PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU CREDITAREA SI CALCULUL SCORING-ULUI BANCAR

1 . Modelarea aplicatiei cu ajutorul metodei Merise

Analiza si conceptia sistemelor informatice se face prin folosirea riguroasa a unor metode performante de proiectare . Pentru proiectarea sistemului informatic privind asistarea deciziei de creditare si calcularea scoring-ului bancar am realizat si prezentat in cadrul acestui capitol modelele aferente metodei Merise .

Metoda MERISE este una din cele mai moderne tehnici de proiectare a sistemelor informatice si este implementata in produsul informatic AMC & Designer . Metoda MERISE opereaza cu urmatoarele concepte:

Ø      aspectul static al sistemului informatic (SI) - reprezinta comunicatiile, definitiile si descrierile, invariabile in timp (latura semantica);

Ø      aspectul dinamic al SI este dat de prelucrari; tratamente, proceduri, date, care au un grad de variabile;

Ø      viziunile de referinta reprezinta analize separate a patru elemente fundamentale:

comunicatie date si cunostinte;

proceduri si prelucrari ;

definitii, descrieri, instrumente auxiliare

Metoda MERISE foloseste trei dimensiuni :

Ø      ciclul de viata;

Ø      ciclul de abstractie;

Ø      ciclul de decizie .

Ciclul de abstractizare utilizeaza trei formalisme esentiale pentru modelarea unui sistem informatic, privite din trei puncte de vedere, cel al comunicatiilor, cel al datelor si cel al prelucrarilor:

Ø      viziunea asupra comunicatiilor are in vedere abstractizarea tuturor problemelor legate de transmiterile de date si informatii, privite prin prisma celor trei niveluri;

Ø      viziunea asupra datelor are in vedere abstractizarea datelor furnizate de sistemul informational, din punctul de vedere al celor trei niveluri amintite;

Ø      viziunea asupra prelucrarilor are in vedere abstractizarea prelucrarilor, din momentul proiectarii acestora si pana la finalizarea lor intr-un limbaj de programare, SGBD, etc .

Aceste formalisme sunt reprezentate de[1]:

Ø      nivelul conceptual - consta in analiza sistemului infomational in termenii obiectivelor, fara a tine cont de nici un concept legat de organizare . Se vor studia separat in plan conceptual, pe de o parte datele si organizarea lor si pe de alta parte prelucrarile;

Ø      nivelul organizational - consta in integrarea in analiza a criteriilor legate de organizare . Dupa ce nivelul conceptual a exprimat realitatea conceputa in anasamblul sau, nivelul organizational exprima aceasta realitate asa cum este ea traita de actorii participanti, indiferent care ar fi acestia;

Ø      nivelul operational - este o reprezentare a mijloacelor care vor fi efectiv folosite pentru a gestiona datele si prelucrarile si consta in furnizarea solutiilor tehnice . La nivelul datelor se va trece de la o clasa de solutii la una singura . Aceasta se concretizeaza prin utilizarea unui anumit sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) . Se face o alegere privind metodele de stocare si de acces la informatii .

In continuarea acestui capitol vom prezenta si explica modelele realizate care au stat la baza implementarii sistemului informatic descris in capitolul patru al acestei lucrari .

2 . Modelul conceptual al comunicatiilor

Modelul conceptual al comunicatiilor[2] - numit si graf actori-flux permite descrierea informatiilor schimbate la nivel global in sistem . Modelul conceptual al comunicatiilor aferent temei abordate este prezentat in figura 1:

Figura 1 . Modelul conceptual al comunicatiilor

In cadrul acestui model am identificat drept actor intern: administrator pagina Web in timp ce clientul, si institutia de credit sunt actori externi deoarece consider ca ei doar interactioneaza prin intermediul fluxurilor cu sistemul .

Intre actorul extern institutie de credit si actorul administrator pagina Web, exista fluxul oferte de credite pentru a pune in evidenta faptul ca institutiile de credit cu care colaboreaza administrator pagina Webului unei pagini Web pentru credite pune la dispozitie oferte cu creditele de care dispun .

Intre actorul extern client si actorul administrator pagina Web, exista fluxul date personale pentru a evidentia faptul ca un client care doreste sa-si calculeze scoringul bancar online trebuie mai intai sa-si creeze un cont, furnizand astfel o serie de date personale .

Intre actorul administrator pagina Web si actorul extern client, exista fluxul cont de utilizator evidentiind contul de utilizator furinizat o data cu inregistrarea .

Intre actorul client si actorul administrator pagina Web exista fluxul informatii credit ce evidentiaza faptul ca un client trimite informatii despre un tip de credit in functie de niste criterii specificate . Totodata, prin intermediul fluxului informatii credit, existent dintre cei doi actori, site-ul Web furnizeaza rezultatele cautarii clientului .

Intre actorii client si administrator pagina Web exista fluxul formular scoring care evidentiaza faptul ca site-ul Web pune la dispozitia clientului un formular pentru calculul scoring-ului bancar . Tot intre aceiasi actori exista fluxul scoring care evidentiaza rezultatul obtinut in urma calcularii scoringului bancar .

Modelul conceptual al prelucrarilor

Prelucrarile constituie partea dinamica a sistemului informational si descriu actiunile ce vor fi executate asupra datelor pentru obtinerea rezultatelor scontate . Prelucrarile nu sunt de fapt decat traducerea regulilor de gestiune care compun activitatea sistemului economic In cadrul sistemului informatic realizat, am realizat doua modele conceptuale ale prelucrarilor pentru activitatea de cautare a unui credit, respectiv cea de calcularea scoringului bancar prezentate in figura 2 . si in figura

Figura 2 . Modelul conceptual al prelucrarulor pentru procesul de cautare a unui credit

Operatiile aferente modelului conceptual al prelucrarilor pentru procesul de cautare a unui credit sunt descrise in continuare:

Ø      pentru a se realiza operatia analiza solicitare se presupune ca un exista un client interesat, o pagina disponibila, un credit cautat, oferte de credite furnizate sau o solicitare refuzata . Aceasta include actiunile: preluare date din solicitare si verificare solicitare . In urma acestei prelucrari rezulta doua evenimente: solicitare acceptata si solicitare refuzata;

Ø      afisarea rezultate este o operatie care are loc numai atunci cand solicitarea a fost acceptata . Operatia include actiunile: cautare in baza de date cu oferte de credite si oferire rezultate, in urma acestei prelucrari rezultand evenimentul rezultate afisate .

