Perfectionarea finantelor publice locale in contextul integrarii europene

Perfectionarea finantelor publice locale in contextul    integrarii europene

Activitatea umana a fost supusa controlului, sub diferite aspecte, din cele mai vechi timpuri. Controlul, privit ca o activitate specific umana, consta in verificarea si analiza permanenta, periodica sau inopinata a unor procese, fenomene, operatiuni, informatii, rezultate dintr-un domeniu sau segment al vietii economico-sociale in scopul prevenirii si eliminarii deficientelor.

Problemele cu care se confrunta astazi societatea, inclusiv comunitatile locale, au sansa sa fie rezolvate numai in masura in care resursele materiale, umane, financiare, informationale vor fi eficient si eficace valorificate. Economia de piata si principiul liberei concurente nu permit o functionare perfecta a economiei. Din aceasta cauza, sectorul public este chemat sa intervina si sa corecteze imperfectiunile survenite. Aceste interventii permit autoritatilor administratiei publice locale sa-si indeplineasca functiile conferite de lege, de alocare a resurselor, de redistribuire a veniturilor, de stabilizare microeconomica si de reglare a comportamentelor membrilor societatii.

Autoritatile administratiei publice locale urmaresc realizarea unui echilibru intre folosirea resurselor pentru crearea de bunuri private si pentru crearea de bunuri publice[1]. Ele urmaresc, de asemenea, sa modifice repartitia dintre indivizi prin corectarea rezultatelor distribuirii veniturilor prin mecanismele pietei determinate numai de factorii de productie si de nevoia de resurse materiale si financiare pentru indeplinirea atributiilor. Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa actioneze pentru corectarea dezechilibrelor dintre cerere si oferta globala si sa reduca consecintele nefavorabile ale subutilizarii sau suprautilizarii factorilor de productie. Ele actioneaza asupra comportamentului membrilor comunitatii locale prin intermediul actelor normative care asigura cadrul desfasurarii tuturor activitatilor din economie.

Bugetele publice locale au influenta asupra veniturilor membrilor societatii si ale unitatilor administrativ-teritoriale. Aceste influente se materializeaza in doua moduri diferite: prin veniturile si cheltuielile care compun bugetele (fluxurile de plati) si prin serviciile publice oferite de autoritatile administratiei publice locale. Finalitatea majoritatii cheltuielilor publice, cu exceptia transferurilor, este aceea de a pune la dispozitia populatiei servicii publice.

In administratia publica locala controlul reprezinta un ansamblu de activitati prin care se compara rezultatele obtinute cu obiectivele stabilite initial. Prin control se verifica conformitatea actiunilor autoritatilor, institutiilor si serviciilor publice cu reglementarile juridice in vigoare si cu misiunea personalului lor de a actiona in interesul general, cu respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor si in final sa determine abaterile de la situatiile normale in vederea eliminarii lor.

Organizarea controlului de catre societate se face in virtutea dreptului pe care il are de a-si apara interesele generale fundamentale. Necesitatea controlului financiar decurge din faptul ca fondurile de resurse financiare constituite la dispozitia administratiei publice apartin intregii societati.

Societatea este interesata de asigurarea resurselor financiare necesare nevoilor obstesti si dirijarea acestora in functie de prioritatile stabilite de organele competente, este interesata de utilizarea resurselor financiare in conditii de maxima eficienta economica si sociala, de armonizarea intereselor imediate cu cele de perspectiva, de dimensionarea resurselor financiare precum si de orientarea acestora catre diferite destinatii. Controlul financiar impiedica irosirea, previne efectuarea de cheltuieli ilegale, inoportune sau ineficiente, contribuie la repararea prejudiciului adus avutului public, la instaurarea ordinii si disciplinei in gestionarea banilor si a altor valori publice[2].

Controlul financiar nu reprezinta un scop in sine. El isi dovedeste eficienta numai atunci cand isi aduce contributia la recuperarea pagubelor si la prevenirea neajunsurilor. Realizarea scopurilor finale ale controlului financiar depinde de calitatea masurilor dispuse sau luate in urma verificarilor.

Nivelul dezvoltarii economice al tarii si a unitatilor administrativ-teritoriale, modul cum se realizeaza distribuirea primara si redistribuirea produsului intern brut isi pune amprenta asupra rolului ocupat de finantele publice pe plan economic si social.

Impactul finantelor publice locale este determinat in egala masura de proportia redistribuirii produsului intern brut si de modul in care este organizat, condus, coordonat si controlat acest proces.  

Abordarea teoretica si practica a principiilor, metodelor, tehnicilor, procedeelor si sistemelor de control financiar in administratia publica locala din Romania, presupune luarea in considerare a formelor concrete sub care se manifesta control financiar in administratia publica locala[3].¹¹

Aceasta vizeaza descentralizarea financiara - conditie a autonomiei locale si organizarea teritoriala a finantelor publice locale; sistemul unitar al bugetelor publice locale, legaturile si circulatia resurselor financiare intre componentele sistemului; principiile bugetelor locale si responsabilitatile autoritatilor publice locale in procesul bugetar. Sunt analizate, de asemenea, formele finantarii in administratia publica locala, categoriile de venituri si cheltuieli, evolutia acestora in timp; elaborarea proiectelor si bugetelor locale; rolul ordonatorilor de credite si instrumentele lor bugetare; executia de casa a acestor bugete precum si realitatile si perspectivele finantelor publice locale. Pentru realizarea competentelor ce le revin, autoritatile publice locale trebuie sa-si diversifice sursele de finantare, inclusiv imprumutul public si sa utilizeze instrumentele pe care le au la dispozitie (bugetul de venituri si cheltuieli, programul de investitii).

Cresterea calitatii si cantitatii serviciilor publice pentru comunitatile locale, care reprezinta esenta activitatii autoritatilor administratiei publice locale, se poate realiza in conditiile folosirii cu eficienta si cu multa grija a tuturor resurselor materiale, umane si financiare pe care le au la dispozitie.

Utilizarea cu eficienta a banului public in administratia publica locala nu se poate realiza fara un control financiar. Acest fapt presupune perfectionarea controlului financiar, autoritatile administratiei publice locale avand posibilitatea sa stimuleze realizarea mai multor servicii publice la nivelul comunitatilor locale folosind controlul financiar ca parghie de utilizare eficienta a resurselor de care dispun. Esenta activitatii de control este data de functiile acestuia, iar baza organizarii o constituie principiile lui[4].