CAPITOL 1 - ANALIZA DIAGNOSTIC

1.1. Prezentarea generala a firmei. Scurt istoric

Capital social: 3.271.609 mii lei

Valoarea nominala a unei actiuni: 1.000 de lei.

Adresa: Bucuresti, Soseaua Orhideelor, nr. 27-29, sector 1, cod 77139.

Nr. de inregistrare la Registrul Comertului: J 40/10.15.1991

Cod fiscal: R 1571536.

Sectorul de activitate: constructii si prelucrari metalice.

Din punct de vedere organizational Electrosat S.A. are o organizare de tip holding, in care intra o puternica retea de societati comerciale afiliate, filiale, sucursale si birouri. Dispune in prezent de 20 societati comerciale independente din punct de vedere juridic, 4 filiale si 3 sucursale fara personalitate juridica. De asemenea, are participari la alte 19 societati comerciale de acelasi profil, in proportii diferite si care se incadreaza intre 35% si 95% si in cadrul carora Electrosat are, de regula, un rol activ.

Din punct de vedere a structurii actionariatului firma are 5 actionari principali, dar nu exista la ora actuala nici unul care sa detina pozitia de control in societate. Acesti actionari ai firmei pot fi reprezentati printr-un tabel cu urmatoarea structura si componenta:

Societatea a luat fiinta in 1962 cu un profil initial de montaj si punere in functiune a echipamentelor electrice, electronice si automatizare in industrie. In anii urmatori si-a extins activitatea in domeniul telecomunicatiilor si sistemelor de distributie de joasa si medie tensiune si ulterior in domeniul echipamentelor electrice nucleare si de comunicatie navala.

In 1980 numele societatii va deveni Electrosat adaugand in profilul sau noi domenii de activitate prin activitati de service si telecomunicatii pentru obiectivele pentru care asigura punerea in functiune devenind astfel un factor important in domeniul ingineriei civile si industriale.

Incepand din 1991, societatea a fost inregistrata ca societate comerciala pe actiuni in conformitate cu Legea nr. 15/1990 si H.G. nr. 70/1991. Din 1992 a fost inclusa in Programul de Privatizare in Masa (P.P.M.) si si-a majorat capitalul social la fel facand si in martie 1997 prin plasament privat intermediat dupa metoda celei mai bune executii.

Firma desface o larga gama de produse si servicii care ii permite sa acopere majoritatea ramurilor economice. Toate produsele si tehnologiile sunt create, omologate si testate pentru conditii de functionare si de mediu multiple (centralele nucleare).

Se remarca si serviciile de proiectare, montaj, reparatii, servicii in perioada de garantie si postgarantie, verificari, expertize pentru:

● Instalatii de automatizare; ● Instalatii electrice;

● Sisteme de securitate; ● Retele de calculatoare;

● Instalatii curenti slabi; ● Constructii industriale;

● Constructii metalice; ● Home building;

● Audiovizual;    ● Naval.

In 1997 se remarca si inregistrarea unui noi domeniu de activitate si respectiv montaj si realizare de amplasamente pentru activitati de G.S.M., fiind in prezent societatea cu cele mai mari realizari in acest domeniu.

1.2. Diagnostic juridic

Sub aspect juridic, scopul evaluarii este de a verifica aspectele juridice legale privind activitatea firmei sau a activului net de evaluat in urmatoarele domenii:

Dreptului societatii este concretizata prin contract si statut de societate comerciala valabil incheiat unde se precizeaza:

- denumirea societatii: Societatea Comerciala " Electrosat" S.A.;

- sediul societatii: Romania, municipiul Bucuresti, Soseaua Orhideelor, nr.27-19, sector 1, cod 77139.

- statutul prevede ca activitate de baza constructii si prelucrari metalice la care se adauga prestarea de servicii de proiectare, montaj, reparatii, service in perioada de garantie si postgarantie, verificari, expertize si alte determinari tehnice de specialitate.

Dreptului comercial prin faptul ca societatea are bilant, cont propriu, inventar al marfurilor si contracte proprii;

Dreptului civil este concretizat prin faptul ca societatea are verificate, analizate si puse la zi actele si contractele privind:

- dreptul de proprietate asupra cladirilor;

- situatia financiara a terenurilor intreprinderii;

- situatia juridica a imobilizarilor necorporale de natura brevetelor, licentelor, marcilor, etc.;

- situatia juridica a imobilizarilor financiare;

- situatia imprumuturilor primite, a garantiilor constituite;

- situatia imprumuturilor nerambursate la scadenta;

- situatia contractelor de asigurare si achitarii primelor acestor contracte.

