Principalele obligatii fiscale ale firmei SC ALDO Software

Prezentarea firmei ALDO Software

Societatea "ALDO Software" este societate cu raspundere limitata inregistrata in Registrul Comertului la numarul de inmatriculare numarul J 33/1839/1993, cod fiscal R 4923068.

Sediul societatii este in Suceava, str. Marasesti, nr. 49 avand punct de lucru si in municipiul Bucuresti, si are un capital social de 10 milioane lei.

Obiectivul de activitate al societatii este:

vanzarea de programe informatice de gestiune

asigurarea de asistenta tehnica hardware & software colaboratorilor    

aprovizionarea cu marfuri (produse electronice, componente, accesorii) de la furnizorii interni si externi pe baza de contracte economice;

realizarea si desfacerea calculatoarelor si produselor adiacente conform configuratiilor dorite de clienti.

Piata specifica in care actioneaza societatea este piata I. T. (tehnologia informatiei) . Societatea "ALDO Software" are concurenti numeroase societati cu capital privat, acest segment de piata fiind caracterizat de o concurenta acerba.

Atuurile societatii:

pretul practicat, mult mai mic decat al concurentilor directi, datorat importurilor directe (majoritatea firmelor concurente achizitioneaza marfa de la importatori) - in cazul produselor hardware;

fiabilitatea si asigurarea de asistenta tehnica in cazul produselor software ;

echipa manageriala tanara, dinamica, cu rezultate bune in ultimii ani;

existenta spatiilor comerciale cu dotari corespunzatoare, moderne;

increderea clientilor in calitatea serviciilor prestate de societate;

cointeresarea salariatilor

Puncte slabe:

concurenta acerba;

lipsa specialistilor in probleme de marketing;

lipsa unei reclame moderne;

nivelul scazut al veniturilor pe locuitor in zona de activitate;

Oportunitati:

intensificarea activitatii de reclama prin procedee si metode specifice;

extinderea prin deschiderea de noi puncte de desfacere.

Riscuri:

puterea scazuta de cumpararea a populatiei;

conservatorismul populatiei.

Principalii furnizori:

SC QM Software Oradea

SC Twister

SC RTC Electronics

SC Tornado System

Lista referinte clienti software (partial) :

Romtelecom SA

Romatsa SA

A.N.L.

Autoritatea Nationala De Control

Parchetul Suceava

Conducerea activitatii financiar-contabile din cadrul societatii comerciale, are principalele atributii:

stabilirea politicii financiare a societatii;

organizarea adecvata a compartimentelor de profil si a sistemului de gestiune din cadrul acestora;

coordonarea bugetarilor activitatii;

controlul contabilitatii patrimoniului.

Toate aceste atributii se pot realiza prin gestiune financiara.

Domeniul gestiunii financiare este foarte larg si include: gospodarirea activelor fixe, colectarea capitalelor, definirea unei politici de rezultate si de crestere economica. Un obiectiv special al gestiunii financiare, este mentinerea unui echilibru financiar, a unui nivel minim de rentabilitate a utilizarii fondurilor.

La societatea comerciala studiata, activitatea de gestiune financiara a evoluat in paralel cu modificarile in plan legislativ si cu oportunitatile oferite de economia de piata.

Conducerea manageriala lucreaza cu concepte si metode adaptate specificului activitatii de comert cum sunt: profit maxim, crestere economica, risc, flexibilitate. Stilul de conducere adoptat si practicat este unul democratic, managerii discuta problemele in grup, ideile bune fiind retinute si puse in practica. Acest stil este adaptat la o societate comerciala mica si cu un numar mic de salariati asa cum este in cazul de fata.

Conducerea da posibilitatea mai multor factori de raspundere sa-si spuna parerea. Bugetele care se intocmesc periodic si analizate precum si modificate acolo unde e cazul.

Pornind de la premisa ca sistemul informational - pe baza datelor se pot lua masuri operative sau se pot gandi la strategii de viitor - este o componenta importanta a managementului, in cadrul societatii comerciale studiate functioneaza un sistem informatic bine implementat. Acesta furnizeaza date, prelucreaza situatii contabile, executa grafice si diagrame, toate necesare conducerii manageriale.

Principalele operatii utilizate in acest domeniu sunt:

prelucrarea datelor din evidenta primara;

emiterea de facturi cu ajutorul imprimantei pentru marfurile livrate clientilor;

situatii privind clientii si furnizorii: achitari si plati prin casa, carnete de cec, si prin banca;

situatii operative, zilnice, de aprovizionare si de livrare a marfurilor;

evidenta analitica contabila a gestiunilor de marfuri;

state de plata, salarii;

evidenta analitica a mijloacelor fixe, amortizare, etc.

Din studiile efectuate se constata o serie de neajunsuri rezultate atat din mentalitatea personalului cat si din relatiile comerciale neloiale care se stabilesc pe piata. Aceste situatii pot fi cel putin imbunatatite intr-un viitor pe termen scurt si poate, corectate, intr-un viitor pe termen lung. Noii angajati crescuti intr-un spirit de competitie si de schimbare vor fi motorul viitoarei societati comerciale.

Se recomanda infiintarea unui departament de marketing puternic si flexibil. Acesta ar urma sa coordoneze viitoarele strategii de pret, promotionale, de stimulare. Este necesar sa se faca o publicitate onesta si ponderata, sa se evite reclama cu mesaj agresiv, obositor, formularile aberante de tipul "gama variata".

SC "ALDO Sofware " prezinta in ANEXA 1 balanta de verificare a lunii martie 2005. Pe baza datelor firmei analizam urmatorii indicatori:

Trezoreria neta - este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente.

TN = Disponibilitati - Datorii financiare (Credite pe termen scurt)

Trezoreria neta pozitiva este rezultatul echilibrului financiar ala agentului concretizat in disponibilitati banesti in conturi bancare si casa, iar cea negativa evidentiaza un dezechilibru financiar in activitatea agentului economic.

Calculand cu datele din anexa 1, la SC ALDO SOFTWARE se obtin urmatoarele valori pentru Trezoreria neta:

TABELUL 1

SITUATIA TREZORERIEI NETE

Anul 2005

Trezoreria neta, avand o valoare pozitiva, rezulta ca exista un echilibru financiar, societatea neavand nevoie de surse suplimentare pe termen scurt. Deci, activitatea societatii este eficienta.

Cifra de afaceri a perioadei analizate

Cresterea vanzarilor =

Cifra de afaceri a perioadei de baza

Acest indicator exprima evolutia cifrei de afaceri pe o perioada data.

In cazul societatii ALDO Software indicatorul cresterea vanzarilor, calculat pe baza formulei de mai sus, cu date din anexa 1 are urmatoarele valori:

TABELUL 2

SITUATIA INDICATORULUI CRESTEREA VANZARILOR

Anul 2005

Se observa ca firma a fost in crestere permanenta, obtinandu-se luna de luna, vanzari tot mai mari.

Cifra de afaceri

Rotatia activelor nete

Capital

Indicatorul masoara eficienta activitatii interne. Cu cat valoarea este mai mare, cu atat capitalul este mai bine utilizat. Se poate utiliza si pentru dimensionarea capitalului circulant net in conditiile planificarii unei cifre a afacerii mai mare, fara schimbarea profilului activitatii agentului economic.

La S.C. "ALDO Software" indicatorul rotatia activelor nete, in perioada analizata, ia urmatoarele valori:

TABELUL 3

SITUATIA ROTATIEI ACTIVELOR NETE

Anul 2005

Pe baza datelor obtinute se poate afirma ca utilizarea capitalului se face eficient

Indicatorii lichiditatii

Se pot calcula in doua moduri:

Lichiditatea patrimoniala = Active circulante/Pasive circulante

Acest indicator indica capacitatea firmei de a satisface angajamentul pe termen scurt. In general acest indicator este favorabil cand raportul este mai mare decat 1. cu cat coeficientul este mai ridicat, cu atat lichiditatea patrimoniala este mai mare. Cand acest indicator este peste 1, agentul economic are o activitate buna, deoarece activele depasesc datoriile pe termen scurt. In cazul in care coeficientul este subunitar, agentul economic se afla intr-o situatie nesatisfacatoare, intrucat acesta a imobilizat o parte din fondurile provenite din creante pe termen scurt in finantarea activelor fixe. Daca agentul economic are un coeficient de lichiditate subunitar, este riscant sa se mai acorde credite.

S.C. ALDO Software calculeaza indicatorul lichiditatea patrimoniala pe baza datelor din balantele de verificare (anexa 1), rezultand urmatoarele valori:

TABELUL 4

SITUATIA LICHIDITATII PATRIMONIALE

Anul 2005

Din analiza datelor se observa ca valorile obtinute sunt bune, peste 1, sugerand o capacitate foarte buna a firmei de a-si onora angajamentele pe termen scurt. Activele circulante sunt in crestere, determinand cresterea cash-ului si obtinerea lichiditatilor necesare pentru onorarea la termen a obligatiilor.

Lichiditatea imediata = (Numerar + Debitori)/Pasive curente

Lichiditatea imediata sau "acida" reflecta capacitatea agentului de a-si acoperi imediat datoriile. Acest indicator este influentat de calitatea debitorilor (daca sunt buni sau rai platnici) este favorabil cand are valoarea de peste 0,6.

In perioada analizata, la societatea luata in calcul, lichiditatea imediata ia valorile din tabelul urmator:

TABELUL 5

SITUATIA LICHIDITATII IMEDIATE

Anul 2005

Lichiditatea imediata prezinta de asemenea valori foarte bune, agentul economic neavand nevoie sa apeleze la surse suplimentare pentru onorarea obligatiilor curente.

Solvabilitatea patrimoniala

Exprima gradul in care fiecare agent economic asigura cu capital propriu acoperirea datoriilor pe termen scurt, mediu si lung.

Solvabilitatea patrimoniala = Capital propriu/Total pasiv (capital propriu + datorii)

Solvabilitatea poate fi apreciata pozitiv daca coeficientul este de peste 0,5 (limita considerata minima este de 0,3).

Pe baza datelor din balantele de verificare (Anexa 1) din perioada analizata, se calculeaza indicatorul solvabilitate patrimoniala pentru societatea analizata, astfel:

TABELUL 6

SITUATIA LICHIDITATII IMEDIATE

Anul 2005

In cazul analizat se observa ca solvabilitatea este buna, in crestere luna de luna, ceea ce indica siguranta in continuarea afacerii.

