Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Finante banci


Index » business » » economie » Finante banci
» Piata monetara - Multiplicatorul banilor


Piata monetara - Multiplicatorul banilor


Piata monetara

1. Oferta de moneda

2. Cererea de moneda

3. Multiplicatorul banilor

4. Relatia baza monetara si masa monetara in Romania

Concepte cheie:

q       Cererea de moneda



q       Oferta de moneda

q       Echilibrul monetar

q       Masa monetara

q       Agregate monetare

q       Scont - rescont

q       Multiplicatorul banilor

q       Rata rezervelor obligatorii

q       Lichiditate baneasca

q       Viteza de rotatie a banilor

1. Viteza de rotatie a banilor reprezinta:

a) numarul mediu de operatiuni de vanzare - cumparare si de plati, pe care le mijloceste o unitate monetara, in decursul unei perioade de timp, de obicei un an;

b) volumul de bunuri vandute pe piata zilnic;

c) numarul de agenti care vand si cumpara pe piata;

d) raportul dintre veniturile si cheltuielile facute pe piata pentru procurarea marfurilor.

2. Masa monetara scripturala - in calitate de componenta a mesei monetare - este modificata :

a)      doar de Banca Nationala;

b)      de banci si menaje;

c)      de banci, administratiile publice si private;

d)     de orice banca;

e) de institutiile financiare si societatile de asigurare.

3. La un moment dat, masa monetara (M) reprezinta 2.500 miliarde u.m., din care 25% numerar. Aratati care din efectele de mai jos sunt adevarate daca se formeaza un depozit bancar in suma de 50 miliarde u.m.

a)      reducerea numerarului la 450 miliarde u.m.;

b)      cresterea cu 50 miliarde a masei scripturale;

c)      volumul masei monetare ramane 2.000 miliarde u.m.;

d)     toate cele de mai sus.

4. Reglarea masei monetare, adica marirea sau, dupa caz, restrangerea acesteia in raport de nevoile economiei este realizata de catre:

a)      guvern;

b)      administratia publica centrala si administratiile locale;

c)      in general, de catre puterea politica;

d)     statul asigura reglarea masei monetare;

e)      bancile reprezinta agentul economic care asigura reglarea masei monetare.

5. Daca viteza de rotatie a banilor este de 3, nivelul mediu al preturilor este 100, iar cantitatea de bunuri si servicii de pe piata este 300, atunci masa monetara, in u.m.; este de:

a)     

b)     

c)     

d)    

6. Restrangerea masei monetare nu se datoreaza in mod deosebit :

a)      diminuarii volumului ( valoric ) al bunurilor si serviciilor supuse vanzarii;

b)      deficitului bugetului de stat;

c)      excedentului bugetului de stat;   

d)     convertibilitatea monedei nationale in alte monede;

e)      cresterea vitezei de rotatie a banilor.

7. Echilibrul pietei monetare este asigurat atunci cand:

a)      cererea si oferta de bani sunt egale si in concordanta cu cererea si oferta de bunuri economice;

b)      cererea de bani scripturali este egala cu oferta de moneda in numerar ;

c)      emisiunea bancii centrale acopera nevoile de bani ale populatiei ;

d)    populatia manifesta incredere colectiva in capacitatea pietei monetare de a se autoregla.

8. Nu sunt specifice pietei monetare:

a) operatii pentru credite de o zi;

b) operatii pentru credite de la 2 la 90 de zile;

c) operatii pentru credite mai lungi de 90 de zile (pana la 18-24 luni);

d) operatii cu hartii de valoare pe termen lung;

e) operatii financiare.

9. Masa monetara NU evolueaza in acelasi sens cu:

a) Preturile bunurilor de consum;

b) Cantitatea de bunuri supuse tranzactiilor;

c) Volumul valoric al bunurilor;

d) Viteza de rotatie a monedei.

10. Pretul platit de debitor, creditorului sau, pentru a putea dispune de 100 de unitati

monetare pe o perioada de un an reprezinta:

a) dobanda platita;

b) rata dobanzii;

c) dobanda anuala;

d) dobanda incasata.

11. Pe piata monetara, transformarea numerarului in bani scripturali determina:

a) cresterea masei monetare;

b) scaderea numerarului si cresterea banilor scripturali;

c) cresterea numerarului si scaderea banilor scripturali;

d) scaderea masei monetare;

Pe piata monetara, nu sunt purtatori ai cererii de moneda:

a) persoanele fizice care solicita acordarea de credite;

b) bancile care urmaresc satisfacerea nevoilor de lichiditati;

c) firmele care doresc finantarea unor profituri;

d) institutiile financiare care au disponibilitati banesti.

13. Daca ratele dobanzilor practicate de banci cresc, intr-o perioada de timp, cu 5 puncte procentuale, atunci este de asteptat ca:

a) depunerile de numerar sa scada;

b) cererea pentru credite de investitii sa creasca;

c) retragerile de bani din conturi sa creasca;

d) oferta de credite de consum sa creasca.

14. Restrangerea masei monetare nu este determinata de:

a) diminuarea volumului valoric al bunurilor economice marfare;

b) excedentul bugetului de stat;

c) convertibilitatea monedei nationale in alte monede;

d) scaderea vitezei de rotatie a banilor.

15. In situatia de boom prelungit, politica monetara si de credit se concretizeaza in:

a) majorarea fiscalitatii;

b) cresterea masei monetare;

c) majorarea ratei dobanzii;

d) sporirea volumului creditelor.

16. Una din cauzele cresterii volumului masei monetare este:

a) emisiunea monetara;

b) formarea de rezerve valutare, nedepuse la banci sau institutii financiare;

c) scaderea vitezei de circulatie a banilor;

d) echilibrarea excedentului bugetului de stat prin interventia bancii centrale.

17. Majoritatea masei banesti se prezinta sub forma:

a) numerarului;

b) monedei metalice;

c) banilor din cont;

d) bancnotelor.

18. Pentru a stimula cererea de credite, rata dobanzii trebuie sa fie:

a) egala cu rata consumului;

b) mai mica decat rata profitului;

c) mai mare decat rata economiilor;

d) egala cu evolutia preturilor.

19. Daca nivelul ratei dobanzii pe piata monetara va creste, atunci:

a) oferta de titluri de valoare la bursa va scadea;

b) riscurile implicate de plasament se vor diminua;

c) nivelul productivitatii va creste;

d) cererea de credite va scadea.

20. Daca ratele dobanzilor la depozite, practicate de banci, sunt inferioare nivelului mediu de rentabilitate a activitatilor productive, atunci este de asteptat ca:

a) volumul depozitelor bancare la vedere sa creasca;

b) balanta comerciala sa devina deficitara;

c) volumul depozitelor bancare la termen sa creasca;

d) volumul investitiilor in activitati productive sa creasca.

21. Pretul specific pietei monetare este:

a) creditul;

b) rata dobanzii obligatiunii;

c) dobanda;

d) puterea de cumparare a banilor.

22. O rata mare a dobanzii va stimula:

a) investitiile;

b) consumul;

c) economiile;

d) creditarea.

Bibliografie selectiva :

Iancu, A., - Tratat de economie, Editura Economica, Bucuresti, 1992

Ignat, I., - Uniunea Europeana. De la piata comuna la moneda unica, Editura Economica, Bucuresti, 2002

Mayer ,T., Duesenberry,J., Aliber, Z.R., - Banii, activitatea bancara si economia, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993

Milton, F., - Politique monétaire ou politique fiscale, Edition Marne, Paris, 1969

Phelps, E.S., - Économie politique, Fayard, Paris, 1990





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate