.

O alta categorie de venituri ar fi acele taxe percepute pentru veniturile proprii(d51) care cresc pana in anul 2002 urmand ca in anul 2003 sa scada fata de anul 2002 dar revenindu-si totusi din anul urmator ajungand ca in anul 2007 sa creasca la valoare de 1,1626 mill euro fata de anul 2006 care inregistra 1,0876 mill euro.

d- Ponderi

TABELUL 2.5

Pentru o evaluare mai ampla ne vom folosi si de ponderi. Analizand veniturile ca pondere din total remarcam ca cele mai mari le reprezinta veniturile din impozitele indirecte (d2) care variaza de la un an la altu totusi cea mai mare pondere este 36,38% din totalul veniturilor bugetare in anul 2006.

Cele mai variate venituri sunt cele obtinute din taxele de capital(d91) care cresc sau scad inregistrand cea mai mica pondere in 2004 de 0,04 % din totalul veniturilor bugetare.Urmate apoi de taxele datoriilor din import fara TVA si de alte taxe curente care atat cresc cat si descresc

e- Grafice

graficul tabelului 2.1

In urma acestui grafic putem aprecia mult mai bine care valori de venit sunt mai mari si care si cele mai mici. Valorile veniturilor cele mai mici sunt inregistrate de veniturile din contributiile sociale impuse, actuale, taxa capitalului iar cele mari provin din veniturile privind taxa pe productie si importuri.

Graficul tabelului 2.2

O analiza mai reprezentativa a veniturilor bugetare o remarcam in graficul de mai sus care ne confirma ca impozitele indirecte detine majoritatea din totalul veniturilor cu o crestere continua pe axa timpului.La polul opus putem incadra alte venituri care au un flux crescator pana in 2004 cu o scadere in 2005 si o mica urcare in ultimi doi ani .

Pe panta de mijloc ,sa ii spunem asa se remarca celelalte venituri din impozite care la randul lor se afla intr-o crestere contiuna cu mici fluctuati .

Din acest grafic mai observam o semnificativa crestere a total venituri bugetare atngand pragul de 70000mil euro in 2007.

Graficul tabelului 2.3

Cu ajutorul acestui grafic reusim sa ne dam seama mai bine care dintre indicatori are o valoare a veniturilor mai mare, respectiv acestea fiind veniturile privind alte taxe pentru productie si cel mai mare venit vine din partea taxelor si datoriilor din importuri fara TVA, si care venituri sunt cele mai mici. Veniturile cele mai mici se inregistreaza in cazul taxelor pe venit si al celor curente, acestea din urma incercand in anul 2002 sa creasca mai mult insa au cazut din nou din anul 2003. Ambele tipuri de venituri cresc acuma treptat ajungand in anul 2007 la o valoare medie conform cu celelalte tipuri de venituri.

Graficul tabelului 2.4

Indicele cu baza in lant este un indicator in urma caruia rezulta o crestere foarte mare a veniturilor privind taxa capitalului, urmate de alte taxe ale productiei si alte venituri din taxe privind importul fara TVA. Venituri mici se inregistreaza in cazul taxei de capital care desi are o crestere mare a veniturilor inregistreaza si o scadere in anul 2004, aceasta fiind cea mai mare scadere din totalul veniturilor.

Restul indicatorilor prezinta o fluctuatie constanta, respectand un trend crescator sau descrescator.

Graficul tabelului 2.5

Ponderile sunt un element prin care se caracterizeaza veniturile, mai ales crestera si scaderea lor. Aici , in graficul tabelului 2.5 se adevereste trendul rezultat din urma calculului veniturilor cu indicatorii cu baza fixa si cei in lant. La fel ca si celelalte grafice si acest grafic ne arata veniturile cele mai mari(din taxele privind productia si importurile si contributiile sociale actuale), dar si cele mai scazute venituri(provenind alte taxe curente, alte taxe privind productia., precum si contributiile sociale impuse).

f- Comentarii

In urma acestor calcule a veniturilor cu ajutorul indicatorilor cu baza fixa, baza in lant si ponderile am putut observa care categorii de venituri au fost cele mai mari, care au fost cele mai mici, carora le-a fost acordata o mai mare atentie sau carora nu, precum si acelea care au avut fluctuatii constante dar si scaderi si cresteri mari in cadrul venitului.

Cele mai mari venituri au fost calculate pe baza taxelor privind productia si importurile, urmate de contributiile sociale atuale. Venitul cel mai mare sa inregistrat in taxele privind productia de 24535,2 mill euro in anul 2007, iar cel mai mic venit de la taxele de capital fiind de 9,9 mill euro in anul 2007.

Luand in calcul si indicii cu baza in lant remarcam ca veniturile bugetare scad sau cresc de la un an la altul, neexistand un flux constant, acestea fiind nesemnificative(per total cea mai mica inregistrandu-se in 2006 fata de 2005 fiind de aproximativ 50%.

Cele mai variate venituri sunt cele obtinute din taxele de capital(d91) care cresc sau scad inregistrand cea mai mica pondere in 2004 de 0,04 % din totalul veniturilor bugetare.Urmate apoi de taxele datoriilor din import fara TVA si de alte taxe curente care atat cresc cat si descresc.

3. Capitolul Analiza cheltuieilor si veniturilor TOTAL

In acest capitol vom face strict o analiza comparativa a Total Cheltuieli si Total Venituri, care ne va ajuta sa intelegem importanta acestora si o analiza per ansamblu a bugetului statului ,Portugalia.

Totodata ne va constiientiza daca Portugalia se incadreaza in limitele impuse de stat respectiv care sunt aceste date cu care tara se incadreaza di calculul lor pentru o a le putea analiza mai bine si a face o comparatie intre ele.

Datele absolute

Aceste date prezinta o comparatie intre te(TOTAL cheltuieli) si tr(TOTAL venituri). Se observa ca cheltuielile sunt mai mari decat veniturile respectiv in anul 2007 cheltuielile sunt 74696,5 in timp ce veniturile sunt 70372,3 mill euro rezultand astfel un deficit bugetar.

Cheltuielile au un trend crescator cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2001 cu 4691,3 mill euro, urmate de venituri. Veniturile cresc dar nu asa mult ca si cheltuielile, cea mai mare crestere a veniturilor fiind in anul 2007 fata de anul 2006 cu 4555,3 mill euro.