Gradul de indatorare = Total datorii/Total pasiv (capital propriu + datorii)

Acest indicator exprima ponderea datoriilor totale in total pasiv. Limita maxima admisa este de 0,7.

Valoarea matematica pozitiva sau negativa a unui singur indicator nu reflecta imaginea reala a activitatii economice a agentului. Ca urmare, pentru o decizie corecta in aprobarea sau respingerea unei solicitari de credit, este necesara analiza in evolutie a tuturor indicatorilor, precum si interpretarea economica corelata a acestora.

O atentie deosebita se acorda analizei solvabilitatii, rentabilitatii si lichiditatii. In situatia in care nivelul indicatorului solvabilitatii este sub 0,3 si al marjei profitului brut sub 2%, banca trebuie sa solicite garantii materiale asiguratorii in procent de minimum 150%.

S.C. ALDO Software SRL prezinta valorile din urmatorul tabel pentru acest indicator, venituri calculate pe baza datelor furnizate de balantele de verificare (anexa 1):

TABELUL 7

SITUATIA GRADULUI DE INDATORARE

Anul 2005

Din analiza de mai sus rezulta ca indicatorul prezinta valori foarte bune, nivelul datoriilor in structura pasivelor fiind redus. De asemenea se observa ca valoarea indicatorului a scazut in timp, ceea ce rata eficienta utilizarii capitalului, care a condus la reducerea datoriilor.

Taxa pe valoare adaugata

Taxa pe valoare adaugata reprezinta o taxa generala de consum ce cuprinde toate fazele ciclului economic. Taxa pe valoare a adaugata este un impozit indirect care se stabileste asupra operatiunilor privind livrarile de bunuri mobile, transferul proprietatii bunurilor mobile, importul de bunuri, prestarile de servicii si operatiunile asimilate.[1]

Fiind in prezent cel mai important impozit indirect cu pondere semnificativa in totalul veniturilor bugetare, taxa pe valoare adaugata trebuie analizata urmarind urmatoarele aspecte: sfera de cuprindere, operatiunile scutite de TVA, platitorii de TVA, faptul generator si exigibilitatea, baza de calcul, cotele de impozitare, regimul deducerilor, metode de determinarea a taxei pe valoare adaugata si obligatii ale platitorilor.

Taxa pe valoare adaugata nu are numai un rol pur tehnic, de colectare a veniturilor bugetare, ci constituie un important instrument de politica economica si fiscala.

Mecanismul de inregistrare in contabilitate a taxei pe valoare adaugata este simplu si presupune reflectarea in cursul lunii a taxei deductibile si a celei colectate din documentele justificative, in jurnalul de vanzari. La sfarsitul lunii se intocmeste declaratia privind obligatiile de plata si se regularizeaza taxa pe valoare adaugata. Se inchid conturile 4426, "TVA deductibila" si 4427 "TVA colectata" rezultand TVA de plata (daca TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila) sau TVA de recuperat (daca taxa deductibila este mai mare decat taxa colectata). Acest mecanism prezinta situatia ideala. Dar in practica contabila pot fi intalnite situatii particulare care sunt tratate in ultima parte a acestui capitol.

Definitie si sfera de cuprindere

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect care se stabileste asupra operatiunilor privind livrarile de bunuri mobile, transferul proprietatii bunurilor mobile, importul de bunuri, prestarile de servicii si operatiunile asimilate.

Intelegerea continutului TVA presupune, mai intai, definirea notiunii de valoare adaugata. Aceasta reprezinta valoarea nou creata de intreprindere in urma ciclului de productie. In vederea calcularii taxei, valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile din acelasi stadiu al circuitului economic, excluzandu-se productia stocata.[2]

Mecanismul de determinare a TVA in Romania, ca in majoritatea tarilor Uniunii Europene, este indirect. Astfel, mai intai se determina TVA colectata aferenta vanzarilor si TVA deductibila aferenta cumpararilor, pe baza documentelor justificative. Apoi, se determina TVA de plata, daca taxa colectata este mai mare decat cea deductibila, sau TVA de recuperat in situatia contrara.

Fiind in prezent cel mai important impozit indirect, taxa pe valoare adaugata prezinta o serie de caracteristici.

Astfel, taxa pe valoare adaugata este un impozit neutru, unic, dar cu plata fractionala. Neutralitatea se refera la faptul ca acest impozit, care nu permite nici un fel de discriminarea, se prezinta sub forma unei cote care se aplica tuturor activitatilor economice. Fractionarea deriva din faptul ca TVA-ul se calculeaza pe fiecare stadiu care participa la realizarea si valorificarea produsului finit.

Taxa pe valoare adaugata se caracterizeaza prin transparenta deoarece ea permite fiecarui agent economic sa cunoasca exact si concret care este marimea obligatiei de plata ce-i revine.

O alta caracteristica a TVA este aceea ca aplicarea ei se face in tara in care produsul se consuma si nu acolo unde se produce.

Din analiza acestor trasaturi caracteristice, rezulta ca TVA nu are numai un rol pur tehnic, de colectare a veniturilor bugetare, ci constituie un important instrument de politica economica si fiscala prin care sunt contracarate dezechilibrele macroeconomice.

Conform Legii nr. 571/2003 (Codul fiscal) titlul VI (cu privire la taxa pe valoare adaugata), se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata operatiunile care indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:

constituie o livrarea de bunuri, o prestare de servicii efectuata cu plata sau o operatiune asimilata acestora;

sunt efectuate de persoane impozabile;

rezulta dintr-una din urmatoarele activitati economice: activitatile producatorilor, comerciantilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si cele ale profesiunilor libere sau asimilate; exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri.

Se cuprind, de asemenea, in sfera taxei pe valoare adaugata importurile de bunuri.

Prin persoana impozabila se intelege orice persoana, indiferent de statutul sau juridic, care efectueaza de o maniera independenta activitati economice oricare ar fi scopul si rezultatul acestor activitati.

Prin livrare de bunuri se intelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor detinute de proprietar catre beneficiar, direct sau prin persoane care actioneaza in numele acestora.

Se considera livrari de bunuri:

a)     vanzarea de bunuri cu plata in rate;

b)     trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri;

c)     transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite;

d)     orice distribuire de active de catre o societate comerciala catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de active legate de lichidarea sau dizolvarea fara lichidare a societatii, cu exceptia transferului total al activelor si pasivelor efectuat cu ocazia fuziunii si divizarii societatii comerciale;

e)     bunurile constatate lipsa la inventariere, cu exceptia celor distruse ca urmare a calamitatilor sau altor cauze de forta majora;

f)      produsele agricole retinute drept plata in natura a prestatiei efectuate de persoane impozabile inregistrate ca platitori de TVA, care presteaza servicii pentru obtinerea si prelucrarea produselor agricole, precum si plata in natura a arendei.

Nu sunt considerate livrari de bunuri urmatoarele:

intrarile si iesirile de bunuri constituite in rezerve de mobilizare la persoanele impozabile inregistrate ca platitori de TVA, mandatate in acest scop; bunurile respective constituie livrare de bunuri la scoaterea din acest regim si la livrare catre alti beneficiari;

bunurile distruse ca urmare a calamitatilor sau altor cauze de forta majora;

scoaterea in mod gratuit a unor cantitati de produse din rezervele de stat pentru acordarea de ajutoare umanitare;

bunurile acordate si serviciile prestate in mod gratuit, potrivit limitelor si destinatiilor prevazute de lege, cum sunt actiunile de sponsorizare, mecenat, protocol etc. Incadrarea in plafoanele legale se determina pe baza datelor raportate de situatiile financiare anuale. Depasirea plafonului constituie operatiune asimilata livrarii de bunuri si prestarii de servicii daca s-a exercitat dreptul de deducere a TVA-ului corespunzator depasirii, respectiv se colecteaza TVA. Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste limite sponsorizarile, actiunile de mecenat sau alte actiuni prevazute prin legi, acordate in numerar;

preluarea de catre persoanele impozabile inregistrate ca platitori de TVA a unor bunuri din activitatea proprie pentru a fi utilizate in scopul desfasurarii activitatii economice a acestora;

aportul in natura al unei societati comerciale, in cazul in care beneficiarul este o persoane impozabila care are dreptul de a deduce total taxa pe valoare adaugata, daca taxa ar fi aplicabila la transferul respectiv.

Operatiunile privind schimbul de bunuri au efectul a doua livrari. In cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun de catre doua sau mai multe persoane impozabile, prin intermediul mai multor tranzactii, fiecare tranzactie se considera o livrare separata, fiind impozitata distinct, chiar daca bunul respectiv este transferat direct beneficiarului final. Acelasi regim se aplica in cazul schimbului de bunuri si servicii.

Se considera prestari de servicii orice activitate care nu constituie livrare de bunuri. Astfel de operatiuni pot fi:

a)     orice munca fizica sau intelectuala;

b)     lucrari de constructii-montaj;

c)     transport de persoane si marfuri;

d)     servicii de posta si telecomunicatii, de transmisiuni radio si TV;

e)     inchirierea, arendarea si concesionarea de bunuri mobile sau imobile;

f)      operatiuni de intermediere sau de comision;

g)     reparatii de orice natura;

h)     cesiuni si concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licente, marci de fabrica si de comert, titluri de participare si alte drepturi similare;

i)      servicii de publicitate;

j)      operatiuni bancare, financiare, de asigurare si/sau de reasigurare;

k)     punerea la dispozitie de personal;

l)      mandatarea;

m)   asigurarea sau cedarea unei clientele, exclusivitatea asupra unei vanzari sau cumparari;

n)     angajamentul de a nu exercita o activitate economica sau u drept dintre cele mentionate la lit. h);

o)     amenajarea de spatii de parcare, de depozitare si de camping;

p)     activitatile hoteliere si de alimentatie publica;

q)     asigurarea accesului la retelele de comunicatii si a posibilitatii de utilizare a acestora;

r)      prestatiile consilierilor, inginerilor, avocatilor, notarilor publici, executorilor judecatoresti, auditorilor, expertilor contabili, birourilor de studii si alte prestatii similare, precum si prelucrarea de date si furnizarea de informatii;

s)     operatiuni de leasing.