Modelul conceptual al prelucrarilor pentru procesul de calculare a scoring-ului bancar este prezentat in figura 3:

Figura Modelul conceptual al prelucrarulor pentru procesul de calculare a scoring-ului

Ø      pentru a se realiza operatia creare cont se presupune ca un exita un client fara cont si pagina Web este disponibila sau in cazul existentei unui cont necreat pe site-ul Web respectiv . Aceasta include actiunile: preluare date personale, verificare date introduse si validare date . In urma acestei prelucrari rezulta doua evenimente: cont creat si cont necreat;

Ø      autentificarea este o operatie care are loc numai atunci cand exista un client interesat si un cont creat sau un client neautentificat . Operatia include actiunile: preluare date si verificare date, in urma acestei prelucrari rezultand evenimentele: client neautentificat si client autentificat;

Ø      analiza formularului este operatia prin intermediul careia se acopera prelucrarile aferente procesului de calculare a scoringului bancar . Aceasta are loc numai atunci cand se presupune ca exista un client autentificat si un formular completat si include actiunile: preluare solicitare, calcul scoring, si afisare scoring, avand ca rezultat evenimentul scoring obtinut .

Modelul organizational al prelucrarilor

Modelul organizational al prelucrarilor poate fi dedus din modelul conceptual al prelucrarilor, analiza restrictiilor organizationale conditionand in intregime trecerea de la modelul conceptual al prelucrarilor la modelul organizational al prelucrarilor care se caracterizeaza prin luarea in considerare a restrictiilor organizationale .

In cadrul sistemului informatic realizat prezentarea modelului organizational al prelucrarilor este impartita pe doua procese si anume modelul organizational al prelucrarilor pentru procesul de cautare a unui credit si respectiv cel de calculare a scoring-ului bancar .

In figura 4 este prezentat modelul organizational al prelucrarilor pentru procesul de cautare a unui credit . Pe coloane au fost reprezentati actorii descrisi in cadrul modelului conceptual al comunicatiilor si anume: clientul, pagina Web si institutia de credit .

Asa cum se observa si din modelul conceptual al prelucrarilor, toate fazele sunt repartizate actorului administratorului paginei Web .

Fazele aferente administratorului paginei Web sunt analiza solicitare cu task-urile: preluare date din solicitare si verificare solicitare, afisare rezultate cu task-urile: cautare in baza de date cu oferte de credite si oferire rezultate .

Figura Modelul organizational al prelucrarilor aferent procesului de cautare a unui credit

In figura 5 este prezentat modelul organizational al prelucrarilor pentru procesul de calculare a scoring-ului bancar . Pe coloane au fost reprezentati actorii descrisi in cadrul modelului conceptual al comunicatiilor si anume: clientul, pagina Web .

Asa cum se observa si din modelul conceptula al prelucrarilor, in cadrul acestui model toatel fazele sunt repartizate actorului administrator paginei Web .

Fazele aferente administratorului paginei Web sunt :

Ø      creare cont cu task-urile: preluare date personale, verificare date introduse si validare date;

Ø      autentificare cu task-urile: preluare date si verificare date;

Ø      analiza formular cu task-urile: preluare solicitare, calcul scoring si afisare scoring .

Figura 5 . Modelul organizational al prelucrarilor pentru procesul de calculare a scoring-ului

5 . Modelul conceptual al datelor

Modelul conceptual al datelor[4] - pentru realizarea unui astfel de model este necesara folosirea unei reprezentari sub forma de text a realitatii asa cum a fost ea inteleasa de analist . Acesta este o metoda abstracta de reprezentare a tipurilor de date, a legaturilor dintre acestea, a dinamicii acestor legaturi si a constrangerilor aferente prin intermediul unor concepte specifice cum ar fi: tip de entitate, tip de relatie, tip de proprietate, cardinalitate, constrangeri de integritate functionala, cheie primara si altele[5] .

Figura 6 . Modelul conceptual al datelor

Modelul conceptual al datelor prezentat in figura 6 . include urmatoarele entitati:

Ø      adresa - folosita pentru a gestiona adresele clientilor care se inregistreaza pe site-ul Web . Identificarea fiecarei adrese se realizeaza prin proprietatea cod_adresa care este identificator deoarece presupunem ca nu exista doi clienti cu acelasi cod . Entitatea mai contine proprietatile strada pentru a evidentia strada pe care locuieste clientul si numar pentru a evidentia numarul strazii . De asemenea mai contine si prorpietatile Localitate si Judet care ajuta la identificarea localitatii, respectiv a judetului clientului;

Ø      situatia profesionala - pentru a gestiona situatia profesionala a fiecarui client . Entitatea se identifica prin proprietatea cod_situatie, presupunandu-se ca nu exista doua situatii profesionale cu acelasi cod . Entitatea mai contine si proprietatile: statut_social pentru a evidentia statutul social, respectiv salariat, pensionar, profesii liberale si alt statut; loc_de_munca pentru a pune in evidenta locul de munca al clientului, functia reprezentand functia pe care o detine pana in prezent, vechime ce evidentiaza vechimea la locul de munca al clientului si salariu ce face referire la salariul detinut de acesta;

Ø      client - este entitatea utilizata pentru a gestiona clientii care acceseaza site-ul de credite . Identificarea fiecarui client se realizeaza prin intermediul proprietatii cod_client care este identificator deoarece presupunem ca nu exista doi clienti cu acelasi cod . De asemenea entitatea mai contine proprietatile nume si prenume pentru a pune in evidenta numele si prenumele clientului, sex folisit pentru a evidentia genul persoanelor care acceseaza pagina, varsta folosita pentru a gestiona varsta clientilor, stare_civila care va avea ca realizari fie casatorit fie necasatorit, nr_mem_fam ce pune in evidenta numarul membrilor avuti in intretinere, val_alte_credite pentru a evidentia valoarea celorlalte credite contractate si e-mail folosit pentru o mai buna comunicare cu clientul;

Ø      cont - pentru a gestiona utilizatorii care se conecteaza la aplicatie . Identificarea fiecarui user se realizeaza prin intermediul proprietatii id care este identificator unic deoarece nu exista doua conturi cu acelasi id . Entitatea mai contine si proprietatea parola care va avea ca realizari parola pe care o introduce fiecare utilizator in momentul autentificarii;

Ø      credit - este entitatea utilizata pentru gestionarea creditelor existente in baza de date a site-ului . Identificarea fiecarui credit se realizeaza prin intermediul proprietatii cod_credit care este identificator deoarece presupunem ca nu exista doua credite cu acelasi cod . De asemenea entitatea mai contine proprietatea denumire_credit care va avea ca realizari numele creditului;

Ø      credite_auto - entitate fiica folosita pentru gestionare creditelor auto . Entitatea are ca proprietati: tip_finantare care va avea ca realizari credit sau leasing, tip_masina care va avea ca realizari tipul masinii, respectiv noua sau rulata si vechime, pentru specificare vechimii masinii an cazul celor rulate;