In urma acesotr date se pot calcula niste indici cu baza fixa, in lant, ponderi si chiar si grafice pnetru fiecare model in parte, din care rezulta o analiza a acestor date, mult mai amanuntita.

Vom utiliza urmatoarele notatii:

te -total cheltuieli (Total general government expenditure)

tr -total venituri (Total general government revenue)

a-      Indici cu baza fixa 2000

Pentru a evidentia variatia veniturilor si cheltuielior bugetare in ani de analiza fata de anul de baza am calculat Indicele cu baza fixa 2000 reprezetate in tabelele ce urmeaza. .De aici rezulta ca cheltuielile(te) cresc in fiecare an fata de anul de baza 2000 cu aproximativ 5% .

Cea mai mare cheltuiala raportata la anul de baza 2000 se inregistreaza in 2007 de 41,63 % o crestere semnificativa in comparatie cu ani anteriori .

Tot aceste date ne furnizeaza si o evaluare a veniturilor(tr) care deasemenea sunt intr-o crestere continua din 2001 pana in 2007 in raport cu anul de baza 2000.Veniturile inregistreaza cea mai mare crestere tot in 2007 dar cu o crestere ceva mai insemnata fata de cea mai mare crestere inregistrata la cheltuieli ,aceasta fii de 43,28%.

Desi atat cheltuielile(te) cat si veniturile(tr) se afla pe scara crescatoare din puctul de vedere al indicelui cu baza fixa 2000 remarcandu-se cresterea cea mai mare in 2007 respectiv cea mai mica in 2001, totusi veniturile depasec cheltuielie in anul de varf ceea ce ne duce cu gandul la faptul ca s-au efectuat cheltuieli mai putine fata de anul 2000.

Tot veniturile sunt cele care se remarca cu cea mai scazuta crestere in 2001 fata de anul 2000 cu 5,55% fiind inferioare cheltuielilor care sunt de 8,89% in 2001 fata de anul 2000.

b- Indicii cu baza in lant

in urma calculelor cu ajutorul indicilor cu baza in lant te (total cheltuieli), creste din anul 2002 pana in anul 2004 constant dupa care in anul 2005 are loc o scadere fata de anul precedent 2004 urmand apoi in anul 2007 sa creasca din nou. Cea mai mare crestere sa efectuat in anul 2007 de 0,0294 mill euro.

tr(total venituri) cresc in anul 2002 fata de anul 2001, urmand sa scada pana in anul 2005, pentru ca apoi pana in anul 2007 sa creasca aproximativ 50% fata de punctul minim. Cea mai mare scadere a fost in anul 2005 de la 1,0543 in anul 2004 la 0,997.

Cea mai mare cheltuiala sa inregistrat in anul 2007 fata deanul 2006 cu aproximativ 3%, iar in randul veniturilor in anul 2006 cu 6,5% fata de anul 2005. Totusi cea mai mare scadere a fost gasita la venituri de 5,7% fata de cheltuieli cu 5%.

c. Grafice

Acest grafic,care reprezinta valorile totale ale cheltuielilor (te) si ale veniturilor (tr) ,ne confirma faptul ca atat veniturile (tr) cat si cheltuielile (te) au un trend crescator din anul 2000 pana in 2007 cu mici fluctuati de crestere a cheltuielilor respectiv de scadere a veniturilor in anul 2005 dar si o mentinere sau un echilibru intre venituri si cheltuieli in ani 2002 pana in 2004.

Luand ca an de baza 2000 ,interpretam graficul avand ca valori te(total cheltuieli ) si tr (total venituri) cu punctual minim 1,0000 in anul 2000.

-Veniturile,reprezentate pe grafic printr-o linie roz ,ne arata o mentinere in primul an in punctul minim,dupa care o crestere insemnata pana in 2004 moment in care se interesecteaza cu cheltuielile,reprezentate pe grafic de o linie albastra.Apoi in 2005 se constata o scadere a veniturilor ca apoi in 2006 respectiv 2007 sa urmeze din nou o crestere cu tendinta depasirii cheltuielilor.

Cheltuielile din puctul minim 1,0000 aflat in 2000 sunt intr-o usoara crestere in primul an, pana in 2002 o mentinere usoara ca apoi sa urmeze o crestere imortanta pana in 2005 interval de timp in care se intersecteaza cu veniturile si final sa inceapa sa descreasca .

Pe baza indicilor cu baza in lant se poate observa cum cheltuielile sunt mai mari ca si veniturile si modul in care cresc sau scad atat veniturile cat si cheltuielile. Cea mai mica valoare o au veniturile in anul 2005, in timp ce la cheltuieli cea mai mica valoare se afla in anul 2004. Valoare cea mai mare la venituri este in anul 2002 iar la cheltuieli in anul 2001.

d. Comentarii

In urma acestor calcule si grafice putem spune ca atat aheltuielile cat si veniturile tind sa creasca de la an la an, dar cheltuielile sunt mai mari decat veniturile aparnd astfel un deficit bugetar.

Cheltuielile au un trend crescator cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2001 cu 4691,3 mill euro, urmate de venituri. Veniturile cresc dar nu asa mult ca si cheltuielile, cea mai mare crestere a veniturilor fiind in anul 2007 fata de anul 2006 cu 4555,3 mill euro.

Atat veniturile cat si cheltuielile incearca sasi mentina un trend crescator de la an la anul precedent dar si de la un an fata de altul considerat baza fixa.

4. Capitolul Analiza cheltuielilor si veniturilor/PNB

In acest capitol se face o comparatie intre venituri si cheltuieli din punct de vedere al procentului PNB. Aceasta comparatie ne arata la fel ca si in analiza de la capitolul 3 faptul ca cheltuielile sunt mai mari decat veniturile. Vom realiza calcule cu ajutorul indicilor cu baza fixa cat si cei in lant. Vom demonstra trendul crescator al acestora si vom introduce date cu privire la economia Portugaliei, vazuta per ansamblu .

Date absolute:

Din aceste date vedem o comparatie intre te(cheltuieli) si tr(venituri), comparatie ce duce la descoperirea sumelor cele mai mari sau cele mai mici.

Din totalul datelor cea mai mare valoare o reprezinta cheltuiala din anul 2005 de 47,6 iar cea mai mica valoare este data de venitul din anul 2001 de 40,1.