Sunt asimilate cu prestarile de servicii urmatoarele operatiuni:

a)     utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile in alte scopuri decat cele legate de activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane fizice sau juridice, daca taxa pe valoare adaugata aferenta acestor bunuri a fost dedusa total sau partial;

b)     prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de persoana impozabila in alte scopuri decat cele legate de activitatea sa economica, pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor persoane, daca taxa pe valoare adaugata aferenta acestor prestari a fost dedusa total sau partial.

Prin import de bunuri se intelege introducerea in tara a unor bunuri, provenind din strainatate, de catre orice persoana, indiferent de statutul sau juridic, direct sau prin intermediari, plasate in regim vamal de import sau in regimuri vamale suspensive.

Operatiuni scutite de TVA

ART. 141

(1) Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:

a)     spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati, cantinele organizate pe langa aceste unitati, serviciile funerare prestate de unitatile sanitare;

b)     prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicienii dentari;

c)     prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical;

d)     transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop;

e)     livrarile de organe, de sange si de lapte, de provenienta umana;

f)      activitatea de invatamant prevazuta de Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective;

g)     prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social; serviciile de cazare, masa si tratament, prestate de persoane impozabile care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice, daca au incheiat contracte cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si contravaloarea acestora este decontata pe baza de bilete de tratament;

h)     prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau alte entitati recunoscute ca avand caracter social;

i)      prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;

j)      prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica;

k)     prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice, precum si operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

l)      prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, potrivit lit. a) si lit. f)-k), cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale;

m)   realizarea, difuzarea si/sau retransmisia programelor de radio si/sau de televiziune, cu exceptia celor de publicitate, efectuate de unitatile care produc si/sau difuzeaza programele audiovizuale, precum si de unitatile care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale;

n)     vanzarea de licente de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la agentiile internationale de stiri si alte drepturi de difuzare similare, destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate.

(2) Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata:

a)     activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor si proiectelor, precum si a actiunilor cuprinse in Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, in programele-nucleu si in planurile sectoriale, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile ulterioare, precum si activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate in parteneriat international, regional si bilateral;

b)     livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali si asociatiile fara personalitate juridica ale acestora;

c)     prestarile urmatoarelor servicii financiare si bancare:

acordarea si negocierea de credite si administrarea creditului de catre persoana care il acorda;

acordarea, negocierea si preluarea garantiilor de credit sau a garantiilor colaterale pentru credite, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul;

orice operatiune legata de depozite si conturi financiare, inclusiv orice operatiuni cu ordine de plata, transferuri de bani, instrumente de debit, carduri de credit sau de debit, cecuri sau alte instrumente de plata, precum si operatiuni de factoring;

emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu moneda nationala sau straina, cu exceptia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colectie;

emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu titluri de participare, titluri de creante, cu exceptia executarii acestora, obligatiuni, certificate, cambii, alte instrumente financiare sau alte valori mobiliare;

gestiunea fondurilor comune de plasament si/sau a fondurilor comune de garantare a creantelor efectuate de orice entitati constituite in acest scop;

d)     operatiunile de asigurare si/sau reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediaza astfel de operatiuni;

e)     jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare astfel de activitati;

f)      livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate de unitatile din sistemul de penitenciare, utilizand munca detinutilor;

g)     lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si intretinere la monumentele care comemoreaza combatanti, eroi, victime ale razboiului si ale Revolutiei din Decembrie 1989;

h)     transportul fluvial de persoane in Delta Dunarii si pe rutele Orsova-Moldova Noua, Braila-Harsova si Galati-Grindu;

i)      livrarea obiectelor si vesmintelor de cult religios, tiparirea cartilor de cult, teologice sau cu continut bisericesc si care sunt necesare pentru practicarea cultului, precum si furnizarea de bunuri asimilate obiectelor de cult, conform art. 1 din Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, cu modificarile si completarile ulterioare;

j)      livrarea de bunuri catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ca efect al darii in plata, sau bunuri adjudecate de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, cu stingerea totala sau partiala a obligatiilor de plata ale unui debitor;

k)     arendarea, concesionarea si inchirierea de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii:

operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;

serviciile de parcare a vehiculelor;

inchirierea utilajelor si a masinilor fixate in bunurile imobile;

inchirierea seifurilor;

l)    livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite in baza prezentului articol, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (7) lit. b).

(3) Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. k), in conditiile stabilite prin norme.

Scutiri la import

ART. 142

Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:

a)          importul de bunuri a caror livrare in Romania este scutita de taxa pe valoarea adaugata;

b)          b) bunurile introduse in tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;

c)          c) bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;

d)          importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare, precum si de catre cetatenii straini cu statut diplomatic sau consular in Romania, in conditii de reciprocitate, potrivit procedurii stabilite prin norme;

e)          importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de catre cetatenii straini angajati ai acestor organizatii, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii, potrivit procedurii stabilite prin norme;

f)           importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, in cazul in care aceste forte sunt destinate efortului comun de aparare;

g)          importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri, pe care sunt inregistrate filme sau programe destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate;

h)          importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura, in conditiile stabilite prin norme;

i)           importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara, in conditiile stabilite prin norme;

j)           importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a Guvernului.

Scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similare si pentru transportul international

ART. 143

(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:

a)     livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara tarii, de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau;

b)     livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara tarii de cumparatorul care nu este stabilit in interiorul tarii, sau de alta persoana in contul sau, cu exceptia bunurilor transportate de cumparatorul insusi si folosite la echiparea sau aprovizionarea ambarcatiunilor de agrement si avioanelor de turism sau a oricarui mijloc de transport de uz privat;

c)     prestarile de servicii, inclusiv transportul si prestarile de servicii accesorii transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate in regimuri vamale suspensive, cu exceptia prestarilor de servicii scutite, potrivit art. 141;

d)     transportul, prestarile de servicii accesorii transportului, alte servicii direct legate de importul bunurilor, daca valoarea acestora este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate, potrivit art. 139;

e)     transportul international de persoane si serviciile direct legate de acest transport, inclusiv livrarile de bunuri destinate a fi acordate ca tratatie pasagerilor la bordul unui vapor, avion, autocar sau tren;

f)      in cazul navelor utilizate pentru transportul international de persoane si/sau de marfuri, pentru pescuit sau alta activitate economica sau pentru salvare ori asistenta pe mare, al navelor de razboi, urmatoarele operatiuni:

livrarea de carburanti, echipamente si alte bunuri destinate a fi incorporate sau utilizate pe nave, cu exceptia navelor folosite pentru pescuit fluvial sau de coasta;

prestarile de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor si/sau pentru incarcatura acestora;

g)     in cazul aeronavelor care presteaza transporturi internationale de persoane si/sau de marfuri, urmatoarele operatiuni:

livrarile de carburanti, echipamente si alte bunuri destinate a fi incorporate sau utilizate pe aeronave;

prestarile de servicii efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor si/sau pentru incarcatura acestora;

h)     prestarile de servicii pentru navele aflate in proprietatea companiilor de navigatie care isi desfasoara activitatea in regimul special maritim sau operate de acestea, precum si livrarile de nave in intregul lor catre aceste companii;

i)      livrarile de bunuri si prestarile de servicii, in favoarea misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, a personalului acestora, precum si a oricaror cetateni straini avand statut diplomatic sau consular in Romania, in conditii de reciprocitate;

j)      livrarile de bunuri si prestarile de servicii, in favoarea reprezentantelor organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in Romania, precum si a cetatenilor straini angajati ai acestora, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii;

k)     livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii, catre fortele armate ale statelor straine membre NATO, pentru uzul fortelor armate sau al personalului civil care insoteste fortele armate sau pentru aprovizionarea cantinelor, daca fortele iau parte la efortul de aparare comun; in cazul in care bunurile nu sunt expediate sau transportate in afara tarii si pentru prestarile de servicii, scutirea se acorda potrivit unei proceduri de restituire a taxei, stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice;

l)      livrarile de bunuri si prestarile de servicii finantate din ajutoare sau imprumuturi nerambursabile acordate de catre guverne straine, de organisme internationale si de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice;

m)   construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop;

n)     prestarile de servicii postale, efectuate pe teritoriul Romaniei de operatorii prevazuti de Ordonanta Guvernului nr. 70/2001 pentru ratificarea Actelor adoptate de Congresul Uniunii Postale Universale de la Beijing (1999), aprobata prin Legea nr. 670/2001, constand in preluarea si distribuirea trimiterilor postale din strainatate, inclusiv servicii financiar-postale;

o)     servicii prestate de persoane din Romania, in contul beneficiarilor cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru bunurile din import aflate in perioada de garantie;

p)     prestarile de servicii efectuate de intermediari care actioneaza in numele sau in contul unei alte persoane, atunci cand intervin in operatiuni prevazute de prezentul articol.

(2) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la alin. (1) si, dupa caz, procedura si conditiile care trebuie indeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata.

Scutiri speciale legate de traficul international de bunuri

ART. 144

(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:

a)     livrarea de bunuri care sunt plasate in regim de antrepozit vamal;

b)     livrarea de bunuri destinate plasarii in magazinele duty-free si in alte magazine situate in aeroporturile internationale, prevazute la Sectiunea 1 a Capitolului I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, precum si livrarile de bunuri efectuate prin aceste magazine;

c)     urmatoarele operatiuni desfasurate intr-o zona libera sau intr-un port liber:

introducerea de bunuri straine intr-o zona libera sau port liber, direct din strainatate, in vederea simplei depozitari, fara intocmirea de formalitati vamale;

operatiunile comerciale de vanzare-cumparare a marfurilor straine intre diversi operatori din zona libera sau portul liber sau intre acestia si alte persoane din afara zonei libere sau a portului liber;

scoaterea de bunuri straine din zona libera sau portul liber, in afara tarii, fara intocmirea de declaratii vamale de export, bunurile fiind in aceeasi stare ca in momentul introducerii lor in zona libera sau portul liber;

d)     prestarile de servicii legate direct de operatiunile prevazute la lit. a)-c).

(2) Scutirile prevazute la alin. (1) nu se aplica bunurilor care sunt livrate pentru utilizare sau consum in Romania, inclusiv in antrepozitul vamal, zona libera sau in portul liber, sau care raman in Romania la incetarea situatiilor prevazute la alin. (1).

(3) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la alin. (1) si, dupa caz, procedura si conditiile care trebuie indeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata.