Ø      carduri_de_credit - entitate fiica ce gestioneaza cardurile de credit existente in baza de date . Acesta are ca proprietati: tip_card folosita pentru gestionarea tipului de card, Standard sau Premium, marca - pentru specificarea marcii cardului, aria_utilizare folosit pentru specificarea ariei de utilizare a cardului (national si international) si mediul_utilizare precizeaza mediul de utilizare al cardului (manual si/sau electronic);

Ø      credite_nevoi_personale- entitate fiica ce gestioneaza creditele de nevoi personale . Entitatea are ca proprietate tip_credit ce avea ca realizari tipul de credit de nevoi personale;

Ø      credite_imobiliare ipotecare - entitate fiica folosita pentru gestionarea tipurilor de credite imobiliare, respectiv ipotecare . Proprietatea principala a acestei entitati este detinatia, folosita pentru a specifica scopul contractarii creditului imobiliar-ipotecar;

Ø      categorie_credit - pentru a gestiona categoriile de credite existente in baza de date . Identificarea fiecarei categorii se realizeaza prin intermediul proprietatii cod_categorie care este identificator deoarece presupunem ca nu exista doua categorii cu acelasi cod . De asemenea, entitatea mai contine si proprietatea denumire_categorie care va avea ca realizari numele categoriei de credite;

Ø      banca - entitatea folosita pentru a gestiona bancile cu care colaboreaza site-ul de credite . Identificare fiecarei banci se face prin intermediul proprietatii CUI, care este identificator deoarece presupunem ca nu exista doua banci cu acelasi cod unic de identificare . Entitatea mai contine si proprietatea denumire_banca, ce va avea ca realizari denumirea bancii colaboratoare;

comision - pentru a gestiona comisioanele incasate de banci la acordare unui credit . Entitatea se identifica prin proprietatea cod_comision, fiind identificator deoarece presupunem ca nu exista doua comisioane cu acelasi cod . De asemenea entitatea mai contine prorietatile denumire_comision, care are drept realizari denumirea comisionul incasat si procent, pentru a evidentia procentul comisionul perceput .

Asocierea entitatilor client si adresa se realizeaza prin intermediul asociatiei locuieste:

Ø      legatura dintre entitatea client si asociatia locuieste, are cardinalitatea 1, 1 deoarece fiecare client are o singura adresa;

Ø      legatura dintre entitatea adresa si asociatia locuieste, are cardinalitatea 1, n deoarece la o adresa poate locui un client dar pot locui si mai clienti .

Asocierea entitatilor client si situatie profesionala se realizeaza prin intermediul asociatiei detine:

Ø      legatura dintre entitatea client si asociatia detine, are cardinalitatea 1, 1 deoarece fiecare client are o singura situatie profesionala;

Ø      legatura dintre entitatea situatie profesionala si asociatia detine are cardinalitatea 1, 1 deoarece o situatie profesionala apartine unui singur client .

Asocierea entitatilor client si cont se realizeaza prin intermediul asociatiei poseda:

Ø      legatura dintre entitatea client si asociatia poseda, are cardinalitatea 1, 1 deoarece un client are un singur cont;

Ø      legatura dintre entitatea cont si asociatia poseda are cardinalitatea 1, 1 deoarece un cont apartine unui singur client .

Asocierea entitatilor client si credit se realizeaza prin intermediul asociatiei solicita:

Ø      legatura dintre entitatea client si asociatia solicita, are cardinalitatea 0, n deoarece un client poate sa nu solicite niciun credit sau poate solicita mai multe credite;

Ø      legatura dintre entitatea credit si asociatia solicita are cardinalitatea 1, n deoarece un credit poate sa fi solicitat de cel putin un client dar poate fi solicitat si de mai multi clienti .

Asocierea entitatilor credit si categorie_credit se realizeaza prin intermediul asociatiei se afla:

Ø      legatura dintre entitatea credit si asociatia se afla, are cardinalitatea 1, 1 deoarece fiecare credit poate face parte dintr-o singura categorie de credite;

Ø      legatura dintre entitatea categori_credit si asociatia se afla are cardinalitatea 1, n deoarece fiecare categorie de credite poate contine un singur credit dar poate contine si mai multe credite

Asocierea entitatilor credit si credite_auto, credite_nevoi_personale, carduri_de_credit si

credite imobiliare/ipotecare se face prin intermediul unei asociatii de mostenire .

Asocierea entitatilor credit si banca se realizeaza prin intermediul asociatiei apartine:

Ø      legatura dintre entitatea credit si asociatia apartine, are cardinalitatea 1, n deoarece fiecare credit poate fi oferit de cel putin o banca dar poate fi oferit si de mai multe banci;

Ø      legatura dintre entitatea banca si asociatia apartine are cardinalitatea 1, n deoarece fiecare banca ofera cel putin un credit sau poate oferi mai multe credite .

Asocierea entitatilor comision si banca se realizeaza prin intermediul asociatiei incaseaza:

Ø      legatura dintre entitatea comision si asociatia incaseaza, are cardinalitatea 1, 1 deoarece un tip de comision poate fi incasat de o banca;

Ø      legatura dintre entitatea banca si asociatia incaseaza are cardinalitatea 1, n deoarece fiecare banca incaseaza cel putin un comision dar poate incasa si mai multe comisioane .

6 . Modelul logic al datelor

Modelul logic al datelor - utilizeaza cocepte ale modelului relational si presupune dispunerea datelor sub forma de tablouri cu doua sau mai multe dimensiuni .

In figura 7 este prezentat modelul logic al datelor aferent activitatii modelate . In urma transpunerii regulilor de trecere de la modelul conceptual al datelor la modelul logic al datelor au rezultat urmatoarele tabele: client, situatie profesionala, cont, adresa, credit, categorie_credite, banca, comision deoarece toate entitatile s-au transformat in tabele . Totodata, modelul logic al datelor mai contine si tabelele solicita si apartine deoarece in modelul conceptual al datelor erau asociatii binare, ambele legaturi avand cardinalitatea 1, n . Astfel, conform regulilor de trecere de la MCD la MLD, cele doua asociatii binare s-au transformat in tabele .