Cheltuielile cresc pana in anul 2001 scazand apoi in 2002, urmand apoi o crestere pana in anul 2005 unde se inregistreaza cea mai mare valoare de 47.6 din tabel. Din anul 2006 spre 2007 cheltuielile scad treptat.

Veniturile care au ce amai mica valoare in anul 2001 de 40,1 scad si ele pana in 2001 dupa care cresc pana inanul 2004 ajungand de la 40,1 la 43,1. Dupa care in anii 2005-2007 urmeaza o fluctuatie ale valorile de venit.

a.      Indici cu baza fixa

Aici consideram indictorul cu baza fixa anul 2000 si astfel putem observa cum cresc sau scad celelate valori din anii urmatori, si putem face o diferenta intre venituri si cheltuieli, mai precis o comparatie. Cheltuielile fata de anul de baza 2000 cresc pana in 2005 incepand apoi sa scada pana in 2007. Cea mai mare valoare este in anul 2005 de 1,1044 care reprezinta si cea mai mare valoare din tabel atat de la cheltuieli cat si de la venituri, iar cea mai mica valoare este 1,0278 din anul 2002.

Veniturile fiind uneori in contradictie cu cheltuielile au cea mai mare valoare in anul 2007 de 1,0746 iar cea mai mica in anul 2001 de 0,9975 care este cea mai mica valoare si din totalul veniturilor si a cheltuielilor.

b.      Indici cu baza in lant

In urma acestui tabel avem se observa scaderea cheltuielilor din anul 2001 fata de anul 2000 in schimb ceveniturile cresc de la anul 2000 spre anul 2001. Apoi cheltuielile incep sa creasca insa nu mult timp, in timp ce veniturile scad in periada de crestere a cheltuielilor. Urmeaza anii 2002-2004 in care cheltuielile cresc iar veniturile tot scad ajungand la 0,9651 veniturile si 1,0236 cheltuielile. Anii 2005-2007 sunt anii in care atat cheltuielile cat si veniturile cresc.

Cea mai mare crestere sa punctat la venituri de 5,17 % in anul 2005 fata de anul 2004 iar cea mai mare scadere sa intalnit la cheltuieli de 5,09% in anul 2005 fata de anul 2004, de unde rezulta faptul ca in acelasi interval de timp cheltuielile si veniturile inregistreaza minimul si maximul din totalul datelor.

c.       Grafice

Graficul realizat pe baza datelor absolute ne ofera o imagine mai clara asupra evolutiei cheltuielilor si veniturilor bugetare. Arata trendul de scadere cat si de crestere al acestora. Se observa cum cheltuielile reprezentate de lina albastra cresc continuu pana in anul 2005 incepand apoi sa scada., lucru care se intampla si la venituri dar cu valori mai mici decat cheltuielile.

Acest graphic ne ajuta al fel ca si cel de mai sus sa deosebim punctele cele mai inalte ale valorilor cat si cele mai mici valori. Vedem in anuii 2001 si 2005 o opozitie intre chletuieli si venituri, adica cheltuielile cresc mult iar veniturile scad si mai mult. Si avem un punct maxim al cheltuielilor in anul 2005 si unul de minim in anul 2000. Pentru venituri maximul reprezinta punctul din anul2007 iar minimul punctul din anul 200. Atat cheltuielile cat si veniturile au acelasi punct minim fiind considerat punctul de baza fixa.

In ultimul tabelfacem o prezentare grafica a indicilor cu baza in lant, adica cresterea sau scaderea valorii lor depinde de anul de dinainte. SI vedem ca atat veniturile cat si cheltuielile se mentin la o anumita valoare de crestere fata de anul de dinainte neeexistand o diferenta clara siprecisa. Totusi si aici se observa ca cheltuielile sunt mai mari ca si veniturile.

b-      Comentarii

In urma analizelor facute ce se poate nterpreta este faptul ca in cazul analizei cheltuielilor si veniturilor raportate la PNB intotdeauna cheltuielile sunt mai mari decat veniturile, ambele valori autrenduri crescatoare, incet dar totusi cresc, si exista anumite puncte unde se afla in opozitie.

5. Capitolul Analiza tarii/ EU 27/ PNB

Capitolul care urmeaza ne va ajuta sa ne facem o idee despre pozitia Portugaliei in Uniunea Europeana aflata printre cele 27 de tari membre UE si o interpretare a acesteia in raport cu EU 27 si PNB-ul.Este necesara aceasta analiza pentru a putea incadra Portugalia in limitele impuse de UE si a putea sa-si scoata in evidenta punctele forte.

Datele absolute

Din 2002 EU27 se afla o scara crescatoare doar in 2003 anul cu cel mai mari cheltuieli de 47,3,in medie EU27 inregistreaza o mentinere a cheltuielilor 46,9 cu o descrestere usoara in 2006 respectiv 2007.Portugalia realizeaza cheltuieli care variaza de la un ala altul dar care nu depasec cu mult cele din EU27 Cele mai mici sunt in anul 2000 de 43,1 ,cu o usoara crestere pana in 2005 fiind cele mai multe de 47,6 si mentinand un echilibru la caelas nivel cu EU27 in ani 2006 si 2007 de 46,3 respectiv 45,6 desi ambele se remarca in ultimul an printr-o scadere

mirela bodea: Analizand si veniturile Portugalie comparativ cu EU27 ,datele de mai sus ne vin ajutor si ne clarifica prin faptul ca Portugalia beneficiaza de venituri mai mici decate veniturile EU27.

In ambele cazuri veniturile se mentin pe o scara constanta care variaza de la un an la altul .

In 2007 se inregistreaza maximul de 45 in cazul EU27 si 43,2 sunt veniturile Portugaliei.

a. Indice cu baza fixa anul 2000

Acest tabel ne arata datele privind analiza EU 27 cu Portugalia in procentaj PNB, cu ajutorul indicatorului cu baza fixa.. Analizand cheltuielile vedem ca acestea sunt foarte mici comparativ cu cele ale UE. Acestea reprezinta un procent destul de mic , cele mai mari cheltuieli inregistrandu-se de Portugalia in anul 2005.