Dreptului fiscal este concretizat prin faptul ca:

- societatea este inregistrata la Registrul Comertului cu nr. de inregistrare J40/10.15.1991;

- datoriile si obligatiile legale datorate statului privind impozitele, taxele, contributiile, etc. sunt platite in termenele legale neexistand majorari pentru intarzierea platii;

- situatii cu plati restante comparativ cu termenele la care au devenit exigibile nu exista, societatea fiind o firma model pe piata romaneasca.

Dreptului muncii este caracterizat prin faptul ca:

- incadrarea in munca a persoanelor se realizeaza prin incheierea contractelor individuale de munca care se incheie in scris si cuprind clauze privind obligatiile persoanei incadrate in munca de a-si indeplini sarcinile ce ii revin cu respectarea ordinii si disciplinei, a legilor;

- contractul colectiv de munca stabileste in conditiile prevazute de lege primele de remunerare si de stimulare materiala pentru economiile realizate in cursul anului;

- societate are un atu important prin existenta sindicatului si a contractului dintre manageriat si patronat bazat pe eficienta intregii activitati a firmei.

Dreptului mediului se concretizeaza prin faptul ca societatea isi desfasoara activitatea in cadrul impus de legislatia mediului in conformitate cu restrictiile privind efectele activitatii asupra mediului prin studii de impact, cu obtinerea autorizatiilor de mediu;

Litigii - firma evaluata nu este implicata in litigii aflate pe rolul instantelor de judecata.

Puncte tari si puncte slabe ale diagnosticului juridic:

Puncte tari:

societatea "Electrosat" S.A. are un statut corespunzator;

nu are obligatii fiscale de platit sub forma de restante, penalitati sau amenzi;

relatiile contractuale cu furnizorii si clientii decurg normal, fara a exista nemultumiri majore de o parte si de alta.

Puncte slabe:

Diagnostic tehnic

Acest diagnostic presupune o analiza detaliata a factorilor tehnici de productie, a tehnologiilor de fabricatie, precum si a organizarii productiei.

Folosirea resurselor materiale formeaza un vast domeniu in cadrul caruia se identifica permanent importante rezerve interne care pot fi folosite pentru cresterea productiei si a productivitatii, precum si pentru reducerea costurilor.

Obiectul analizei il constituie cercetarea modului in care resursele materiale in procesul de combinare si consumare contribuie la producerea bunurilor sau serviciilor solicitate de piata in conditiile obtinerii profitului scontat.

In ceea ce priveste masinile, utilajele si instalatiile de lucru, acestea se gasesc in stare buna de functionare avand performante care asigura o productie de calitate superioara.

Mijloacele de transport din dotare au o stare tehnica buna, neexistand probleme deosebite care nu pot fi rezolvate in cadrul atelierului mecanic propriu.

Cladirile sunt pozitionate in locurile aprobate in momentul inceperii activitatii. Nu exista modificari care sa perturbe activitatile de baza care se desfasoara in ele.

In ceea ce priveste terenurile, acestea sunt incadrate in categoria corespunzatoare, caile de acces corespund cu cele proiectate a fi realizate. Nu exista terenuri a caror destinatie sa fi fost schimbata.

Pentru aprecierea factorilor tehnici de Q se calculeaza urmatorii indicatori:

q        Gradul de utilizare a capacitatii de productie:

q        Ponderea masinilor in cadrul mijloacelor fixe:

q        Gradul de reinnoire a mijloacelor fixe:

q        Gradul de amortizare a mijloacelor fixe:

q        Gradul de inzestrare tehnica a productivitatii muncii:

q        Eficienta utilizarii mijloacelor fixe:

Concluzii:

Gradul de utilizare a capacitatii de productie a scazut ceea ce inseamna ca societatea detine un proces tehnologic destul de bine organizat. Organigrama sectiilor de productie cu precizarea expresa a locurilor de munca scoate in evidenta o mai buna utilizare a capacitatii de productie cu efect asupra cresterii productiei fizice. Gradul de amortizare al mijloacelor fixe scade, considerat un aspect favorabil intrucat reflecta un grad de uzura morala si fizica redus, deci utilaje performante. Aceasta determina o calitate a productiei ridicata si cheltuieli cu reparatiile foarte reduse. Gradul de inzestrare tehnica creste inseamna ca intreprinderea achizitioneaza noi mijloace fixe; se preocupa pentru promovarea elementelor de progres tehnic. Efectul il reprezinta cresterea cifrei de afaceri prin intermediul productivitatii muncii. Cifra de afaceri creste si se poate concluziona ca utilajele au un randament bun, sunt utilizate eficient (realizarea de produse a caror valoare este recunoscuta pe piata).