Figura 7 . Modelul logic al datelor

Asa cum se observa in figura 7, tabelele au mostenit toate proprietatile entitatilor din MCD . In plus, exista o serie de atribute (chei straine) care au migrat de la o tabela la alta conform regulilor de trecere de la MCD la MLD si care vor fi prezentate in continuare:

Ø      identificatorul tabelei adresa a migrat sub forma de cheie straina in tabela client deoarece in MCD cele doua entitati erau legate de o asociatie binara in care legatura dintre entitatea adresa si asociatia locuieste avea cardinalitatea 1, n iar legatura dintre entitatea client si asociatia locuieste avea cardinalitatea 1, 1;

Ø      deoarece in MCD asociatia binara detine are legaturile cu cardinalitatea 1, 1, in MLD identificatorii celor doua entitati au migrat sub forma de cheie straina in tabelele corespunzatoare si anume: cod_situatie din situatie profesionala migreaza sub forma de cheie straina in tabela clienti si cod_client din client migreaza sub forma de cheie straina in tabela situatie profesionala;

Ø      deoarece in MCD asociatia binara poseda are legaturile cu cardinalitatea 1, 1, in MLD identificatorii celor doua entitati au migrat sub forma de cheie straina in tabelele corespunzatoare si anume: id din cont migreaza sub forma de cheie straina in tabela client si cod_client din client migreaza sub forma de cheie straina in tabela cont;

Ø      identificatorul tabelei categorie_credit a migrat sub forma de cheie straina in tabela credit deoarece in MCD cele doua entitati erau legate de o asociatie binara in care legatura dintre entitatea categorie_credit si asociatia se afla avea cardinalitatea 1, n iar legatura dintre entitatea credit si asociatia se afla avea cardinalitatea 1, 1;

Ø      identificatorul tabelei banca a migrat sub forma de cheie straina in tabela comision deoarece in MCD cele doua entitati erau legate de o asociatie binara in care legatura dintre entitatea banca si asociatia apartine avea cardinalitatea 1, n iar legatura dintre entitatea cmision si asociatia apartine avea cardinalitatea 1, 1;

Ø      asociatia solicita din MCD s-a transformat in tabela cu identificatorii cod_client si cod_credit care au migrat din tabelele client si respectiv credit si ale caror cardinalitati erau 1, n . Pe langa acesti identificatori in tabela mai identificam si coloana suma;

Ø      deoarece in MCD entitatea credit era de tip mostenire, entitatile fiice au preluat toate proprietatile acesteia . Astfel, identificatorul si proprietatile acesteia au migrat in tabela credite_auto;

Ø      identificatorul tabelei credit si proprietatile acesteia au migrat in tabela carduri_de_credit, deoarece in MCD aceasta era legata printr-o legatura de mostenire;

Ø      identificatorul tabelei credit si proprietatile acesteia au migrat in tabela credite_nevoi_personale, deoarece in MCD aceasta era legata printr-o legatura de mostenire;

Ø      identificatorul tabelei credit si proprietatile acesteia au migrat in tabela credite_imobiliare-ipotecare, deoarece in MCD aceasta era legata printr-o legatura de mostenire;

Ø      asociatia apartine din MCD s-a tranformat in tabela cu identificatorii cod_credit si CUI care au migrat din tabelele credit si respectiv banca si ale caror cardinalitati erau 1, n . Pe langa acesti identificatori in tabela mai identificam si coloanele val_max_credit, val_min_credit, avans, dobanda, moneda si per_ramb .

DESCRIEREA SI PREZENTAREA SISTEMULUI INFORMATIC

In capitolul de fata vom face o scurta prezentare a caracteristicilor generale si functionale aferente sistemului informatic realizat . Aplicatia dezvoltata este un prototip ce permite asistarea deciziei de creditare, precum si calculul scoring-ului bancar . Sistemul a fost proiectat avand la baza o arhitectura pe trei niveluri: nivelul de prezentare, nivelul de logica a aplicatiei (business level) si nivelul bazei de date . Motivul alegerii acestei arhitecturi este ilustrat prin avantajul major pe care il prezinta fata de arhitectura client/server traditionala (pe doua niveluri) si anume acela ca prelucrarea regulilor de afaceri se fac pe server-ul de aplicatie si pe baza de date, nu pe calculatorul client si pe baza de date, ceea ce permite o scalabilitate si o flexibilitate mai buna a aplicatiei .

In proiectarea si dezvoltarea aplicatiei am optat pentru solutia Apache + MySQL + PHP datorita avantajele oferite de aceasta . Dintre aceste avantajele se remarca:

Ø      gratuitatea celor trei produse;

Ø      securitatea aplicatiei;

Ø      crearea unei aplicatii bine structurate usor de dezvoltat si intretinut;

Ø      optimizarea bazelor de date .

Datorita caracteristicilor sale, putem afirma ca in prezent Apache satisface din multe puncte de vedere cerintele unui server HTTP (HyperText Transfer Protocol) prin securitate sporita, eficienta in functionare, gratuitate . Limbajul PHP satisface nevoia unui mediu pe parte de server puternic la implementarea nivelului de logica a aplicatiei datorita combinarii unei sintaxe relaxate cu constructii puternice de limbaj si datorita faptului ca beneficiaza de o librarie de extensii considerabila . Totodata, cunoastem suportul oferit pentru interactiunea cu un server de baze de date MySQL, precum si puterea pe care o ofera PHP si MySQL, impreuna formand o solutie rapida la cererea in continua crestere de site-uri Web dinamice .

PHP este una dintre cele mai interesante tehnologii existente . Acesta imbina caracteristici dintre cele mai complexe cu usurinta in utilizare, fiind extrem de comod, chiar si pentru incepatori, acest limbaj de programare a devenit, astfel, rapid un instrument foarte folosit pentru dezvoltarea aplicatiilor Web .

In ceea ce priveste solutia aleasa pentru implementarea nivelului de date al aplicatiei, trebuie mentionat ca server-ul de baze de date MySQL depaseste competitia prin viteza in executie si securitatea sporita .

1 . Apache

Componentele software ale unei aplicatii Web sunt pastrate si executate pe un calculator conectat la Internet care are rol de server . Unele componente sunt specifice acelei aplicatii iar altele sunt aplicatiilor generale, partajate de mai multe aplicatii Web . In a doua categorie intra de exemplu serverele de baze de date care au rolul de a pastra datele diferitelor aplicatii .

Statiile client acceseaza aplicatiile Web prin intermediul browserelor, deci aplicatiile Web trebuie sa trimita statiilor client informatii codificate in html . Pe server ruleaza permanent o aplicatie de tip server care realizeaza trimiterea prin retea a paginilor Web cerute de statiile client . Cea mai raspandita aplicatie de acest tip este Apache (www . apache . org) , care este si gratuita .

Serverul Web Apache este un proiect al Apache Software Foundation si consta intr-un efort colectiv cu scopul declarat de a dezvolta si intretine un server Web care ofera servicii HTTP pentru sistemele de operare moderne precum UNIX si Windows .

Printre avantajele oferite de serverul Apache amintim

Ø      stabilitatea si numarul relative mic de problem pe care le poate genera;

Ø      gratuitatea aplicatiei;

Ø      cod-sursa deschis (open source);

Ø      flexibilitatea si usurinta cu care se poate extinde;

Ø      posibilitatea rularii sub diferite sisteme de operare, ca Linux, BSD, Windows .

Pachetul de aplicatii folosit la implementarea sistemului informatic realizat este XAMPP, un server preconfigurat de Apache 2 ce contine Apache, MySQL, PHP, phpMyAdmin .

Dupa instalare, prezenta pe calculator a pachetului de aplicatii se manifesta prin aplicatia XAMPP Control Panel Application .