Platitorii de TVA

TVA datorata bugetului de stat se plateste de catre:

persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, pentru operatiuni taxabile;

titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terte persoane juridice care actioneaza in numele si din ordinul titularului operatiunii de import;

persoane fizice, pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;

persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori domiciliul stabil din Romania, beneficiare ale prestarilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca sunt sau nu inregistrate ca platitori de taxa pe valoare adaugata la organele fiscale.

Daca persoana care realizeaza operatiuni nu are sediul sau domiciliul stabil in Romania, este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat in Romania care se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce-i revin in legatura cu TVA.

In afara de obligatiile obisnuite ale unui contribuabil supus TVA, reprezentantul fiscal va primi factura externa de la persoana straina, in original, impreuna cu doua copii ale acesteia, dupa care va emite factura fiscala potrivit normelor romanesti si va trece in aceasta taxa colectata. Clientului ii va trimite atat factura originala, cat si un exemplar din factura fiscala intocmita.

Decontul intocmit de reprezentantul fiscal va cuprinde exclusiv operatiunile rezultate din activitate desfasurata in Romania de persoana straina pe care o reprezinta. Persoana straina pentru care se intocmeste decontul poate beneficia de deducerea taxei aferente cumpararilor de bunuri si servicii din tara care sunt destinate realizarii de operatiuni impozabile. Persoanele straine nu au obligatia de a desemna un reprezentant fiscal daca activitatea lor in Romania consta in prestarea de servicii pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania si nici daca au in Romania subunitati prin care isi desfasoara activitatea, inregistrate ca platitori de impozite si taxe.

Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoare adaugata

Faptul generator ia nastere in momentul efectuarii livrarii de bunuri sau in momentul prestarii serviciilor, iar exigibilitatea reprezinta dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului de TVA, la o anumita data, plata taxei datorate bugetului de stat.

Pentru urmatoarele operatiuni, faptul generator al TVA (obligatia de plata) ia nastere la:

data inregistrarii declaratiei vamale pentru bunurile importate;

data primirii facturii externe (sau la data platii prestatorului externe in lipsa facturii) pentru serviciile contractate de persoane impozabile din Romania cu prestatori cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania;

data vanzarii bunurilor catre beneficiari, in cazul operatiunilor efectuate prin intermediari sau prin consignatie;

data emiterii documentelor in care se consemneaza preluarea unor bunuri din activele firmei pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitate economica desfasurata de acesta sau pentru a fi puse la dispozitia unor persoane fizice sau juridice in mod gratuit sau la data emiterii documentelor prin care se confirma prestarea de servicii cu titlu gratuit;

data colectarii monedelor din masina pentru marfurile vandute prin masini automate;

termenele de plata a ratelor prevazute in contracte pentru operatiunile de leasing.

De regula exigibilitatea TVA-ului coincide cu faptul generator cu exceptiile prevazute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Exigibilitatea TVA-ului este anticipata faptului generator atunci cand:

factura fiscala este emisa inaintea efectuarii livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor;

contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se incaseaza inaintea efectuarii livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor;

se incaseaza avansuri, cu exceptia avansurilor acordate pentru:

plata importurilor si a datoriei vamale stabilite potrivit legii;

realizarea productiei destinate exportului;

efectuarea de plati in contul clientului;

livrari de bunuri si prestari de servicii scutite de taxa pe valoarea adaugata.

Pentru livrarile de bunuri cu plata in rate exigibilitate TVA-ului intervine la dat prevazuta pentru plata ratelor.

Pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii care se efectueaza continuu - energie electrica, energie termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice si altele similare - exigibilitate taxei pe valoare adaugata intervine la data stabilirii debitului beneficiarului pe baza de factura fiscala sau alt document legal.

Exigibilitatea taxei pe valoare adaugata aferente avansurilor incasate de persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoare adaugata, care au castigat licitatii pentru efectuarea obiectivelor finantate din credite acordate de organismele financiare internationale statului roman sau garantate de acesta, ia nastere la data facturarii situatiilor de lucrari.

Exigibilitate taxei pe valoare adaugata aferente constituite drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrarilor de constructii-montaj ia nastere la data incheierii procesului-verbal de receptie definitiva sau, dupa caz, la data incasarii sumelor, daca incasarea este anterioara acestuia.

Exigibilitate taxei pe valoare adaugata pentru lucrarile imobiliare intervine la data incasarii avansurilor pe baza de situatii de lucrari, dar antreprenorii pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adaugata la data livrarii, in conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.

Baza de impozitare a taxei pe valoare adaugata

Baza de impozitare reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoare adaugata. Baza de impozitare se determina integral la data livrarii bunurilor, prestarii serviciilor sau, dupa caz, la intocmirea facturilor, chiar daca in contract se prevede plata in rate sau la anumite termene.

Baza de impozitare este constituita din:

preturile negociate intre vanzator si cumparator, precum si alte cheltuieli datorate de cumparator pentru livrarile de bunuri si care nu au fost incluse in pret. Aceste preturi cuprind si accizele calculate conform normelor legale;

tarifele negociate pentru prestarile de servicii;

suma rezultata din aplicarea cotei de comision sau suma convenita intre parteneri, pentru operatiunile de intermediere;

preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile de productie ale bunurilor preluate din activele firmei pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice cu titlu gratuit;

valoarea in vama, la care se adauga taxa vamala, alte taxe si accizele datorate pentru bunurile si serviciile din import;

pretul stabilit prin licitatie in cazul transferului de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile prin executare silita, daca debitorul este platitor de TVA si daca si-a exercitat dreptul de deducere pentru bunurile respective (in acest caz trebuie sa se intocmeasca factura intre debitor si creditor);

preturile vanzarilor efectuate din depozitele vamii sau preturile stabilite prin licitatie.

Nu se cuprind in baza de impozitare:

rabaturile, remizele, resturile, sconturile si alte reduceri de pres acordate de furnizori direct clientilor in vederea stimularii vanzarilor, in conditiile prevazute in contractele incheiate;

penalizarile, precum si sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale;

dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, vanzari cu plata in rate, operatiuni in leasing;

sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;

ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare.

Baza de impozitare poate fi corectata in cazul refuzurilor partiale sau totale privind cantitatea, preturile sau alte elemente cuprinse in facturi, suma impozabila reducandu-se corespunzator. De asemenea, baza de impozitare poate fi redusa in situatia in care reducerile de pret (rabat, remiza, resturi, scont) sunt acordate conform contractelor incheiate dupa livrarea bunurilor sau in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.

Cotele de impozit si calculul taxei pe valoare adaugata

In Romania cota standard a TVA-ului este de 19% si se aplica operatiunilor impozabile, cu exceptia celor scutite de TVA.

Cota de TVA aplicabila este cea in vigoare la data la care ia nastere faptul generator al TVA-ului. Pentru cazurile in care exigibilitatea TVA-ului nu coincide cu faptul generator, se aplica cotele in vigoare la data la care taxa devine exigibila.

Pentru stabilirea taxei colectate incluse in pretul de vanzare cu amanuntul se utilizeaza cota recalculata care se calculeaza astfel: cota taxei x 100 . Nivelul cotei standard recalculate este 15,966% cota taxei + 100

Regimul deducerilor privind taxa pe valoare adaugata

In contabilitate se inregistreaza in conturi distincte taxa aferenta cumpararilor (taxa deductibila) si taxa aferenta vanzarilor (taxa colectata). Deoarece taxa pe valoare adaugata nu trebuie sa influenteze rezultatul firmei, aceasta va plati statului numai diferenta dintre taxa colectata si taxa deductibila.

Platitorii de taxa pe valoarea adaugata, au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor sau serviciilor destinate realizarii de operatii impozabile. Calculul taxei de plata se poate face prin metoda deducerii sau prin metoda determinarii la fiecare etapa a circuitului economic la care se aplica cota de impozit. Cele mai multe tari aplica metoda deducerilor, metoda adoptata si de reglementarile juridice din Romania.

Metoda determinarii taxei pe valoare adaugata la fiecare etapa a circuitului economic consta in stabilirea valorii adaugate aferente operatiunilor realizate in circuitul economic la fiecare unitate patrimoniala, valoare ce constituie baza de calcul la care se aplica cota de impozitare, rezultand direct taxa pe valoarea adaugata de plata, care se inscrie in factura si se incaseaza de la client.

Metoda deducerii se caracterizeaza prin aceea ca baza de impozitare la care se aplica cota procentuala de TVA este pretul, respectiv tariful aferent bunurilor livrate si al serviciilor prestate si nu doar valoarea adaugata ca diferenta intre pretul de livrare si costul de achizitionare.

Astfel, la achizitionarea de bunuri, taxa pe valoare adaugata inscrisa distinct in factura furnizorului, calculata prin aplicarea cotei la pretul de livrare, se inregistreaza de catre client ca un drept de creanta fata de bugetul statului, deci nu este inregistrata pe cheltuieli.

La vanzari de bunuri sau prestari de servicii, factura emisa va cuprinde pretul, respectiv tariful acestora si taxa pe valoarea adaugata calculata prin aplicarea cotei procentuale asupra pretului de livrare, respectiv tariful-taxa ce se inregistreaza ca obligatie fata de bugetul statului.

Deci, la achizitii firma plateste furnizorului TVA aferent preturilor, respectiv tarifele bunurilor si serviciilor primite, iar la vanzare aceasta incaseaza direct de la client TVA aferent preturilor si tarifelor bunurilor livrate si prestatiilor executate.

Decontarea TVA-ului cu bugetul statului se face pentru diferenta care rezulta dintre TVA-ul aferent facturilor emise clientilor (TVA colectata) si TVA-ul aferent facturilor primite de la furnizori (TVA deductibila). Scaderea din TVA colectata a TVA deductibila constituie operatia de deducere. Daca TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila, diferenta este taxa de platit la bugetul statului; daca TVA deductibila este mai mare, diferenta este de recuperat de la buget.

Platitorii taxei pe valoare adaugata au deci dreptul de deducere a taxei aferenta intrarilor de bunuri sau serviciilor destinate realizarii de operatiuni impozabile.

Dreptul de deducere a taxei pe valoare adaugata se manifesta prin:

retinerea lunara, din taxa pe valoare adaugata aferenta livrarilor de bunuri si servicii, a taxei pe valoarea adaugata aferenta intrarilor;

rambursarea de catre organul fiscal a sumei reprezentand diferenta dintre taxa deductibila si taxa colectata (atunci cand prima este mai mare decat cea din urma);

compensarea efectuata de contribuabil in limita taxei de plata rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor urmatoare, dupa caz;

compensarea efectuata de organele fiscale[4] cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de catre contribuabil ori cu taxa pe valoare adaugata datorata bugetului de stat de furnizorii sau prestatorii acestuia, in limita taxei rezultate din facturile fiscale aferente bunurilor livrate si/sau serviciilor prestate beneficiarului care solicita compensare, neachitate pana la data efectuarii controlului.