In cazul veniturilor este aceeasi problema acestea sunt foarte mici comparativ cu cele ale UE dar se incearca o crestere a lor de la an la an cu mici exceptii.

b. Indice cu baza in lant

In cazul indicilor cu baza in lant se poate face o comparatie mult mai simpla. Se observa ca uneori cheltuielile din UE si Portugalia sunt egale in anul 2007 si exista valori ale cheltuielilor care sunt mai mari ca si cele ale UE.

Veniturile care se afla intr-o continua fluctuatie in cazul Portugaliei sunt si ele mai mari sau mai mici decat cele ale UE.

c.       Grafice

6. Capitolul Concluzii finale

1.Capitolul- Analiza cheltuielilor bugetare (COFOG

Din datele absolute a cheltuielilor bugetare observam o crestere continua a cheltuielilor totale, cea mai mare crestere fiind inregistrata in anul 2001 cu valoarea 4961 mill euro iar cea mai mare cheltuiala este in 2006 de 71947,1.

Observam totodata ca cele mai mari cheltuieli bugetare sau inregistrat cu protectia sociala(gf10) avand o crestere ascendenta din 2000 pana in 2006, cea mai mare crestere iregistrandu-se in anul 2003.

Avem cheltuielile bugetare inregistrate cu protectia mediului(gf05) ca fiind cele mai mici cheltuieli bugetare per totalul cheltuielilor, cea mai mica cheltuiala fiind in 2004 de 812,6.

Pe ansamblu trendul este crescator, usoarele descresteri fiind nesemnificative.

Utilizand analiza indicilor cu baza fixa, anul 2000, per total cheltuielile inregistreaza valori crescatoare in functie de baza fixa 2000, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2002.

Serviciile publice(gf01) cresc in anul 2001 fata de anul 2000 dar apoi inregistreaza o scadere pana in anul 2003 urmand din nou o crestere pana in anul 2006 cu circa 43%.

Cheltuielile cu apararea(gf02) au un trend descrescator pana in anul 2003,continuand in urmatorii 3 ani cu o crestere continua.

Ordinea si siguranta(gf03) cresc pana in anul 2005, fiind o crestere aproximativ constanta astfel ca in 2006 sa urmeze o scadere nesemnificativa dar totusi fata de anul de baza 2000 o crestere de 38%.

In cheltuielile cu afacerile economice(gf04) se manifesta atat o crestere cat si o descrestere fata de anul de baza 2000

Cheltuielile bugetare privind protectia mediului(gf05) au o usoara crestere fata de anul de baza aratand doar o scadere in anul 2004 continuand apoi sa creasca. Cea mai mae crestere fiind de 10% in 2005 fata de anul 2000.

Sanatatea(gf07) fiind un domeniu important, observam o crestere continua maximul inregistrandu-se in anul 2006 de 42% fata de anul 2000.

Cheltuielile cu recreerea, religia si cultura(gf08) fluctueaza in toti anii fata de anul 2000. Cea mai mica cheltuiala fiind de 1,1316 in anul 2001.

La cheltuielile cu protectia sociala(gf10) se observa de asemenea o crestere continua de pana la 63% fata de anul de baza 2000, aceasta fiind si cea mai mare cheltuiala din totalul cheltuielilor bugetare.

Luand in calcul si indicii cu baza in lant remarcam ca cheltuielile bugetare scad sau cresc de la un an la altul, neexistand un flux constant, acestea fiind nesemnificative(per total cea mai mica inregistrandu-se in 2006 fata de 2005 fiind de 0,1%).

Analizand datele din tabel cel mai mare accent se pune pe recreere, cultura si religie(gf08) aceasta avand cea mai mare crestere in 2001 fata de 2000 de 13%.

Cele mai mici cheltuieli bugetare sau realizat cu protectia mediului(gf05) de 0,029 reprezentand o scadere de peste 50% in 2003 fata de anul 2002.

Privind cheltuielile cu educatia(gf09) au avut o crestere in 2002 fata de 2001 urmand apoi o scadere in anul 2003 fata de anul 2002 de ~3% ca apoi cheltuielile sa creasca pana in anul 2005 fata de anii anteriori.

Ponderile reprezinta de asemenea un factor important in analiza cheltuielilor bugetare. Cele mai semnificative ponderi din datele prezentate mai sus se refera la protectia sociala(gf10), avand cea mai mare pondere din total de 34,53% in anul 2006. La polul opus sunt cheltuielile cu protectia mediului(gf05) cu o pondere de 1,21% din 100% in 2004.

Observam de asemenea ca protectia sociala(gf10) inregistreaza cele mai mari ponderi in toti cei sapte ani de analiza bugetara avand o crestere continua si semnificativa in raport cu totalul.

In urma analizelor efectuate cu ajutorul celor trei factori: indici cu baza in lant, indici cu baza fixa si ponderile sa urmarit cresterea sau scaderea cheltuielilor pe anii 2000-2006, respectiv care domeniu a inregistrat cele mai mari cheltuieli sau cele mai mici cheltuieli astflel landu-se in calcul o viitoare clasificare a acestora in functie de importanta lor.

Graficul tabelului 1.1

Din acest grafic observam ca cele mai mari cheltuieli sau realizat cu protectia sociala(gf10) avand o crestere continua din primul pana in ultaimul an de analiza. Cheltuieli nesemnificative sau realizat cu protectia mediului, ordinea publica, cultura si religia.

Graficul tabelului 1.2

Conform acestui grafic cheltuielile cu sanatatea(gf07) prezinta o crestere semnificativa in anul 2002 fata de anul de baza 2000 si in raport cu ceilati ani. Cea mai mica cheltuiala este reprezentata de importanta acordata comunitatii in special locuitelor(gf06).

Graficul tabelului 1.3

Aici se observa cea mai pronuntata scadere a celtuielilor in 2003 in domeniul protectiei mediului(gf05) fata de anul anterior cat si fata de urmatorii ani, fiind urmata de importanta acordata locuintelor(gf06) in acelasi an. Ambele domenii inregistreaza apoi o crestere semificativa in 2005.

In rest putem spune ca cheltuielile cu celelalte domenii se mentin aproximativ constante cu fluctuati nesemnificative.

Graficul tabelului 1.4

La fel ca si graficele celorlate analize bugetare si din acest tabel rezulta faptul ca cheltuielile cele mai semnificative din total sunt realizate in domeniul protectiei sociale(gf10).