Figura 1 . Aplicatia Xampp control Panel

2 . Mysql

Pentru realizarea paginilor dinamice, cu un continut bogat, se folosesc in mod frecvent bazele de date in care sunt pastrate informatiile care vor fi afisate utilizatorului, aplicatiile care permit pastrarea si gestionarea bazelor de date si care executa operatii asupra datelor solicitate de utilizatori purtand numele de sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) .

Orice baza de date care ofera informatii utilizatorilor de servicii Internet trebuie stocata pe un server care este vizibil pe Internet si sa foloseasca o tehnologie de scripting . Informatiile din baza de date trebuie extrase in conformitate cu nevoile specifice ale utilizatorului si apoi formatate astfel incat sa fie corect afisate .

O baza de date este un ansamblu unitar de date, structurate, corelate logic intre ele si memorate impreuna cu descrierea formala a structurii lor si a legaturilor logice dintre ele

Sistemul de gestiune a bazei/bazelor de date reprezinta un ansamblul de programe prin care se asigura gestionarea si prelucrarea complexa a datelor si care reprezinta componenta software a sistemului de baze de date

Un SGBD trebuie sa asigure urmatoarele functii

definirea - crearea bazei de date

interfata cu sistemul de operare in vederea simplificarii accesului la date;

consultarea bazei de date - interogare/extragerea datelor .

Aparitia si raspandirea retelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea SGBD-urilor in directia multiuser: mai multi utilizatori folosesc simultan aceeasi baza de date . Principalul avantaj al retelelor a fost eficienta mult sporita de utilizare a resurselor sistemelor de calcul: la o baza de date aflata pe un server central au acces simultan mai multi utilizatori, situati la distanta de server, de unde rezulta o buna utilizare a resurselor server-ului si o economie de memorie datorata memorarii unice a bazei de date .

Teoretic orice SGBD relational poate fi folosit pentru a stoca datele necesare unui server de Web . Practic, s-a observat ca SGBD-urile simple cum ar fi Fox Pro sau Access nu se preteaza pentru site-uri Web care sunt folosite intens . Pentru aplicatiile Web de dimensiune mare este nevoie de SGBD-uri de mare performanta capabile sa ruleze multe cereri simultan .

Principalele SGBD-uri folosite in aplicatiile Web sunt: mySQL, SQL Server si Oracle .

MySQL este un sistem de management al bazelor de date, dezvoltata de MySQL AB, in prezent detinuta de catre Sun Microsystems .

Popularitatea MySQL se datoreaza in primul rand multiplelor facilitati oferite de acesta, dintre care vom aminti

Ø      limbaj neprocedural de interogare a bazei de date SQL care permite accesul rapid si comod la datele stocate in baza de date;

Ø      interfata cat mai atractiva pentru comunicarea cu utilizatorul;

Ø      portabilitate: MySQL ruleaza pe mai multe platforme, cum ar fi Linux, Windows, OS/X, HP-UX, AIX, Netware - dand astfel mai multa flexibilitate utilizatorului;

Ø      viteza: programatorii pretind ca Mysql este cel mai rapid sistem de baze de date care poate fi utilizat;

Ø      usurinta in utilizare: MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date cu performante ridicate dar relativ simplu de utilizat, a carui configurare si administrare sunt mult mai simple decat in cazul sistemelor mai mari;

Ø      cost: Mysql este gratuit pentru majoritatea utilizarilor interne;

Ø      tranzactiile: in cadrul bazelor de date relationale actualizarile pot fi facute concomitent in mai multe tabele .

Popularitatea sa se datoreaza faptului ca este un element open source ca PHP, care dispune de o protectie maxima, este fexibil si de incredere . De asemenea MySQL are o serie de facilitati pe care multi utilizatori le apreciaza pentru ca nu necesita foarte multe resurse, este rapid si este usor de invatat, comparativ cu alte pachete, cum ar fi Oracle sau Sybase .

Sistemul informatic proiectat foloseste o baza de date MySQL creata in phpMyAdmin (figura 2 prezinta baza de date aferenta aplicatiei realizate) .

Figura 2 . Baza de date MySQL aferenta aplicatiei realizate

PHP

Dezvoltarea exploziva a limbajului PHP din ultimii ani este in cea mai mare parte datorata usurintei cu care acesta lucreaza cu bazele de date in Internet . Din multitudinea de solutii de dezvoltare a site-urilor Web, PHP ofera programatorului o multime de functii predefinite pentru lucrul cu bazele de date in Internet . Aceasta inseamna ca din cadrul limbajului PHP putem executa toate operatiunile aferente comenzilor MySql .

PHP, acronimul de la "PHP: Hypertext Prepocessor", este un limbaj de programare folosit cu precadere ca si limbaj scriptural server-side in generarea dinamica de paginilor Web si poate fi integrat in HTML .

Caracterul dinamic al unei pagini Web PHP este pus in valoare prin

Ø      usurinta in administrare (actualizare): adaugarea sau modificarea de continut este foarte simpla datorita faptului ca acest continut este stocat intr-o baza de date sau in fisiere text, astfel incat cei care se ocupa de continut nu au nevoie sa posede cunostinte de HTML, CSS, JavaScript sau alte tehnologii specifice domeniului 'Web design' si utilizate intens la construirea paginilor de prezentare;

Ø      posibilitatea interpretarii datelor unui formular HTML: PHP permite accesul codului PHP la informatiile primite de pagina de la browser prin structuri de date predefinite si completate automat;

Ø      posibilitatea de a fi imbricat cu cod HTML

Ø      functii ce permit trimitea de headere HTTP pentru autentificare

Ø      functii ce permit setarea de cookie-uri

Ø      posibilitatea redirectionarii utilizatorilor

Ø      biblioteci externe de functii ce pot parsa fisiere XML, crea si manipula imagini, animatii Shockwave, Flash, PDF-uri;

Ø      interfata de conectare la un server de mail;

Ø      sustinerea unui larg domeniu de baze de date

Dezvoltarea exploziva a limbajului PHP din ultimii ani este in cea mai mare parte datorata usurintei cu care acesta lucreazp cu bazele de date in Internet . Fiind open source, PHP beneficiaza de suport activ din partea comunitatii online, acesta fiind si motivul cresterii explozive a numarului de site-uri bazate pe PHP .

PHP atrage atat initiatii in ale programarii, cat si pe cei experimentati prin:

Ø      eficienta: PHP-ul se foloseste de mecanisme de alocare a resurselor, necesare unui mediu multiuser, asa cum este Web-ul;

Ø      securitate: PHP-ul pune la dispozitia programatorului un set flexibil si eficient de masuri de siguranta;

Ø      flexibilitate: fiind aparut din necesitatea dezvoltarii Web-ului, PHP a fost modularizat pentru a tine pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii;

Ø      gratuitate: este probabil cea mai importanta caracteristica a PHP-ului . Dezvoltarea PHP-ului sub licenta open-source a determinat adaptarea rapida PHP-ului la nevoile Web-ului, eficientizarea si securizarea codului;

Ø      independenta de sistemul de operare: PHP este un limbaj de programare multi-platforma, asa incat un cod scris in Windows va fi la fel de bine interpretat si de un server Unix .