Platitorii de TVA au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor si serviciilor achizitionate destinate:

realizarii de operatiuni TVA (19%);

vanzarii de bunuri si servicii scutite pentru care, prin lege, se prevede expres dreptul de deducere;

actiuni de sponsorizare si alte actiuni prevazute de lege, in limitele si pe destinatiile stabilite.

Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operatie in parte ci pentru ansamblul operatiilor realizate in cursul unei luni.

Nu poate fi dedusa taxa pe valoare adaugata aferenta intrarilor referitoare la:

operatiuni care nu au legatura cu activitatea economica a persoanelor impozabile;

bunuri/servicii achizitionate de furnizori/prestatori in contul clientilor si care apoi se deconteaza acestora;

servicii de transport, hoteliere, alimentatie publica si altele de aceeasi natura, prestate pentru persoane impozabile care desfasoara activitate de intermediere in turism;

bauturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol;

bunurile lipsa sau depreciate calitativ in timpul transportului, neimputabile, pe baza documentelor intocmite pentru predarea-primirea bunurilor de la transportator si pentru inregistrarea lor in gestiunea persoanei impozabile.

In situatia in care un agent economic realizeaza atat operatiuni impozabile, cat si operatiuni scutite de plate TVA-ului, dreptul de deducere se determina in raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achizitionate la realizarea operatiunilor impozabile.

Gradul de participarea al bunurilor si serviciilor achizitionate la realizarea de operatiuni impozabile se determina pe baza de pro-rata rezultata ca "raport intre: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obtinute din operatiuni care nu au drept de deducere, subventii, alocatii de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum si orice alte venituri din care este finantata activitatea".[5]

Se exclud din calculul pro-ratei veniturile financiare daca acestea nu provin din activitatea profesionala specifica cu caracter financiar, efectuata de unitati care desfasoara activitati financiar-bancare. Unitatile care realizeaza investitii proprii finantate din subventii sau alocatii de la bugetul de stat sau bugetele locale nu vor lua in calculul pro-ratei aceste sume. Pro-rata se determina, de regula anual, iar in cazuri exceptionale mentionate de legislatie se poate determina lunar.

Conditiile in care agentii economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe valoare adaugata aferenta intrarilor reglementate prin lege, sunt:

a)     sa justifice prin documentele legale cuantumul taxei;

b)     sa justifice ca bunurile in cauza sunt destinate pentru nevoile firmei si sunt proprietatea acesteia.

Dreptul de deducere priveste numai taxa care este inscrisa intr-o factura fiscala sau in alt document legal care se refera la bunuri sau servicii destinate pentru realizarea operatiunilor prevazute de lege si ia nastere in momentul in care taxa deductibila devine exigibila.

Obligatii ale platitorilor in legatura cu taxa pe valoare adaugata

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal stabileste urmatoarele categorii de obligatii ale persoanelor impozabile care realizeaza operatiuni taxabile sau operatiuni scutite cu drept de deducere:

obligatii cu privire la inregistrarea la organele fiscale;

obligatii cu privire la intocmirea documentelor;

obligatii cu privire la evidenta operatiunilor.

Dupa inregistrarea la organele fiscale ca platitori de TVA si primirea instiintarii de luare in evidenta, agentii economici care realizeaza operatiuni impozabile sunt obligati sa consemneze livrarile de bunuri si prestarile de servicii in facturi fiscale sau in alte documente specifice si sa completeze toate datele prevazute in acestea. Pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii cu valoarea TVA-ului mai mare de 1.700.000.000 lei, la aceste documente se anexeaza si copia de pe documentul legal care atesta calitatea de platitor de taxa pe valoare adaugata.

Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza continuu (energie electrica si termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice si alte similare) facturarea se face in termen de trei zile de la data intocmirii documentelor prin care furnizorii au stabilit cantitatile livrate si serviciile prestate, dar nu mai tarziu de finele lunii urmatoare celei in care s-a efectuat livrarea sau prestarea.

Pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari, cum sunt lucrarile de constructii-montaj. Facturarea se face la data confirmarii situatiilor de lucrari de catre beneficiarii acestora.

Pentru avansurile primite, furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii sunt obligati sa emita facturi fiscale in termen de 3 zile de la data in incasarii sumelor.

Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de TVA nu au obligatia sa emita facturi fiscale in cazul urmatoarelor operatiuni:

transport cu taximetre, precum si transport de persoane pe baza de bilete de calatorie si abonamente;

vanzari de bunuri si/sau prestari de servicii consemnate in documentele specifice aprobate prin acte normative in vigoare;

vanzari de bunuri si/sau prestari de servicii pentru populatie pe baza de documente fara nominalizari privind cumparatorul.

Importatorii sunt obligatia sa intocmeasca declaratia vamala de import, direct sau prin reprezentanti autorizati, sa determine baza de impozitare si sa calculeze taxa pe valoare adaugata datorata bugetului de stat.

Evidenta contabila trebuie tinuta potrivit legii, astfel incat sa permita determinarea bazei de impozitare, a taxei colectate si a taxei deductibile.

Platitorii de TVA au obligatia sa intocmeasca si sa dea lunar la organul fiscal, pana la data de 25 a lunii urmatoare inclusiv, decontul privind taxa pe valoare adaugata, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice.

In ceea ce priveste plata taxei pe valoare adaugata aceasta se achita potrivit decontului intocmit lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare.

In termen de 7 zile de la data primirii facturii externe se achita taxa pe valoare adaugata aferenta serviciilor contractate cu prestatorii cu sediul sau cu domiciliul in strainatate pentru care locul prestatiei se considera Romania, in situatia in care prestatorul de servicii nu si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania.

Peroanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoare adaugata, care au in structura subunitati (sucursale, agentii, reprezentante) ce nu sunt inregistrate ca platitori de TVA vor intocmi un singur decont de taxa pe valoare adaugata pentru intreaga activitate.

9. Remanenta taxei pe valoare adaugata

In materie de TVA, regula este ca aceasta nu influenteaza rezultatul intreprinderii, adica nu se va regasi pe veniturile sau pe cheltuielilor intreprinderilor, ca verigi ale circuitului economic prin care taxa este colectata si varsata la bugetul de stat. Binenteles ca apar exceptii de la aceasta regula, atunci cand parti din taxa colectata sau din cea deductibila se include pe cheltuieli. Se vorbeste, in acest caz, de remanenta TVA,[6] invocata ca un argument in justificarea lipsei de neutralitate a acestui impozit. Dintre situatiile in care fiscul nu recunoaste deductibilitatea taxei sau ne obliga intr-un fel sau altul sa o trecem pe cheltuieli, putem enumera:

a)     taxa aferenta achizitiilor care nu au legatura directa si exclusiva cu activitatea economica;

b)     taxa aferenta bunurilor achizitionate pe baza de documente care nu contin toate elementele necesare pentru a fi considerate documente justificative;

c)     taxa aferenta bunurilor depreciate in timpul transportului, constatate peste normele legale, neimputabile;

d)     taxa aferenta bunurilor si serviciilor (altele decat cele din productie proprie) oferite cu titlu gratuit altor persoane fizice sau juridice;

e)     taxa aferenta bunurilor si serviciilor folosite pentru protocol si sponsorizari, peste normele legale;

f)      taxa inregistrata in contul 4426 "TVA deductibila" si care, in cazul aplicarii pro-ratei, se trece pe cheltuieli;

g)     taxa consemnata in 4424, pentru care organul fiscal nu accepta rambursarea.

In situatiile de la punctele a), b) si c), la receptia bunurilor respective sau la inregistrarea documentelor privind prestarile de servicii, taxa pe valoare adaugata nu se mai inregistreaza in contul 4426, ci direct pe cheltuieli (in contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"), cheltuieli care nu sunt deductibile nici la determinarea impozitului pe profit. Conform regulii contabile, taxele nerecuperabile se adauga la costul de achizitie al bunurilor cumparate. In acest caz, este posibil ca suma respectiva sa se deduca de la calculul impozitului pe profit, o data cu descarcarea gestiunii, daca este vorba despre un element de stoc, sau la amortizare, daca se imobilizeaza. Daca nedeductibilitatea este constatata in urma unui control fiscal si taxa a fost deja inregistrata in 4426, atunci se va face corectia prin stornare (de exemplu). Pentru situatiile de la punctele d) si e) inregistrarea taxei colectate se face direct pe cheltuielile din 635, odata cu inregistrarea documentelor justificative care consemneaza predarea gratuita a bunurilor sau prestarea serviciilor.

Societatea "ALDO Software SRL" prezinta urmatoarea situatie in trimestrul I, anul 2005.

1. IANUARIE

La inceputul lunii (01.01.2005) conturile 4424 "TVA de recuperat" si 4423 TVA de plata nu prezinta sold;

In cursul lunii situatia conturilor 4427 "TVA colectata" si 4426 "TVA deductibila" este dupa cum rezulta din notele contabile urmatoarea:

TVA colectata din vanzarea de marfuri:

_____ _______ ______ _________

411 "Clienti" = % 718.795.919

707 "Venituri din vanzarea

marfurilor" 604.030.184

4427 "TVA colectata" 114.765.735

TVA deductibila din achizitia de bunuri:

_____ _______ ______ _________

% = 401 "Furnizori" 45793.690

371 "Marfuri" 380.16882

4426 "TVA deductibila" 7230.948

La sfarsitul lunii (31.01.2005) are loc regularizarea TVA:

_____ _______ ______ _________

4427 "TVA colectata" = % 114.765.735

4426 "TVA deductibila" 7230.948

4423 "TVA de plata" 4534.787

_____ _______ ______ _________

4423 "TVA de plata" = 5121 "Conturi la banci " 4534.787

FEBRUARIE

La inceputul lunii, la data de 01.02005, conturile 4424 "TVA de recuperat" si contul 4423 "TVA de plata" nu au sold.