Din analizele bugetare efectuate pe baza cheltuielilor, in Portugalia, se remarca cheltuieli semnificative per total necesitind a se cheltui intr-o masura mai mare in domeniul protectie sociale(gf10).Acestea se afla intr-o crestere continua de la un an la altul. Avem cheltuielile bugetare inregistrate cu protectia mediului(gf05) ca fiind cele mai mici cheltuieli bugetare per totalul cheltuielilor, cea mai mica cheltuiala fiind in 2004 de 812,6.

Utilizand analiza indicilor cu baza fixa, anul 2000, per total cheltuielile inregistreaza valori crescatoare in functie de baza fixa 2000, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2002 .

Luand in calcul si indicii cu baza in lant remarcam ca cheltuielile bugetare scad sau cresc de la un an la altul, neexistand un flux constant, acestea fiind nesemnificative(per total cea mai mica inregistrandu-se in 2006 fata de 2005 fiind de 0,1%).

Cele mai semnificative ponderi din datele prezentate mai sus se refera la protectia sociala(gf10), avand cea mai mare pondere din total de 34,53% in anul 2006. La polul opus sunt cheltuielile cu protectia mediului(gf05) cu o pondere de 1,21% din 100% in 2004.

Pe ansamblu trendul este crescator, usoarele descresteri fiind nesemnificative

2. Capitolul Analiza veniturilor bugetare

Pana acuma neam ocupat de analiza cheltuielilor bugetare. In urmatoarul capitol vom prezenta analiza veniturile. Vom calcula atat indici cu baza fixa, cat si cei cu baza in lant, precum si ponderile pentru o evaluare cat mai eficienta.

Pe baza datelor obtinute cele mai mare venituri se intalnesc la taxele dn productie si import(d2) acestea avand un trend crescator in toti anii de analiza. Cele mai scazute venituri provin din taxele de capial(d91) si alte taxe curente(d59) inregistrand sumele: cel mai scazut venit fiind de 9,9 mill euro in 2006 iar cel mai ridicat in 2006 de 506,6 mill euro

In tabelul de mai sus am calculat venituri obtinute din alte taxe sau/si din insumarea acestora ,de exemplu:

impozitele directe sunt obtinute din veniturile pe salarii si avere si din taxelele de capital.Acestea generand si cele mai mici venituri pentru bugetul statului,avand totusi cresteri pe parcursul anilor 2000-2007 cu o exceptie aparuta in anul 2003 ,unde se inregistreaza scaderea ce mai mica a veniturilor.Putem spune ca cresterea continua este datorata cresteri salariilor si a veniturilor populatie rezultand o imbunatatire a economiei tarii.

Contributiile sociale se obtin din contributia sociala reala si cea imputata, aceste venituri continua intr-o scara ascendenta din 2000 pana in 2007.Venituri care contribuie la totalul veniturilor intr-o masura mare.

Impozitele indirecte ,se obtin prin in sumarea taxelor pe produse ,taxelor din productie, taxele cu imprortul, TVA, si alte taxe cu productia.Acestea fiind cele mai importante venituri din totalul veniturilor bugetare.In cazul nostru impozitele indirecte cresc in ritm alert in primii patru ani de analiza ,generand o scadere mica in 2004 dupa care urmeaza o crestere in ultimii trei ani.Nivelul cel mai ridicat il detine anul 2003, an in care veniturile din impozitele indirecte au fost de 20466 mil euro.

Alte venituri au inregistrat cele mai mici sume ,obtinute prin scaderea din total a impozitelor directe ,impozitelor indirecte si contributia sociala.Anul 2004 este anul in care contribuie cel mai mult la veniturile bugetare cu o suma de 11847,7.

Din analiza acestor venituri ne dam seama de importanta lor cu fiecare an ce trece, rezulta ca totalul veniturilor bugetare sunt intr-o continua crestere datorita cresteri veniturilor din diferite taxe si impozite.

Utilizand analiza indicilor cu baza fixa, anul 2000, per total cheltuielile inregistreaza valori crescatoare in functie de baza fixa 2000, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2003.

Taxele totale privind productia si importurile(d2) cresc fata de anul de baza 2000 in mod constant inregistrandu-se totusi o mica scadere in anul 2004, dar la sfarsitul celor sapte ani veniturile cu aceste taxe ajung sa creasca cu pana la 49%

Fata de veniturile din taxele totale(d2) pentru taxele curente se manifesta in anul 2003 o scadere foarte mica fata de anul de baza 2000 de la 1.0000 la 0.9949, scadere care nici nu se simte.

La veniturile din taxa capitalului se gaseste o scadere in anul 2006 care depreciaza aceste venituri ajungand sa scada pana la 0,0961 din 1,000 a anului de baza 2000, ducand astfel la scaderea masiva a veniturilor totale.   

Veniturile privind contributiile sociale actuale(d611) sunt intr- continua crestere rezultand in anul 2006 o crestere de peste 50% fata de anul de baza 2000 ajungand pana la 1,5098.

Veniturile cele mai mari sunt din alte taxe privind productia acestea ajungand sa creasca in 2003 cu pana la 150% fata de anul de baza 2000, reprezentand si cea mai mare crestere din totalul veniturilor.

Din acest tabel pe baza analizei veniturilor cu ajutorul indicilor cu baza in lant se poate observa cum veniturile cresc sau scad de la un an la altul, si mai ales care este cea mai mare crestere pentru fiecare an si respectiv pentru fiecare domeniu.

Pentru inceput veniturile din taxele pe productie si import(d2) cresc in anul 2002 fata de anul 2001 dupa care scad pana in anul 2004 revenindu-si in anul 2006 pentru putin timp deoarece in anul 2007 scad din nou fata de anul precedent., Acestea prezentand o fluctuatie in trendul veniturilor din taxele privinf productia si importul.

Veniturile din contributiile sociale impuse(d612) cresc pana in anul 2003 semnaland apoi o scadere pana in anul 2006 dar totusi o crestere fata de anul de dinainte.

Veniturile din TVA(d211) sunt si acestea in crestere dar au o mica scadere in anul 2003 fata 2002 precum si in anul 2006 fata de 2005. Cea mai mare crestere a veniturilor se intalneste in anul 2005 fata de anul 2004 cu aproximativ 7,5% de la 1,052 creste la 1.127 mill euro.

O scadere semnificativa in venituri se inregistreaza la alte taxe privind productia(d29), acestea scazand inanul 2004 fata de anul 2003 cu aproximativ 100%, scadere urmata e o crestere mare in anul urmator.

O alta categorie de venituri ar fi acele taxe percepute pentru veniturile proprii(d51) care cresc pana in anul 2002 urmand ca in anul 2003 sa scada fata de anul 2002 dar revenindu-si totusi din anul urmator ajungand ca in anul 2007 sa creasca la valoare de 1,1626 mill euro fata de anul 2006 care inregistra 1,0876 mill euro.

Pentru o evaluare mai ampla ne vom folosi si de ponderi. Analizand veniturile ca pondere din total remarcam ca cele mai mari le reprezinta veniturile din impozitele indirecte (d2) care variaza de la un an la altu totusi cea mai mare pondere este 36,38% din totalul veniturilor bugetare in anul 2006.

Cele mai variate venituri sunt cele obtinute din taxele de capital(d91) care cresc sau scad inregistrand cea mai mica pondere in 2004 de 0,04 % din totalul veniturilor bugetare.Urmate apoi de taxele datoriilor din import fara TVA si de alte taxe curente care atat cresc cat si descresc

graficul tabelului 2.1

In urma acestui grafic putem aprecia mult mai bine care valori de venit sunt mai mari si care si cele mai mici. Valorile veniturilor cele mai mici sunt inregistrate de veniturile din contributiile sociale impuse, actuale, taxa capitalului iar cele mari provin din veniturile privind taxa pe productie si importuri.

Graficul tabelului 2.2

O analiza mai reprezentativa a veniturilor bugetare o remarcam in graficul de mai sus care ne confirma ca impozitele indirecte detine majoritatea din totalul veniturilor cu o crestere continua pe axa timpului.La polul opus putem incadra alte venituri care au un flux crescator pana in 2004 cu o scadere in 2005 si o mica urcare in ultimi doi ani .

Pe panta de mijloc ,sa ii spunem asa se remarca celelalte venituri din impozite care la randul lor se afla intr-o crestere contiuna cu mici fluctuati .

Din acest grafic mai observam o semnificativa crestere a total venituri bugetare atngand pragul de 70000mil euro in 2007.

Graficul tabelului 2.3

Cu ajutorul acestui grafic reusim sa ne dam seama mai bine care dintre indicatori are o valoare a veniturilor mai mare, respectiv acestea fiind veniturile privind alte taxe pentru productie si cel mai mare venit vine din partea taxelor si datoriilor din importuri fara TVA, si care venituri sunt cele mai mici. Veniturile cele mai mici se inregistreaza in cazul taxelor pe venit si al celor curente, acestea din urma incercand in anul 2002 sa creasca mai mult insa au cazut din nou din anul 2003. Ambele tipuri de venituri cresc acuma treptat ajungand in anul 2007 la o valoare medie conform cu celelalte tipuri de venituri.

Graficul tabelului 2.4

Indicele cu baza in lant este un indicator in urma caruia rezulta o crestere foarte mare a veniturilor privind taxa capitalului, urmate de alte taxe ale productiei si alte venituri din taxe privind importul fara TVA. Venituri mici se inregistreaza in cazul taxei de capital care desi are o crestere mare a veniturilor inregistreaza si o scadere in anul 2004, aceasta fiind cea mai mare scadere din totalul veniturilor.

Restul indicatorilor prezinta o fluctuatie constanta, respectand un trend crescator sau descrescator.

Graficul tabelului 2.5

Ponderile sunt un element prin care se caracterizeaza veniturile, mai ales crestera si scaderea lor. Aici , in graficul tabelului 2.5 se adevereste trendul rezultat din urma calculului veniturilor cu indicatorii cu baza fixa si cei in lant. La fel ca si celelalte grafice si acest grafic ne arata veniturile cele mai mari(din taxele privind productia si importurile si contributiile sociale actuale), dar si cele mai scazute venituri(provenind alte taxe curente, alte taxe privind productia., precum si contributiile sociale impuse).

In urma acestor calcule a veniturilor cu ajutorul indicatorilor cu baza fixa, baza in lant si ponderile am putut observa care categorii de venituri au fost cele mai mari, care au fost cele mai mici, carora le-a fost acordata o mai mare atentie sau carora nu, precum si acelea care au avut fluctuatii constante dar si scaderi si cresteri mari in cadrul venitului.

Cele mai mari venituri au fost calculate pe baza taxelor privind productia si importurile, urmate de contributiile sociale atuale. Venitul cel mai mare sa inregistrat in taxele privind productia de 24535,2 mill euro in anul 2007, iar cel mai mic venit de la taxele de capital fiind de 9,9 mill euro in anul 2007.

Luand in calcul si indicii cu baza in lant remarcam ca veniturile bugetare scad sau cresc de la un an la altul, neexistand un flux constant, acestea fiind nesemnificative(per total cea mai mica inregistrandu-se in 2006 fata de 2005 fiind de aproximativ 50%.

Cele mai variate venituri sunt cele obtinute din taxele de capital(d91) care cresc sau scad inregistrand cea mai mica pondere in 2004 de 0,04 % din totalul veniturilor bugetare.Urmate apoi de taxele datoriilor din import fara TVA si de alte taxe curente care atat cresc cat si descresc.

3. Capitolul Analiza cheltuieilor si veniturilor TOTAL

In acest capitol vom face strict o analiza comparativa a Total Cheltuieli si Total Venituri, care ne va ajuta sa intelegem importanta acestora si o analiza per ansamblu a bugetului statului ,Portugalia.

Totodata ne va constiientiza daca Portugalia se incadreaza in limitele impuse de stat respectiv care sunt aceste date cu care tara se incadreaza di calculul lor pentru o a le putea analiza mai bine si a face o comparatie intre ele.

Aceste date prezinta o comparatie intre te(TOTAL cheltuieli) si tr(TOTAL venituri). Se observa ca cheltuielile sunt mai mari decat veniturile respectiv in anul 2007 cheltuielile sunt 74696,5 in timp ce veniturile sunt 70372,3 mill euro rezultand astfel un deficit bugetar.

Cheltuielile au un trend crescator cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2001 cu 4691,3 mill euro, urmate de venituri. Veniturile cresc dar nu asa mult ca si cheltuielile, cea mai mare crestere a veniturilor fiind in anul 2007 fata de anul 2006 cu 4555,3 mill euro.