Per ansamblu, proiectarea site-urilor Web (crearea de pagini si administrarea acestora din punct de vedere al continutului) a inceput sase identifice in mod aproape universal cu tehnologia PHP . Dincolo de multitudinea de biblioteci de functii si facilitati oferite, PHP si MySql sunt foarte usor de invatat chiar si pentru cei nefamiliarizati cu programarea sau bazele de date . In prezent, PHP este atat de puternic si de versatil incat pana si liderul portalurilor, Yahoo, a renuntat cu ceva timp in urma la limbajul sau proprietar, yscript, in favoarea PHPului .

Descrierea aplicatiei

In cadrul acestui subcapitol vom prezenta detaliat aplicatia realizata . Aceasta prezentare este insotita de numeroase capturi de ecran pentru a oferi o viziune mai clara privind maniera de functionare a acesteia .

Interfata cu utilizatorul este prezentata in figura Asa cum se observa, aplicatia realizata:

Ø      ofera posibilitatea clientului de a se autentifica (dupa caz, de a se inregistra) in vederea calcularii scoring-ului bancar;

Ø      afiseaza cursul valutar actualizat al principalelor monede tranzactionate;

Ø      permite informarea consumatorilor asupra intregei oferte financiare de pe piata

Ø      ofera informatii despre firma si despre modul de contactare al acesteia;

Ø      prezinta structura site-ul, punand la dispozitie o harta a acestuia;

Ø      pune la dispozitia clientului o rubrica destinata intelegerii principalelor concepte privind activitatea de creditare .

Figura Interfata cu utilizatorul

Fiecare client poate cauta creditul dorit aferent categoriei de credite din care face parte . Pentru aceasta, clientul va accesa meniul Credite unde sunt afisate toate categoriile de credite ale firmei si va alege tipul de credit pentru care prezinta un interes . Accesarea categoriilor de credite se poate realiza si prin intermediul submeniurile: Credite imobiliare, Credite de nevoi personale, Carduri de credit, Credite auto . In urma selectarii uneia dintre categorii, utilizatorul va fi intampinat de ferestra specifica acesteia, asa cum se poate observa in figura , figura 5 . , figura 6 . si in figura 7 . .

Figura Formularul care permite introducerea criteriilor

de cautare pentru un credit imobiliar sau ipotecar

Figura 5 . Formularul care permite introducerea

criteriilor de cautare pentru un credit auto

Figura 6 . Formularul care permite introducerea criteriilor de cautare pentru un card de credit

Figura 7 . Formularul care permite introducerea criteriilor

de cautare pentru un credit de nevoi personale

Pentru a avea acces la intreaga oferta financiara de pe piata, clientul trebuie doar sa acceseze catalogul complet destinat tipului de credit ales . Astfel, in figura 8 este prezentata fereastra cu oferte specifice creditelor auto .

Figura 8 . Catalogul complet al creditelor imobiliare si ipotecare

In continuare prezentam codul sursa aferent afisarii catalogului complet destinat creditelor auto

In urma afisarii catalogului de credite, pentru a vizualiza doar informatiile care satisfac cerintele utilizatorului, acesta poate opta pentru filtrarea datelor, asa cum se poate observa in figura 9 . Codul aferent care permite filtrarea datelor este descris in Anexa 1 .

Figura 9 . Rezultatul filtrarii creditelor auto ca urmare a selectarii

Tipului de masina: noua , valutei: RON si a Tipului de finantare: credit

Tot in cadrul acestui submeniu, pentru a usura eforturilor de cautare a celor mai bune produse financiare, clientul va completa un formular in care va introduce in rubricele corespunzatoare criteriile creditului de care este interesat, iar pe baza acestor date sistemul informatic va intoarce toate rezultatele posibile . Astfel, in urma cautarii, daca cerintele sale nu corespund nici unui credit existent (nu se gaseste in baza de date), utilizatorul va fi intampinat de un mesaj de avertizare, asa cum se poate observa in figurile 10 . a si 10 . b, iar daca s-a gasit un credit care sa corespunda cerintelor introduse, pe ecran va fi afisat denumirea institutiei financiare, denumirea produsului (a creditului) oferit de acea institutie impreuna cu tipul masinii alese si rata dobanzii (figura 11 . a si figura 11 . b) .

Figura 10 . (a) Cautarea unui credit auto inexistent

Figura 10 . (b) Rezultatul cautarii unui credit auto inexistent

Figura 11 . (a) Cautarea unui credit auto

Figura 11 . (b) Rezultatul cautarii unui credit auto existent

In vederea calcularii scoring-ului bancar, clientul trebuie sa se autentifice sau sa se inregistreze (se vor autentifica doar acei clienti care au deja un cont creat) . Figura 12 prezinta fereastra care permite utilizatorului sa se autentifice, in timp ce figura 13 prezinta situatia inregistrarii unui nou utilizator, al carui cod poate fi vizualizat in Anexa 2 .

Figura 12 . Formular ce permite autentificarea unui utilizator

Figura 1 Formular ce permite inregistrarea unui utilizator

In continuare prezentam codul sursa aferent autentificarii unui utilizator:

Odata autentificat, utilizatorul va fi intampinat cu un mesaj care ii va contine prenumele, precum si de un meniu specific dupa cum se poate observa in figura 14 .

Figura . 1 Situatia conectarii unui utilizator

In continuare prezentam codul sursa aferent deschiderii unei sesiuni de lucru:

Pentru a-si putea calcula scoring-ul bancar clientul acceseaza meniul Calcul scoring bancar unde poate vizualiza formularul pentru calculul scoring-ului, asa cum se poate observa in figura 15 . Odata completat formularul, acesta isi poate vizualiza performanta financiara in vederea obtinerii sau nu a unui credit dupa cum se poate observa in figura 16 . Codul aferent care permite calcularea scoring-ului bancar este descris in Anexa Trebuie precizat faptul ca formularul de scoring, a fost dezvoltat in scop demonstrativ doar pentru Banca Comerciala Romana .

Figura 15 . Formular pentru calculul scoring-ului bancar

Figura 16 . Scoring-ul obtinut

Sistemul informatic proiectat si realizat are menirea de a gestiona si activitatea corespunzatoare partii de administrator, care se ocupa cu gestionarea categoriilor de credite, creditelor existente in baza de date, bancile partenere si clientii inregistrati .