In cursul lunii situatia conturilor 4427 "TVA colectata" si 4426 "TVA deductibila" este dupa cum rezulta din notele contabile urmatoare:

TVA colectata din vanzarea de marfuri:

_____ _______ ______ _________

411 "Clienti" = % 82 359.452

707 "Venituri din vanzarea

marfurilor" 666.111.159

4427 "TVA colectata" 156.248.293

TVA deductibila din achizitia de bunuri:

_____ _______ ______ _________

% = 401 "Furnizori" 540.978.935

371 "Marfuri" 438.18939

4426 "TVA deductibila" 10785.996

La sfarsitul lunii, (28.02005) are loc regularizarea TVA:

_____ _______ ______ _________

4427 "TVA colectata" = % 156.248.293

4426 "TVA deductibila" 10785.996

4423 "TVA de plata" 53.46297

_____ _______ ______ _________

4423 "TVA de plata" = 5121 "Conturi la banci " 10.099.522

3. MARTIE

La inceputul lunii (1.03.2005) contul 4424 "TVA de recuperat" si contul 4423 "TVA de plata" nu au sold;

In cursul lunii situatia conturilor 4427 "TVA colectata" si 4426 "TVA deductibila" dupa cum rezulta din notele contabile este urmatoarea:

TVA colectata din vanzarea marfurilor:

_____ _______ ______ _________

411 "Clienti" = % 1.284.08074

707 "Venituri din vanzarea

marfurilor" 1.040.106.473

4427 "TVA colectata" 197.620.230

TVA deductibila din achizitia de bunuri:

_____ _______ ______ _________

% = 401 "Furnizori" 650.67048

371 "Marfuri" 546.783.234

4426 "TVA deductibila" 103.888.814

La sfarsitul lunii pe data de 31.03.2005 are loc regularizarea TVA:

_____ _______ ______ _________

4427 "TVA colectata" = % 197.620.230

4426 "TVA deductibila" 103.888.814

4423 "TVA de plata" 93.731.416

_____ _______ ______ _________

4423 "TVA de plata" = 5121 "Conturi la banci " 93.731.416

Situatia conturilor 4423, 4424, 4426 si 4427 este prezentata in deconturile privind taxa pe valoare adaugata pentru luna ianuarie, februarie, martie anexele 2, 3 si 4:

Impozitul pe profit

Rezultatul contabil se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli, indiferent de natura activitatii care le-a generat, respectiv activitatea de exploatare, financiara extraordinara. Aceste venituri si cheltuieli sunt inregistrate pe baza regulilor contabile, chiar daca acestea nu sunt impuse de fiscalitate.

Rezultatul fiscal este baza impozitarii, iar fiscalitatea cauta, prin fixarea unor reguli stricte, sa contrabalanseze tendinta contribuabililor de a minimiza impozitul datorat. Profitul impozabil se calculeaza adunand la profitul contabil cheltuielile nedeductibile si scazand veniturile neimpozabile. Din marimea obtinuta se scade, daca este cazul, pierderea fiscala ramasa de recuperat din anii precedenti.

O dovada a faptului ca, intr-o anumita masura, fiscalitatea respecta regula contabila este data de tratamentul cheltuielilor ale caror efecte se vor obtine intr-un exercitiu ulterior. In acest sens, potrivit normei fiscale, cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care se refera la exercitii financiare viitoare, se inregistreaza in cheltuielile curente ale perioadelor viitoare. Astfel, fiscalitatea intareste regula contabila a inregistrarii cheltuielilor si veniturilor in avans pe baza principiului independentei exercitiului.

Inregistrarea in contabilitate a impozitului pe profit se face lunar. Impozitul se calculeaza mai intai pe baza datelor cumulate de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii pentru care se face calculul. Impozitul de inregistrat in luna de referinta este egal cu diferenta dintre impozitul cumulat pana la sfarsitul acestei luni si impozitul cumulat pana la sfarsitul lunii precedente.

In contabilitatea impozitului pe profit, la nivel mondial, se utilizeaza doua metode: metoda impozitului exigibil si metoda reportului de impozit (impozitul amanat).

In cazul microintreprinderilor impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea cotei de 3% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale obtinute din orice sursa, respectiv asupra veniturilor inscrise in contul de profit si pierdere pentru microintreprinderi.

Dupa 1990, reglementarile legale privind impozitul pe profit s-au modificat constant. Cel mai recente acte normative sunt: OG nr. 40/1998, OUG nr. 52/1998, HG nr. 402/2000. Legea nr. 414/26.06.2002, OG nr. 987/16.04.2004 privind impozitul pe profit.

3.1. Categorii de platitori

Potrivit articolului 1 din Legea nr. 414/2002, cu modificarile ulterioare, contribuabilii obligati sa plateasca impozit pe profit sunt:

a)     persoane juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;

b)     persoane juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;

c)     persoane juridice sau fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania ca beneficiari ori parteneri impreuna cu o persoana juridica romana intr-o asociere sau o alta entitate ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru profitul realizat in Romania;

d)     persoanele juridice romane si persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate din asocieri care dau nastere unei persoane juridice. In acest caz impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica;

e)     persoanele juridice straine pentru profitul impozabil aferent urmatoarelor venituri:

veniturile obtinute din sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania;

veniturile obtinute ca urmare a exploatarii resurselor naturale localizate in Romania;

veniturile obtinute din instrainarea unui drept de proprietate detinut la o persoana juridica romana.

Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:

a)     trezoreria statului;

b)     institutiile publice, pentru fondurile publice constituite potrivit legii finantelor publice;

c)     organizatiile de nevazatori, de invalizi si ale persoanelor cu handicap, pentru profiturile realizate de unitatile economice fara personalitate juridica ale acestora;

d)     fundatiile romane constituite ca urmare a unor legate;

e)     cooperativele care functioneaza ca unitati protejate ale persoanelor cu handicap, special organizate;

f)      cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia utilizarii sumelor respective pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de construire, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

g)     institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001, privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior;

h)     asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit legii locuintei nr. 114/1998, republicata, cu modificarile si completarile ulteriore, pentru veniturile obtinute din activitatile confortului si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune.

Persoanele juridice romane fara scop patrimonial nu platesc impozit pe profit pentru urmatoarele venituri:

a)     cotizatiile membrilor;

b)     contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;

c)     taxele de inregistrare, stabilite potrivit legislatiei in vigoare;

d)     donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizari;

e)     dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din asemenea venituri;

f)      veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;

g)     resursele obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale;

h)     veniturile din actiuni intamplatoarea realizate de organizatii sindicale/patronale, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare si functionare;

i)      veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea persoanelor juridice fara scop patrimonial, altele decat cele care sunt sau au fost folosite in activitatea economica

pentru profitul obtinut din activitati economice, persoanele juridice romane fara scop patrimonial sunt obligate la plata impozitului pe profit. De la aceasta prevedere fac exceptie persoanele juridice romane fara scop patrimonial care realizeaza venituri din activitati economice pana la nivelul de 15.000 Euro intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile.

3. Cote de impozit

Conform articolului 2 din Legea nr. 414/2002, cu modificarile ulterioare, privind impozitul pe profit, cota de impozit este de 16% cu exceptiile prevazute de legea mentionata.

Pentru banca Nationala a Romaniei cota de impozit pe profit este de 80% si se aplica asupra veniturilor ramase dupa scaderea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezerva.

Contribuabilii care obtin venituri din activitatile desfasurate pe baza de licenta in zona libera platesc o cota de impozit de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri.

Contribuabilii care au incasat printr-un cont bancar din Romania venituri in valuta din exportul bunurilor si/sau al prestarilor de servicii, realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, platesc o cota de impozit pe profit de 6% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri in volumul total al veniturilor. Suma aferenta reducerii cotei de impozit pe profit de la 16% se repartizeaza la sfarsitul anului ca sursa proprie de finantare, in limita profitului ramas dupa inregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit. Prestarile de servicii pentru care se aplica cota de impozit redusa sunt cele pentru care beneficiarul prestarii este in strainatate.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2004 cota de impozit pe profit este de 25% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor incasate din export in volumul total al veniturilor. Incepand cu data de 1 ianuarie 2005 cota de impozit pe profit este de 16%.

In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor si a cazinourilor, impozitul pe profit datorat potrivit prezentei legi, aferent acestor activitati, nu poate fi mai mic de 5% di veniturile realizate din aceste activitati. In situatia in care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate.

Anul fiscal al fiecarui contribuabil este anul calendaristic. Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa existe in cursul anului fiscal, perioada impozabila este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat.

3.3. Determinarea profitului impozabil

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa (V) si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora (Ch), dintr-un an fiscal, la care se aduna cheltuielile nedeductibile (Chn) si se scad veniturile neimpozabile (Vn) sau deducerile fiscale (Df). Din marimea obtinuta se scade, daca este cazul, si pierderea fiscala ramasa de recuperat din anii precedenti (Pfr).

Profitul impozabil = V-Ch+Chn-Vn-Pfr

O dovada a faptului ca, intr-o anumita masura, fiscalitatea respecta regula contabila este data de tratamentul cheltuielilor ale caror efecte se vor obtine intr-un exercitiu ulterior. In acest sens, potrivit normei fiscale, cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care se refera la exercitii financiare viitoare, se inregistreaza in cheltuielile curente ale perioadelor viitoare. In aceasta categorie de cheltuieli se incadreaza si sumele platite pentru obtinerea unor autorizatii de functionare (care se elibereaza sau avizeaza periodic, cu un anumit termen de valabilitate) sau pentru achizitionarea unor drepturi de folosinta, pentru incheierea de contracte de concesiune sau pentru obtinerea de licente care se repartizeaza pe intreaga perioada de valabilitate. Astfel, fiscalitate intareste regula contabila prin precizarea faptului ca inregistrarea veniturilor si cheltuielilor in evidenta contabila se va efectua conform Regulamentului de aplicarea a Legii contabilitatii.

Veniturile neimpozabile luate in calcul la determinarea profitului impozabil sunt:

a)     dividendele primite de catre o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica romana;

b)     diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare ale titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile;

c)     veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, precum si din anularea provizioanelor pentru care nu s-au acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;

d)     alte venituri neimpozabile, prevazute expres in acte normative speciale.

La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente veniturilor impozabile.