In urma acesotr date se pot calcula niste indici cu baza fixa, in lant, ponderi si chiar si grafice pnetru fiecare model in parte, din care rezulta o analiza a acestor date, mult mai amanuntita.

Pentru a evidentia variatia veniturilor si cheltuielior bugetare in ani de analiza fata de anul de baza am calculat Indicele cu baza fixa 2000 reprezetate in tabelele ce urmeaza. .De aici rezulta ca cheltuielile(te) cresc in fiecare an fata de anul de baza 2000 cu aproximativ 5% .

Cea mai mare cheltuiala raportata la anul de baza 2000 se inregistreaza in 2007 de 41,63 % o crestere semnificativa in comparatie cu ani anteriori .

Tot aceste date ne furnizeaza si o evaluare a veniturilor(tr) care deasemenea sunt intr-o crestere continua din 2001 pana in 2007 in raport cu anul de baza 2000.Veniturile inregistreaza cea mai mare crestere tot in 2007 dar cu o crestere ceva mai insemnata fata de cea mai mare crestere inregistrata la cheltuieli ,aceasta fii de 43,28%.

Desi atat cheltuielile(te) cat si veniturile(tr) se afla pe scara crescatoare din puctul de vedere al indicelui cu baza fixa 2000 remarcandu-se cresterea cea mai mare in 2007 respectiv cea mai mica in 2001, totusi veniturile depasec cheltuielie in anul de varf ceea ce ne duce cu gandul la faptul ca s-au efectuat cheltuieli mai putine fata de anul 2000.

Tot veniturile sunt cele care se remarca cu cea mai scazuta crestere in 2001 fata de anul 2000 cu 5,55% fiind inferioare cheltuielilor care sunt de 8,89% in 2001 fata de anul 2000.

in urma calculelor cu ajutorul indicilor cu baza fixa te (total cheltuieli), creste din anul 2002 pana in anul 2004 constant dupa care in anul 2005 are loc o scadere fata de anul precedent 2004 urmand apoi in anul 2007 sa creasca din nou. Cea mai mare crestere sa efectuat in anul 2007 de 0,0294 mill euro.

tr(total venituri) cresc in anul 2002 fata de anul 2001, urmand sa scada pana in anul 2005, pentru ca apoi pana in anul 2007 sa creasca aproximativ 50% fata de punctul minim. Cea mai mare scadere a fost in anul 2005 de la 1,0543 in anul 2004 la 0,997.

Cea mai mare cheltuiala sa inregistrat in anul 2007 fata deanul 2006 cu aproximativ 3%, iar in randul veniturilor in anul 2006 cu 6,5% fata de anul 2005. Totusi cea mai mare scadere a fost gasita la venituri de 5,7% fata de cheltuieli cu 5%.

Acest grafic,care reprezinta valorile totale ale cheltuielilor (te) si ale veniturilor (tr) ,ne confirma faptul ca atat veniturile (tr) cat si cheltuielile (te) au un trend crescator din anul 2000 pana in 2007 cu mici fluctuati de crestere a cheltuielilor respectiv de scadere a veniturilor in anul 2005 dar si o mentinere sau un echilibru intre venituri si cheltuieli in ani 2002 pana in 2004.

Luand ca an de baza 2000 ,interpretam graficul avand ca valori te(total cheltuieli ) si tr (total venituri) cu punctual minim 1,0000 in anul 2000.

-Veniturile,reprezentate pe grafic printr-o linie roz ,ne arata o mentinere in primul an in punctul minim,dupa care o crestere insemnata pana in 2004 moment in care se interesecteaza cu cheltuielile,reprezentate pe grafic de o linie albastra.Apoi in 2005 se constata o scadere a veniturilor ca apoi in 2006 respectiv 2007 sa urmeze din nou o crestere cu tendinta depasirii cheltuielilor.

Cheltuielile din puctul minim 1,0000 aflat in 2000 sunt intr-o usoara crestere in primul an, pana in 2002 o mentinere usoara ca apoi sa urmeze o crestere imortanta pana in 2005 interval de timp in care se intersecteaza cu veniturile si final sa inceapa sa descreasca

Pe baza indicilor cu baza in lant se poate observa cum cheltuielile sunt mai mari ca si veniturile si modul in care cresc sau scad atat veniturile cat si cheltuielile. Cea mai mica valoare o au veniturile in anul 2005, in timp ce la cheltuieli cea mai mica valoare se afla in anul 2004. Valoare cea mai mare la venituri este in anul 2002 iar la cheltuieli in anul 2001.

In urma acestor calcule si grafice putem spune ca atat aheltuielile cat si veniturile tind sa creasca de la an la an, dar cheltuielile sunt mai mari decat veniturile aparnd astfel un deficit bugetar.

Cheltuielile au un trend crescator cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2001 cu 4691,3 mill euro, urmate de venituri. Veniturile cresc dar nu asa mult ca si cheltuielile, cea mai mare crestere a veniturilor fiind in anul 2007 fata de anul 2006 cu 4555,3 mill euro.

Atat veniturile cat si cheltuielile incearca sasi mentina un trend crescator de la an la anul precedent dar si de la un an fata de altul considerat baza fixa.

4. Capitolul Analiza cheltuielilor si veniturilor/PNB

In acest capitol se face o comparatie intre venituri si cheltuieli din punct de vedere al procentului PNB. Aceasta comparatie ne arata la fel ca si in analiza de la capitolul 3 faptul ca cheltuielile sunt mai mari decat veniturile. Vom realiza calcule cu ajutorul indicilor cu baza fixa cat si cei in lant. Vom demonstra trendul crescator al acestora si vom introduce date cu privire la economia Portugaliei, vazuta per ansamblu .

Din aceste date vedem o comparatie intre te(cheltuieli) si tr(venituri), comparatie ce duce la descoperirea sumelor cele mai mari sau cele mai mici.

Din totalul datelor cea mai mare valoare o reprezinta cheltuiala din anul 2005 de 47,6 iar cea mai mica valoare este data de venitul din anul 2001 de 40,1.

Cheltuielile cresc pana in anul 2001 scazand apoi in 2002, urmand apoi o crestere pana in anul 2005 unde se inregistreaza cea mai mare valoare de 47.6 din tabel. Din anul 2006 spre 2007 cheltuielile scad treptat.