Figura 17 prezinta fereastra care permite administratorului sa se autentifice prin completarea cu numele si parola aferenta .

Figura 17 . Autentificarea administratorului

In continuare prezentam codul sursa aferent autentificarii administratorului .

Dupa autentificare, administratorul poate accesa toate meniurile din cadrul site-ului, iar intefata cu acesta poate fi vizualizata in figura 18:

Figura 18 . Intefata cu administratorul

In cadrul meniului Categorie de credite administratorul poate vizualiza categoriile de credite existente accesand submeniul Afisare categorie asa cum se poate observa in figura 19 . De asemenea, submeniul Adaugare categorie permite adaugarea unei noi categorii de credite introducand codul si denumirea categoriei (figura 20) . Codul care permite afisarea categoriilor de credite este descris in Anexa

Figura 19 . Listarea categoriilor de credite

Figura 20 . Adaugarea unei categorii de credite

In continuare prezentam codul sursa aferent adaugarii unei noi categorii de credite .

De asemenea, administratorul poate accesa submeniul Stergere categorie pentru a sterge una sau mai multe categorii de credite dupa cum se poate observa in figura 21 si submeniul Modifica categorie pentru a modifica o categorie (figura 22), schimbandu-i doar numele acesteia ca in figura 2 Codul aferent care permite stergerea unei categorii de credite este descris in Anexa 5 si cel care permite modificarea unei categorii de credite este descris in Anexa 6 .

Figura 21 . Stergerea unei categorii de credite

Figura 22 . Afisarea categoriilor de credite care se pot modifica

Figura 2 Actualizarea datelor aferente unei categorii de credite

In cadrul meniului Credite, administratorul poate accesa submeniul Afisare credite ce permite afisarea creditelor existente, asa cum se poate observa in figura 24 . Pentru o mai buna monitorizare a creditelor existente, administratorul poate opta pentru vizualizarea numai acelora din cadrul unei singure categorii (figura 25) . De asemenea, submeniul Adaugare credit permite adaugare unui nou credit prin selectarea mai intai a bancii in cadrul carei se doreste a se face inserarea, apoi a categorie de credit asa cum se poate observa in figurile 26(a) , figura 26(b) . In functie de categoria de credite aleasa, pe ecran va fi vizualizata o fereastra ce contine un formular cu campurile specifice tipul de credit adaugat (figura 26(c)) . Codul aferent care permite afisarea creditelor existente in baza de date este descris in Anexa 7, cel care permite afisarea tuturor creditelor dintr-o anumita categorie de credite este descris in Anexa 8 .

Figura 24 Listarea creditelor existente in baza de date

Figura 25 Listarea tuturor creditelor din categoria credite auto

Figura 26 (a) Listarea bancilor in cadrul carora se pot adauga creditele

Figura 26 (b) Listarea categoriilor in cadrul carora se pot adauga creditele

Figura 26 (c) Adaugarea unui credit auto

Totodata, administratorul poate accesa submeniul Modificare credit al carui rezultat va fi afisarea categoriilor de credite existente, urmand ca prin selectarea uneia dintre acestea sa se afiseze lista creditelor din cadrul categoriei selectate dupa cum se poate observa in figura 27 . Figura 28 prezinta fereastra ce contine un formular pentru modificarea dupa caz a denumirii creditului, a tipului de finantare, a tipului de masina, a vechimii masinei, a monedei, a valoarii maxime, a valoarii minime, a avansului minim, a dobanzii si a perioadei maxime de rambursare . Accesand submeniul Stergere credit, administratorul poate sterge creditele care nu mai sunt valabile asa cum se poate observa in figura 29 .

Figura 27 Listarea creditelor aferente categoriei de credite auto

Figura 28 . Actualizarea datelor unui credit auto

Figura 29 . Stergerea unui credit auto

In cadrul meniului Banci, administratorul poate vizualiza toate bancile care au acceptat sa furnizeze informatii despre creditele pe care le ofera clientilor lor (figura 30) . De asemenea, submeniul Adaugare banca permite adaugare unei noi banci partenere (figura 31), pe ecran putand fi vizualizata fereasta ce contine un formular pentru adaugarea bancilor ale carui campuri sunt: CUI si Banca . Totodata, administratorul poate accesa submeniul Modificare banca al carui rezultat va fi afisarea listei bancilor partenere dupa cum se poate observa in figura 32 . Formularul pentru modificarea unei banci este prezentat in figura 3

Figura 30 . Afisarea listei bancilor pertenere

Figura 31 . Adaugarea unei noi banci

Figura 32 . Listarea bancilor partenere

Figura 3 Actualizarea datelor unei banci partenere

Accesand submeniul Stergere banca, administratorul poate sterge bancile care si-au reziliat contractul cu acest site asa cum se poate observa in figura 35 .

Figura 35 . Stergerea unei banci partenere

In cadrul meniului Clienti, administratorul poate accesa submeniul Afisare clienti ce permite afisarea clientilor pentru a tine o evidenta a categoriilor de persoane care acceseaza acest site, asa cum se poate observa in figura 36 . De asemenea, submeniul Stergere clienti permite stergerea clientilor din baza de date in cazul incalcarii unor restrictii (figura 37) .

Figura 36 . Listarea clientilor inscrisi in baza de date

Figura 37 . Stergerea datelor unui client

Totodata, administratorul poate accesa submeniul Modificare client, necesar in situatiile in care un client comunica prin e-mail administratorului moficari aduse propriului cont (figura 38) . Formularul pentru modificarea unui client este prezentat in figura 39 .

Figura 38 . Listarea clientilor inscrisi in baza de date

Figura 39 . Actualizarea datelor aferente unui client

In cadrul meniului Cautare dupa: administratorul poate realiza cautari dupa categoria de credite tastand numele categoriei, dupa numele creditului precum si dupa numele bancii (figura 40) .

Figura 40 . Cautare dupa banca

Figura 41 . Afisarea rezultatelor in urma cautarii dupa denumire bancii

Concluzionand, putem spune ca, rolul sistemului proiectat este de a asista potentialii clienti in a lua cele mai bune decizii inaintea solicitarii unui credit .

Chiar daca este doar un prototip, un avantaj major al utilizarii sistemului in practica este acela ca ofera posibilitatea utilizatorilor de a identifica mult mai usor produsele bancare de care sunt interesati intr-un mod cat mai simplu si confortabil, fara a fi conditionat de timp sau de un orar de functionare a institutiilor de credit .

Concluzii finale si directii de continuare a cercetarii

Sistemele de creditare online se afla intr-o permanenta expansiune, dar exista cateva aspecte ce trebuie solutionate inainte ca intregul potential al acestora sa fie atins: actualitatea datelor transmise, securitatea informatiilor transmise, accesibilitatea si implementarea . In acest context, beneficiile majore revin acelor institutii de credit care au inceput deja sa investeasca in dezvoltarea unor astfel de sisteme astfel incat sa exploateze la maximum oportunitatile oferite de acestea .