Legatura dintre fiscalitate si contabilitate este demonstrata si de alin. (2) al art. 9 din Legea nr. 414/2002 care precizeaza urmatoarele: "Metodele contabile stabilite prin reglementarile legale in vigoare, inclusiv metoda LIFO, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metoda de evaluare aplicata trebuie sa fie aceeasi pe tot parcursul exercitiului financiar". Din acest paragraf al Legii nr. 414/2002 se observa ca fiscalitatea respecta principiile de evaluare a patrimoniului utilizate de contabilitate si principiul contabil al permanentei metodelor.

La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai urmatoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor:

a)     rezerva, in limita a 5% din profitul contabil, pana ce acesta atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat, conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

b)     in cazul bancilor si cooperativelor de credit autorizate, provizioanele obligatorii constituie potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei. Acelasi regim se aplica si fondurilor de garantare;

c)     rezervele tehnice calculate de catre societatile de asigurarea si reasigurare, constituie potrivit prevederilor legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile ulterioare. Sunt nedeductibile sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor pentru contractele cedate in reasigurare.

Sunt deductibile la calculul profitului impozabil:

a)     cheltuielile de sponsorizare efectuate potrivit legii, in limita de 5% aplicata asupra diferentei dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul;

b)     perisabilitatile, in limitele prevazute de in normele aprobate prin hotarare a Guvernului, care se vor elabora in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Cheltuielile nedeductibile potrivit alin. (7) al art. 9 din Legea 414/2002 sunt:

a)     cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau in anul curent, precum si impozitele pe profit sau venit platite in strainatate;

b)     amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale, altele decat cele prevazute in contractele comerciale. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane fizice rezidente in Romania si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor, al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;

c)     suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor, pentru deplasari in tara si strainatate, care depaseste de 2,5 ori nivelul stabilit pentru institutiile publice;

d)     sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotarare a Guvernului;

e)     suma cheltuielilor sociale care depasesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat;

f)      cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor cheltuieli;

g)     cheltuielile cu taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

h)     orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau a asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piata;

i)      cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de conducere si de administrare inregistrate de un sediu permanent care apartine unei persoane fizice sau juridice straine, care nu s-au efectuat in Romania, care depasesc 10% din salariile impozabile ale salariatilor sediului permanent din Romania;

j)      cheltuielile inregistrate in contabilitate care nu au la baza un document justificativ;

k)     cheltuielile inregistrate de societatile agricole constituite pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau de asociere;

l)      cheltuielile inregistrate in contabilitate, determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activitatii de portofoliu, cu exceptia celor determinate de vanzarea acestora;

m)   cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

n)     cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, daca nu sunt acordate in limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat;

o)     cheltuielile privind contributiile platite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv contributiile la fonduri de pensii, altele decat cele obligatorii;

p)     cheltuieli cu primele de asigurare platite de angajator in numele angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidentele de munca, boli profesionale si risc profesional;

q)     cheltuieli de protocol care depasesc limita de 2% aplicabila asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si al cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului;

r)      alte cheltuieli salariale care nu sunt impozabile la persoana fizica, daca legea nu prevede altfel;

s)     cheltuieli cu serviciile de management, consultanta, prestari de servicii sau asistenta, in situatia in care nu sunt incheiate contracte in forma scrisa si pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizata;

t)      cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, prestari de servicii sau asistenta, in situatia in care nu sunt incheiate contracte in forma scrisa si pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizata;

u)     cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, precum s cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care contribuabilul este autorizat.

Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale si necorporale sunt deductibile in limita prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru echipamentele tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru, computere si echipamente periferice ale acestora, puse in functiune dupa data intrarii in vigoarea a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare accelerata fara aprobarea organului fiscal teritorial. Acelasi regim de amortizare se poate utiliza si pentru brevetele de inventie, de la data aplicarii acestora de catre contribuabil. Contribuabilii care investesc in mijloace fixe si/sau in brevete de inventie amortizabile, potrivit legii, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati, si care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerata pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea ramasa de recuperat pe durata de viata utila se determina dup scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea 20%.

Deducerea suplimentara d amortizare se acorda la data punerii in functiune a mijlocului fix, conform prevederilor legii nr. 15/1994. sunt exceptate de la aceasta prevedere achizitiile de animale si plantatii, pentru care deducerea se acorda astfel:

a)     pentru animale, la data achizitiei;

b)     pentru plantatii, la data receptiei finale de infiintare a plantatiei.

Cheltuielile cu exploatarea zacamintelor naturale, de natura decopertarilor, explorarilor, forarilor, dezvoltarilor, care nu se finalizeaza in obiective economice ce pot fi exploatate, se recupereaza in urmatorii 5 ani, in rate egale, din veniturile realizate din exploatare.

Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta contabila si sa deduca la calculul profitului impozabil provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de pana la 1% din diferenta anuala dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.

Pentru titularii de acorduri petroliere care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si a anexelor, precum si pentru reabilitarea mediului este de 10% din profitul anual de exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii petroliere.

Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

Nu se recupereaza pierderea fiscala inregistrata de persoana juridica ce isi inceteaza existenta, in cazul in care are loc divizarea, dizolvarea, lichidarea sau fuziunea.

In situatia lichidarii/dizolvarii unui contribuabil, pentru determinarea profitului impozabil se ia in calcul si profitul rezultat din lichidarea patrimoniului acestuia.

In cazul fuziunii sau al divizarii unui contribuabil care isi inceteaza existenta sumele rezultate din evaluarile generale de aceste operatiuni se vor reflecta in conturile de rezerve ale entitatilor rezultate, fara a fi utilizate la majorarea capitalului social. In caz contrar aceste sume se supun impozitarii cu o cota de 16%.

3.4. Declararea si plata impozitului pe profit

Declararea impozitului pe profit se face cu ajutorul a doua formulare distincte si anume:

Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat in care se completeaza trimestrial si pozitiile referitoare la impozitul pe profit;

Declaratia privind impozitul care se completeaza la sfarsitul anului, dupa definitivarea impozitului pe profitul anual, pe baza datelor din bilantul contabil. In aceasta declaratie se prezinta detaliat veniturile, cheltuielile, sumele nedeductibile, deducerile fiscale si celelalte elemente care au stat la baza rezultatului fiscal si a impozitului pe profit.

Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu exceptia Bancii Nationale a Romaniei, bancilor romane si a sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, care efectueaza plati lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozit. In acest scop profitul si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza trimestrial, cumulat de la inceputul anului sau lunar, in cazul bancilor.

Banca Nationala a Romaniei, bancile si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia sa plateasca in contul impozitului pe profit, pentru luna decembrie a fiecarui an fiscal, o suma egala cu impozitul datorat pe luna noiembrie a aceluiasi an, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator, urmarind ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil sa se efectueze pana la termenul stabilit pentru depunerea situatiilor financiare.

Persoanele juridice fara scop patrimonial calculeaza si platesc impozitul pe profit anual, pana la data de 25 ianuarie a anului urmator.

Contribuabilii care obtin venituri din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultura si viticultura platesc impozit pe profit anual, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri in volumul total al veniturilor.

3.5. Controlul impozitului pe profit

In vedere determinarii obligatiilor de plata a impozitului pe profit, organele fiscale au dreptul de a controla si de a recalcula adecvat profitul impozabil si impozitul de plata pentru:

a)     operatiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea platii impozitelor;

b)     operatiunile efectuate in numele contribuabilului dar in favoarea asociatilor, actionarilor sau persoanelor ce actioneaza in numele acestora;

c)     datoriile asumate de contribuabili in contul unor imprumuturi facute sau garantate de actionari, asociati ori de persoanele care actioneaza in numele acestora, in vederea reflectarii reale a operatiunii;

d)     distribuirea, impartirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau reducerile intre 2 sau mai multi contribuabili ori acele operatiuni controlate direct sau indirect, de persoane care au interese comune, in scopul prevenirii evaziunii fiscale si pentru reflectarea reala a operatiunilor.

In cazul tranzactiilor dintre persoane asociate valoarea recunoscuta de autoritatea fiscala este valoarea de piata a tranzactiilor. Pentru estimarea acestei valori pot fi utilizate urmatoarele metode:

a)     metoda compararii preturilor, in care pretul de vanzare al contribuabilului se compara cu preturile practicate de alte entitati independente de acesta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile;

b)     metoda cost-plus, in care pretul obisnuit al pietei trebuie determinat ca valoare a costurilor principale marite cu o rata de profit similara domeniului de activitate al contribuabilului;

c)     metoda pretului de revanzare, in care pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare a produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de comercializare si o rata de profit.

3.6. Inregistrarea in contabilitate a impozitului pe profit

Inregistrarea in contabilitatea impozitului pe profit trebuie sa se faca lunar. Impozitul se calculeaza mai intai pe baza datelor cumulate de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii pentru care se face calculul. Impozitul de inregistrat in luna de referinta este egal cu diferenta dintre impozitul cumulat pana la sfarsitul acestei luni si impozitul cumulat pana la sfarsitul lunii precedente. Unele intreprinderi fac inregistrarea impozitului pe profit doar trimestrial, o data cu stabilirea obligatiei de plata fata de bugetul statului.

Societatea ALDO SOFTWARE prezinta in trimestrul I anul 2005, in urma centralizarii informatiilor din contabilitate si a retratarii lor conform regulilor fiscale, urmatoarea situatie:

Se observa ca la finele primului trimestru al anului 2005, societatea are de achitat impozitul aferent in valoare de 139.799.005 lei. In contabilitate au loc urmatoarele inregistrari:

1. IANUARIE

Rezultat fiscal cumulat: 306.564.848

Impozit: 306.564.848 x 16% = 49.050.376

_____ _______ ______ _________

691 "Cheltuieli cu impozitul = 441 "Impozit pe profit" 49.050.376

pe profit"

_____ _______ ______ _________

121 "Profit si pierdere" = 691 "Cheltuieli cu impozitul 49.050.376

pe profit"

La sfarsitul lunii contul 441 va avea sold final creditor 49.050.376 lei

FEBRUARIE

Rezultat fiscal cumulat este o pierdere de 416.100.199 lei

Impozitul lunar este 66.576.03 lei

_____ _______ ______ _________

691 "Cheltuieli cu impozitul = 441 "Impozit pe profit" 66.576.03

pe profit"

_____ _______ ______ _________

121 "Profit si pierdere" = 691 "Cheltuieli cu impozitul 66.576.03

pe profit"

Situatia contului 441 se prezinta astfel:

D 441 Impozit pe profit C

3. MARTIE

Rezultatul fiscal cumulat: 151.078.729 lei

Impozitul: 151.078.729 x 16% = 24.17597 lei

_____ _______ ______ _________

691 "Cheltuieli cu impozitul = 441 "Impozit pe profit" 24.17597

pe profit"

_____ _______ ______ _________

121 "Profit si pierdere" = 691 "Cheltuieli cu impozitul 24.17597

pe profit"

Situatia contului 441 se prezinta astfel:

D 441 Impozit pe profit C

In aprilie se achita impozitul aferent primului trimestru in suma de 139.799.005; au loc urmatoarele articole contabile:

_____ _______ ______ _________

441 "Impozit pe profit " = 5121 "Contributia la banci 139.799.005

in lei"

Declaratia privind Impozitul pe profit pe trimestrul I 2005 se prezinta in anexa nr. 5.