Veniturile care au ce amai mica valoare in anul 2001 de 40,1 scad si ele pana in 2001 dupa care cresc pana inanul 2004 ajungand de la 40,1 la 43,1. Dupa care in anii 2005-2007 urmeaza o fluctuatie ale valorile de venit.

Aici consideram indictorul cu baza fixa anul 2000 si astfel putem observa cum cresc sau scad celelate valori din anii urmatori, si putem face o diferenta intre venituri si cheltuieli, mai precis o comparatie. Cheltuielile fata de anul de baza 2000 cresc pana in 2005 incepand apoi sa scada pana in

2007. Cea mai mare valoare este in anul 2005 de 1,1044 care reprezinta si cea mai mare valoare din tabel atat de la cheltuieli cat si de la venituri, iar cea mai mica valoare este 1,0278 din anul 2002.

Veniturile fiind uneori in contradictie cu cheltuielile au cea mai mare valoare in anul 2007 de 1,0746 iar cea mai mica in anul 2001 de 0,9975 care este cea mai mica valoare si din totalul veniturilor si a cheltuielilor.

In urma acestui tabel avem se observa scaderea cheltuielilor din anul 2001 fata de anul 2000 in schimb ceveniturile cresc de la anul 2000 spre anul 2001. Apoi cheltuielile incep sa creasca insa nu mult timp, in timp ce veniturile scad in periada de crestere a cheltuielilor. Urmeaza anii 2002-2004 in care cheltuielile cresc iar veniturile tot scad ajungand la 0,9651 veniturile si 1,0236 cheltuielile. Anii 2005-2007 sunt anii in care atat cheltuielile cat si veniturile cresc.

Cea mai mare crestere sa punctat la venituri de 5,17 % in anul 2005 fata de anul 2004 iar cea mai mare scadere sa intalnit la cheltuieli de 5,09% in anul 2005 fata de anul 2004, de unde rezulta faptul ca in acelasi interval de timp cheltuielile si veniturile inregistreaza minimul si maximul din totalul datelor.

Graficul realizat pe baza datelor absolute ne ofera o imagine mai clara asupra evolutiei cheltuielilor si veniturilor bugetare. Arata trendul de scadere cat si de crestere al acestora. Se observa cum cheltuielile reprezentate de lina albastra cresc continuu pana in anul 2005 incepand apoi sa scada., lucru care se intampla si la venituri dar cu valori mai mici decat cheltuielile

Acest graphic ne ajuta al fel ca si cel de mai sus sa deosebim punctele cele mai inalte ale valorilor cat si cele mai mici valori. Vedem in anuii 2001 si 2005 o opozitie intre chletuieli si venituri, adica cheltuielile cresc mult iar veniturile scad si mai mult. Si avem un punct maxim al cheltuielilor in anul 2005 si unul de minim in anul 2000. Pentru venituri maximul reprezinta punctul din anul2007 iar minimul punctul din anul 200. Atat cheltuielile cat si veniturile au acelasi punct minim fiind considerat punctul de baza fixa.

In ultimul tabelfacem o prezentare grafica a indicilor cu baza in lant, adica cresterea sau scaderea valorii lor depinde de anul de dinainte. SI vedem ca atat veniturile cat si cheltuielile se mentin la o anumita valoare de crestere fata de anul de dinainte neeexistand o diferenta clara siprecisa. Totusi si aici se observa ca cheltuielile sunt mai mari ca si veniturile.

In urma analizelor facute ce se poate nterpreta este faptul ca in cazul analizei cheltuielilor si veniturilor raportate la PNB intotdeauna cheltuielile sunt mai mari decat veniturile, ambele valori autrenduri crescatoare, incet dar totusi cresc, si exista anumite puncte unde se afla in opozitie.

5. Capitolul Analiza tarii/ EU 27/ PNB

Capitolul care urmeaza ne va ajuta sa ne facem o idee despre pozitia Portugaliei in Uniunea Europeana aflata printre cele 27 de tari membre UE si o interpretare a acesteia in raport cu EU 27 si PNB-ul.Este necesara aceasta analiza pentru a putea incadra Portugalia in limitele impuse de UE si a putea sa-si scoata in evidenta punctele forte.

Din 2002 EU27 se afla o scara crescatoare doar in 2003 anul cu cel mai mari cheltuieli de 47,3,in medie EU27 inregistreaza o mentinere a cheltuielilor 46,9 cu o descrestere usoara in 2006 respectiv 2007.Portugalia realizeaza cheltuieli care variaza de la un ala altul dar care nu depasec cu mult cele din EU27 Cele mai mici sunt in anul 2000 de 43,1 ,cu o usoara crestere pana in 2005 fiind cele mai multe de 47,6 si mentinand un echilibru la caelas nivel cu EU27 in ani 2006 si 2007 de 46,3 respectiv 45,6 desi ambele se remarca in ultimul an printr-o scadere

mirela bodea: Analizand si veniturile Portugalie comparativ cu EU27 ,datele de mai sus ne vin ajutor si ne clarifica prin faptul ca Portugalia beneficiaza de venituri mai mici decate veniturile EU27.

In ambele cazuri veniturile se mentin pe o scara constanta care variaza de la un an la altul .

In 2007 se inregistreaza maximul de 45 in cazul EU27 si 43,2 sunt veniturile Portugaliei

Acest tabel ne arata datele privind analiza EU 27 cu Portugalia in procentaj PNB, cu ajutorul indicatorului cu baza fixa.. Analizand cheltuielile vedem ca acestea sunt foarte mici comparativ cu cele ale UE. Acestea reprezinta un procent destul de mic , cele mai mari cheltuieli inregistrandu-se de Portugalia in anul 2005.

In cazul veniturilor este aceeasi problema acestea sunt foarte mici comparativ cu cele ale UE dar se incearca o crestere a lor de la an la an cu mici exceptii.

In cazul indicilor cu baza in lant se poate face o comparatie mult mai simpla. Se observa ca uneori cheltuielile din UE si Portugalia sunt egale in anul 2007 si exista valori ale cheltuielilor care sunt mai mari ca si cele ale UE.

Veniturile care se afla intr-o continua fluctuatie in cazul Portugaliei sunt si ele mai mari sau mai mici decat cele ale UE.