Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
1. Oferta de moneda
2. Cererea de moneda
3. Multiplicatorul banilor
4. Relatia baza monetara si masa monetara in Romania
Concepte cheie:
q Cererea de moneda
q Oferta de moneda
q Echilibrul monetar
q Masa monetara
q Agregate monetare
q Scont - rescont
q Multiplicatorul banilor
q Rata rezervelor obligatorii
q Lichiditate baneasca
q Viteza de rotatie a banilor
1. Viteza de rotatie a banilor reprezinta:
a) numarul mediu de operatiuni de vanzare - cumparare si de plati, pe care le mijloceste o unitate monetara, in decursul unei perioade de timp, de obicei un an;
b) volumul de bunuri vandute pe piata zilnic;
c) numarul de agenti care vand si cumpara pe piata;
d) raportul dintre veniturile si cheltuielile facute pe piata pentru procurarea marfurilor.
2. Masa monetara scripturala - in calitate de componenta a mesei monetare - este modificata :
a) doar de Banca Nationala;
b) de banci si menaje;
c) de banci, administratiile publice si private;
d) de orice banca;
e) de institutiile financiare si societatile de asigurare.
3. La un moment dat, masa monetara (M) reprezinta 2.500 miliarde u.m., din care 25% numerar. Aratati care din efectele de mai jos sunt adevarate daca se formeaza un depozit bancar in suma de 50 miliarde u.m.
a) reducerea numerarului la 450 miliarde u.m.;
b) cresterea cu 50 miliarde a masei scripturale;
c) volumul masei monetare ramane 2.000 miliarde u.m.;
d) toate cele de mai sus.
4. Reglarea masei monetare, adica marirea sau, dupa caz, restrangerea acesteia in raport de nevoile economiei este realizata de catre:
a) guvern;
b) administratia publica centrala si administratiile locale;
c) in general, de catre puterea politica;
d) statul asigura reglarea masei monetare;
e) bancile reprezinta agentul economic care asigura reglarea masei monetare.
5. Daca viteza de rotatie a banilor este de 3, nivelul mediu al preturilor este 100, iar cantitatea de bunuri si servicii de pe piata este 300, atunci masa monetara, in u.m.; este de:
a)
b)
c)
d)
6. Restrangerea masei monetare nu se datoreaza in mod deosebit :
a) diminuarii volumului ( valoric ) al bunurilor si serviciilor supuse vanzarii;
b) deficitului bugetului de stat;
c) excedentului bugetului de stat;
d) convertibilitatea monedei nationale in alte monede;
e) cresterea vitezei de rotatie a banilor.
7. Echilibrul pietei monetare este asigurat atunci cand:
a) cererea si oferta de bani sunt egale si in concordanta cu cererea si oferta de bunuri economice;
b) cererea de bani scripturali este egala cu oferta de moneda in numerar ;
c) emisiunea bancii centrale acopera nevoile de bani ale populatiei ;
d) populatia manifesta incredere colectiva in capacitatea pietei monetare de a se autoregla.
8. Nu sunt specifice pietei monetare:
a) operatii pentru credite de o zi;
b) operatii pentru credite de la 2 la 90 de zile;
c) operatii pentru credite mai lungi de 90 de zile (pana la 18-24 luni);
d) operatii cu hartii de valoare pe termen lung;
e) operatii financiare.
9. Masa monetara NU evolueaza in acelasi sens cu:
a) Preturile bunurilor de consum;
b) Cantitatea de bunuri supuse tranzactiilor;
c) Volumul valoric al bunurilor;
d) Viteza de rotatie a monedei.
10. Pretul platit de debitor, creditorului sau, pentru a putea dispune de 100 de unitati
monetare pe o perioada de un an reprezinta:
a) dobanda platita;
b) rata dobanzii;
c) dobanda anuala;
d) dobanda incasata.
11. Pe piata monetara, transformarea numerarului in bani scripturali determina:
a) cresterea masei monetare;
b) scaderea numerarului si cresterea banilor scripturali;
c) cresterea numerarului si scaderea banilor scripturali;
d) scaderea masei monetare;
Pe piata monetara, nu sunt purtatori ai cererii de moneda:
a) persoanele fizice care solicita acordarea de credite;
b) bancile care urmaresc satisfacerea nevoilor de lichiditati;
c) firmele care doresc finantarea unor profituri;
d) institutiile financiare care au disponibilitati banesti.
13. Daca ratele dobanzilor practicate de banci cresc, intr-o perioada de timp, cu 5 puncte procentuale, atunci este de asteptat ca:
a) depunerile de numerar sa scada;
b) cererea pentru credite de investitii sa creasca;
c) retragerile de bani din conturi sa creasca;
d) oferta de credite de consum sa creasca.
14. Restrangerea masei monetare nu este determinata de:
a) diminuarea volumului valoric al bunurilor economice marfare;
b) excedentul bugetului de stat;
c) convertibilitatea monedei nationale in alte monede;
d) scaderea vitezei de rotatie a banilor.
15. In situatia de boom prelungit, politica monetara si de credit se concretizeaza in:
a) majorarea fiscalitatii;
b) cresterea masei monetare;
c) majorarea ratei dobanzii;
d) sporirea volumului creditelor.
16. Una din cauzele cresterii volumului masei monetare este:
a) emisiunea monetara;
b) formarea de rezerve valutare, nedepuse la banci sau institutii financiare;
c) scaderea vitezei de circulatie a banilor;
d) echilibrarea excedentului bugetului de stat prin interventia bancii centrale.
17. Majoritatea masei banesti se prezinta sub forma:
a) numerarului;
b) monedei metalice;
c) banilor din cont;
d) bancnotelor.
18. Pentru a stimula cererea de credite, rata dobanzii trebuie sa fie:
a) egala cu rata consumului;
b) mai mica decat rata profitului;
c) mai mare decat rata economiilor;
d) egala cu evolutia preturilor.
19. Daca nivelul ratei dobanzii pe piata monetara va creste, atunci:
a) oferta de titluri de valoare la bursa va scadea;
b) riscurile implicate de plasament se vor diminua;
c) nivelul productivitatii va creste;
d) cererea de credite va scadea.
20. Daca ratele dobanzilor la depozite, practicate de banci, sunt inferioare nivelului mediu de rentabilitate a activitatilor productive, atunci este de asteptat ca:
a) volumul depozitelor bancare la vedere sa creasca;
b) balanta comerciala sa devina deficitara;
c) volumul depozitelor bancare la termen sa creasca;
d) volumul investitiilor in activitati productive sa creasca.
21. Pretul specific pietei monetare este:
a) creditul;
b) rata dobanzii obligatiunii;
c) dobanda;
d) puterea de cumparare a banilor.
22. O rata mare a dobanzii va stimula:
a) investitiile;
b) consumul;
c) economiile;
d) creditarea.
Bibliografie selectiva :
Iancu, A., - Tratat de economie, Editura Economica, Bucuresti, 1992
Ignat,
Mayer ,T., Duesenberry,J., Aliber, Z.R., - Banii, activitatea bancara si economia, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993
Milton, F., - Politique monétaire ou politique fiscale, Edition
Marne,
Phelps, E.S., - Économie politique, Fayard,
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
Finante-banci | |||
|
|||
| |||
| |||
|
|||