3.7. Metode de contabilizare a impozitului pe profit

In contabilizarea impozitului pe profit la nivel mondial se folosesc in special doua metode[7]: metoda impozitului exigibil si metoda reportului de impozit.

Impozitul pe profit datorat statului este calculat asupra profitului determinat pe baza respectarii regulilor fiscale. Nu putine sunt situatiile in care regulile fiscale sunt diferite de cele privind rezultatul contabil inaintea impozitarii. Impozitul datorat statului la nivelul unei perioade (exercitiu) nu este absolut necesar egal cu cheltuiala privind impozitul pe profit relativa la operatiile inregistrate in contabilitate.

Intrebarea fundamentala este daca trebuie sa contabilizam numai impozitul exigibil (care va fi platit imediat statului) sau daca trebuie sa se tina cont de efectele fiscale generate de decalajele temporare intre rezultatul contabil inaintea impozitarii si baza impozabila.

Raspunsul este favorabil celei de a doua variante (metoda reportului de impozit) in cazul conturilor consolidate (contabilitatea grupurilor de societati). Ele se imparte intre cele doua metode, in cazul conturilor (anuale) individuale (contabilitatea societatilor care nu se supun regulilor consolidarii).

Pana la aplicarea integral a Directivelor a 4-a si a 7-a tarile Europei comunitare au fost influentate de unul din urmatorii factori:

legaturile stranse intre contabilitate si fiscalitate (in Franta, Germania si celelalte tari ale Europei continentale cu exceptia Olandei);

solicitarile de informatie financiara ale investitorilor, pe piata capitalurilor (Anglia, Irlanda, Olanda).

In tarile cu o puternica influenta fiscala, capitalurile sunt aduse in mod traditional de sistemul bancar care, atunci cand acorda imprumuturi, este mult mai sensibil la garantiile obtinute decat la rezultatele contabile ale intreprinderilor beneficiare. Conturile anuale sunt intocmite intr-o optica fiscala deoarece, prin publicarea lor, ele sunt utilizate si in scopuri fiscale.

Administratiile fiscale din aceste tari nu admit in reducerea bazei impozabile decat cheltuielile efectiv constatate in conturi si, dimpotriva, taxeaza profiturile inregistrate contabil. Rezulta ca tendinta intreprinderilor este de a minimiza rezultatul contabil pentru a reporta in timp impozitul ce urmeaza a fi platit. Regulile contabile fiind incorporate in legile sau reglementarile nationale, modificarea lor eventuala devine mult mai dificila. In conturile individuale se prefera deci metoda impozitului exigibil, desi sunt exceptii de la aceasta regula.

In tarile cu piete financiare puternice exista tendinta de a maximiza rezultatele contabile publicate in vederea alegerii investitorilor. O astfel de politica este foarte greu conciliabila cu o gestiune fiscala optima, ceea ce a condus in aceste tari la sisteme de decontare a rezultatelor contabile de cele fiscale. Intreprinderea fiind influentata de reactia pietei financiare, va avea tendinta sa procedeze la alegeri mai flexibile si deci mai putin conservatoare. In mod traditional, textele de lege contabile nu au retinut decat principiile contabile general admise. In conturile individuale se utilizeaza metoda reportului pe profit.

De o mare importanta in intelegerea esentei celor doua metode este cunoasterea naturii diferentelor intre rezultatul contabil si cel fiscal.

O prima clasificare imparte diferentele in permanente si temporare.

Diferentele permanente sunt cele care antreneaza definitiv cresterea sau diminuarea cheltuielii privind impozitul pe profit.

Deci regulile fiscale nu admit deductibilitatea fiscala a cheltuielilor care nu concura obiectului activitatii intreprinderii, fie datorita naturii lor, fie caracterului lor excesiv. In mod simetric, unele venituri sau sume echivalente au fost deduse din baza de impozitare.

Diferentele temporare corespund elementelor care intra atat in calculul rezultatului contabil, cat si in cel fiscal, dar care privesc perioade diferite.

Diferentele temporare exista:

fie atunci cand regulile fiscale solicita impozitarea sau deducerea unui element care nu a fost inca supus contabilizarii;

fie atunci cand regulile fiscale conduc la neimpozitarea sau la nedeductibilitatea imediata a unui element deja contabilizat

O a doua clasificare a diferentelor este cea in care acestea se impart in distorsiuni evidente si distorsiuni oculte (ascunse).

Distorsiuni evidente sunt cele care sunt puse in evidenta de tabloul de trecere de la rezultatul contabil la rezultatul fiscal. Aceste distorsiuni corespund ansamblului diferentelor permanente si anumitor diferente temporare.

Distorsiuni oculte nu apar in anexa mentionata deoarece facilitatile fiscale corespondente nu sunt acordate intreprinderilor decat sub rezerva unei contabilizari efective.

Distorsiunile oculte nu exista decat in tarile in care regulile contabile se aliniaza la cele fiscale (Franta, Germania, Japonia). In tarile in care contabilitatea s-a deconectat de fiscalitate (tarile anglo-saxone), regulile contabile sunt complet autonome fata de cele fiscale: reducerea bazei impozabile ca urmare a agrearii unor avantaje fiscale se realizeaza prin ajustari extracontabile ale rezultatului contabil inaintea impozitarii.

O a treia clasificare opereaza cu categoriile de fiscalitate amanata si fiscalitate latenta.

Fiscalitatea amanata se refera la operatiile pentru care faptul generator de impozit a intervenit. Data la care va interveni impozitarea sau scutirea de impozit este deja determinata (aici sunt incadrate marea majoritate a diferentelor temporare);

Fiscalitate latenta corespunde operatiilor pentru care exista numai o eventualitate a impozitarii sau scutiri de impozit. Eventualitatea se produce in urma unei decizii de gestiune, fie in urma interventiei unui factor exterior, aleatoriu (spre exemplu, scaderea cursurilor conduce la o integrarea a provizionului pentru fluctuatii de curs, in baza impozabila).

Deosebirea intre cele doua genuri de fiscalitati consta in faptul ca, in timp ce elementele fiscalitatii amanate sunt contabilizate, cele ale fiscalitatii latente sunt doar mentionate pentru ca realizarea lor este ipotetica si conditionata.

Desi deosebirea este neta, frontiera intre cele doua genuri de fiscalitati este in unele cazuri putin mai clara, diferitele elemente putand fi considerate in una din cele doua categorii.

Metoda impozitului exigibil consta in inregistrarea in conturi de profit si pierdere a cheltuielilor privind impozitul care figureaza in declaratia fiscala.

Partizanii metodei considera ca metoda impozitului exigibil este usor aplicabila, aparent obiectiva deoarece evita o repartizare arbitrara a cheltuielii privind impozitul. In aceasta categorie sunt situati o parte din specialistii tarilor care aplica metoda impozitului exigibil (Franta, Belgia, Spania, Italia, Romania).

Cei care dezavueaza metoda impozitului exigibil au in vedere influenta negativa pe care aplicarea ei o are asupra realizarii obiectivului imaginii fidele, in primul rand datorita nerespectarii principiului conectarii cheltuielilor cu veniturile: anumite elemente de cheltuieli sunt constante intr-un exercitiu, in timp ce incidenta fiscala este luata in cont in alt exercitiu. Neaplicarea acestui principiu al diferentele temporare atrage:

o crestere a beneficiului perioadei, pe termen scurt;

o scadere a beneficiului perioadei, pe termen lung.

Metoda reportului pe profit, numita si metoda impozitului amanat, presupune contabilizarea impozitului pe profit in cursul aceluiasi exercitiu la care se raporteaza veniturile si cheltuielile. Sunt luate in consideratie numai diferentele temporare deoarece cele permanente nu creeaza impozit recuperabil sau platibil in viitor.

Metoda reportului pe profit, aplicabila in tarile anglo-saxone, indiferent ca se refera la conturile individuale sau consolidate, si in intreaga comunitate europeana, in cazul conturilor consolidate (o exceptie o constituie Germania care aplica metoda chiar si in cazul conturilor individuale), se poate practica in mai multe variante.

In functie de natura reportului se poate vorbi de un report fix sau de un report variabil.

In cazul reportului fix, diferenta intre cheltuiala privind impozitul si impozitul exigibil este considerata un report al unei cheltuieli sau venit, asupra exercitiilor ulterioare. Impozitele reportate reprezinta un mijloc de asigurare a respectarii principiului conectarii cheltuielilor cu veniturile. In contabilitate se opereaza cu conturi bilantiere distincte de "impozite amanate" care sunt considerate conturi de echilibru, ele reprezentand creante sau datorii. Reportul de impozit este calculat la cota de impozit in vigoare in momentul in care ia nastere diferenta temporara. Reportul nu este modificat in caz de schimbare a cotei de impozit sau a bazei impozabile.

In cazul reportului variabil (aplicat de britanici), impozitele amanate sunt prezentate fie ca o datorie de impozit de platit in viitor, fie ca o creanta reprezentand avansurile viitoare. Cota de impozit retinuta este cea prevazuta pentru exercitiul in care se va produce inversarea diferentelor temporare. In aceasta varianta, soldurile impozitelor amanate sunt modificate in cazul schimbarii de cota sau baza impozabila.

In functie de modul de calcul al impozitului amanat se poate vorbi de un calcul partial sau de un calcul global.

In cazul calculului partial se tine cont numai de diferente temporare;

In cazul calcului global (practicat in SUA si preconizat prin normele IASC) sunt avute in vedere toate diferentele temporare existente. Desi Franta, din punct de vedere al normelor, este adepta metodei impozitului exigibil, Ordinul Expertilor Contabil si Contabililor Agreati recomanda metoda reportului de impozit in varianta: report variabil si calcul global.