Creditul este indispensabil economiei, de aceea procesul analizei pentru acordarea unui credit este complex si el are specificitate in functie de natura creditului, obiectul si durata acestuia . Un rol important in acest tip de analiza, este indeplinit de functia bancii de analist financiar pentru a orienta resursele spre cele mai eficiente plasamente .

Necesitatea abordarii acestei teme are in centrul atentiei informarea consumatorilor in legatura cu intreaga oferta financiara de pe piata si usurarea eforturilor acestora de cautare a celor mai bune produse financiare, in functie de propriile necesitati .

La ora actuala, in vederea obtinerii unui credit, criteriul primordial luat in calcul este scoring-ul . Astfel, informatiile furnizate de acesta se transforma in puncte, care mai departe influenteaza: decizia de aprobare/respingere, valoarea creditului aprobat, avansul solicitat, costul creditului (dobanda, comisioane), gradul de indatorare, gradul de acoperire cu garantii etc .

Asistarea deciziei de creditare prin intermediul Internetului va simplifica procedurile traditionale . Astfel, in urma elaborarii unor formulare standard in format electronic se va asigura o mai mare flexibilitate a politicii de creditare si nu in ultimul rand o mai buna obiectivitate a deciziei de aprobare sau de respingere a unui credit .

Aplicatiile de tip SIAD (prezentate pe parcursul capitolului II) furnizeaza astazi cele mai eficiente metode pentru obtinerea informatiile necesare luarii deciziilor optime . In cazul sistemului proiectat, am utilizat un SIAD bazat pe sinteza si analiza datelor, intrucat foloseste tehnologii specifice pentru depozitarea unor volume mari de date, precum si sustinerea procesului decizional oferind posibilitatea extragerii unor informatii utile din datele disponibile, prin prelucrari analitice realizate online (OLAP) . Culegerea si prelucrarea rapida a unui volum mare de date, utilizarea metodelor si modelelor economico-matematice riguroase in analiza, precum si in interpretarea informatiilor constituie unele dintre avantajele introducerii sistemelor software in asistarea deciziilor .

Concluzionand, putem afirma ca tema abordata prin intermediul acestei lucrari este de actualitate si poate contribui la dezvoltarea sau imbunatatirea activitatilor specifice domeniului modelat .

Totodata, sistem proiectat este un prototip, dezvoltat si prezentat pe parcursul capitolului IV, care poate fi utilizat in practica si poate aduce beneficii importante celor care-l utilizeaza . , printre care amintim:

Ø      ofera clientilor un nivel ridicat de securitate permitand autentificarea clientului prin intermediul unui nume de utilizator si parole;

Ø      ofera clientilor posibilitatea de a identifica mult mai usor produsele bancare de care sunt interesati prin completarea unor formulare prezentate cat mai explicit, fapt ce asigura reducerea timpului dedicat contractarii acestora;

Ø      formularele de scoring ce trebuiesc completate sunt asemanatoare cu formularele utilizate la ghiseul bancilor;

Ø      posibilitatea de a beneficia de disponibilitate maxima oferita de Internet 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana;

Ø      cresterea competitivitatii dintre institutiile de credit;

In plus, sistemul poate fi imbunatatit prin includerea mai multor functionalitati precum dezvoltarea unui calculator pentru stabilirea nivelului maxim de creditare, calcularea unei dobanzi anuale efective dinamice in functie de criteriile unice introduse de fiecare client si caracteristicile tuturor ofertelor financiare din baza de date, afisarea unui grafic de rambursare .

Totodata, sistemul poate fi extins si prin generarea unor formulare de calcul a scoring-ului bancar si pentru alte institutii de credit .

Bibliografie

Georgescu, C . , "Abordarea relationala si obiectuala in analiza sistemelor informatice", Editura Didactica si Pedagogica, R . A . , Bucuresti, 2002;

Geogescu, C . , Georgescu, M -"Baze de date relationale si multidimensionale ", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005;

Davidescu, N . , D . , Sisteme informatice financiar-bancare", Edituara All beck, 1998;

Hand, D . J . " Statistics in Finance, Consumer and Credit and Statistics", Arnold, London, 2001;

Ioan Viorica suport de curs "Moneda si credit", 2008;

Liana Anica-Popa, Ionut Anica-Popa - "Sisteme pentru asistarea deciziei manageriale ", suport de curs, Bucuresti, 2006;

Marin G . , Atodiresei A . , Cata M . , "Limbajele Mysql si PHP- programare Web sub Windows" , Edit . Tribuna Economica, Bucuresti, 2002;

Mihai Stefan Nistorescu, Romica Trandafir, "Bazele Informaticii si Limbaje de Programar"e, note de curs, Bucuresti, 2006 .

Negoita Faur, Alexandru - "Proiectarea sistemelor informatice de comert, turism si servicii

Popescu Gheorghe, "Initiere in sisteme informatice", 2005, p . 56;

Silver, M . "Systems that Suport Decision Makers", John Wiley&Sons, New York, 1991;

Zenovic G . , Fusaru D . , Andronie "Sisteme informatice pentru asistarea deciziei", Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008;

***Legea nr . 58 1998, republicata 2005, legea activitatii bancare;

***Legea nr . 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare;

***Legea nr . 289 din 24 iunie 2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice;

***Legii nr . 148/2000 privind publicitatea;

https://www . standard . ro/dictionar/operatiune_de_creditare . html

www . bacau-realestate . ro : Info Credite, 06 . 02009

https://www . creditele . ro/credite_auto , 10 . 06 . 2009

www . numaicredite . ro , accesat in data de

www . brd . ro , accesat in data de

www . conso . ro, accesat in data de

www . finzoom . com accesat in data de

www . mediafax . ro "BNR a aprobat noul regulament privind limitarea riscului la creditele acordate populatiei", Bucuresti, 17:43, accesat in data de

, data accesarii 10 . 06 . 2009 .

https://aseweb20 . wetpaint . com, data accesarii 10 . 06 . 2009 .

ANEXE

Anexa 1 . Codul sursa scris in PHP care permite filtrarea datelor .

Anexa 2 . Codul sursa scris in PHP care permite inregistrarea unui nou utilizator

Anexa Codul sursa scris in PHP care permite calcularea scoring-ului bancar

Anexa Codul sursa scris in PHP care permite afisarea categoriilor de credite

Anexa 5 . Codul sursa scris in PHP care permite stergerea unei categorii de credite

Anexa 6 . Codul sursa scris in PHP care permite modificarea unei categorii de credite

Anexa 7 . Codul sursa scris in PHP care permite afisarea creditelor

Anexa 8 . Codul sursa scris in PHP care permite afisarea tuturor creditelor dintr-o anumita categorie de credite