Diagnosticul resurselor umane si al managementului firmei

Resursele umane

Salariatii societatii sunt in numar de 730 (in centrala, filiale si sucursale), in timp ce in cadrul societatilor comerciale afiliate isi desfasoara activitatea alti 2.000 de salariati.

Structura personalului la S.C. Electrosat S.A. Bucuresti

la 30.10.2004

Ponderea salariatilor cu studii superioare in total salariati este de 25% ceea ce reprezinta un procent bun si care permite un management bine pus la punct care sa contribuie intr-o masura ridicata la obtinerea unor performante economice deosebite.

Datorita utilizarii complete a fondului de timp maxim disponibil se observa cresterea productivitatii muncii si datorita structurii echilibrate a personalului dupa varsta si vechime in intreprindere se observa o absenta a conflictelor intre colectiv si indivizi. In ceea ce priveste structura salariatilor pe locuri de munca se observa o diversitate mare care se explica prin diversitatea ofertei pe piata de produse si servicii si care impune existenta diverselor posturi in structura organizatorica.

Managementul firmei

Firma beneficiaza de un management competitiv, in care manageriatul a mers pe ideea de transparenta pe piata de capital si a reusit sa se plieze elegant la cerintele societatii actuale, depasind toate dificultatile economiei romanesti si realizand o evolutie ascendenta a societatii in ansamblul sau.

Conducerea societatii este asigurata de un Consiliu de Administratie format din 9 membrii, ingineri si economisti. In cadrul acestuia se iau hotarari asupra activitatii societatii comerciale, se stabileste politica economica si sociala. La incheierea exercitiului financiar, Consiliul de Administratie aproba bilantul, contul de profit si pierdere, fixeaza dividendele, stabileste bugetul de venituri si cheltuieli si programul de activitate pe exercitiul urmator, hotaraste inchiderea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati subordonate nerentabile.

Hotararile se iau prin vot deschis si sunt obligatorii chiar si pentru cei care nu au luat parte la consiliu sau au votat contra.

Managementul prestat este unul de inalta valoare profesionala si a dus la orientarea companiei catre activitati de mare atractivitate si flexibilitate pe piata economica din Romania si strainatate.

Diagnosticul comercial

Datorita faptului ca obiectivul de activitate al societatii "Electrosat" S.A. este foarte larg si acopera majoritatea ramurilor economice si clientii firmei provin dintr-o paleta de ramuri economice foarte larga. Referitor la clientii din tara, acestia au o mare raspandire in teritoriu si sunt in numar ridicat. Aceasta dovedeste calitatea produselor pe piata si, in general, competitivitatea ridicata de care da dovada firma prin intermediul produselor sale. Cele spuse sunt intarite si de numarul mare de clienti din alte tari cum ar fi: Cehia, Egipt, Irak, Libia, Iordania, Pakistan, Siria, Turcia, China, India, Cuba, etc. Concurentii firmei sunt numerosi si se remarca domeniul serviciilor de antreprenoriat in care numarul companiilor concurente este deosebit de mare. Mentinerea pe piata s-a datorat calitatii lucrarilor efectuate, a bogatei experiente in domeniul proiectarii si cercetarii stiintifice, a pietei formate din momentul infiintarii firmei si pana in prezent, precum si capacitatii tehnice si experientei profesionale a specialistilor.

Bilant contabil la 31.12.2004

- mii lei -

Contul de profit si pierdere

7. Dinamica indicatorilor financiari.

Indicatorii bilantieri

8. Evolutia indicatorilor bilantieri in timp

9. Rezultate financiare

- mii lei -

10. Evolutia in timp a rezultatelor financiare

11. Indicatori bilantieri - adaugare

- mii lei -

12. Evolutia in timp a indicatorilor bilantieri

13. Indicatorii de structura ai patrimoniului

14. Indicatorii de rentabilitate

15. Ponderea elementelor in rezultatul brut al exercitiului

16. Ponderea elementelor patrimoniale in total activ

III. Indicatorii financiari

1. Indicatorii de gestiune

1. Rotatia creantelor

Valoarea medie a creantelor (2002/2003) = lei

Valoarea medie a creantelor (2003/2004) = lei

Rc (2003) = Rc (2004) =

Concluzii:

In perioada analizata creantele inregistreaza o crestere a gradului lor de rotatie, ceea ce inseamna, daca sunt puse in raport cu cifra de afaceri, o influenta nefavorabila datorata fluxului de disponibilitati, iar in ansamblul lor acestea au o influenta pozitiva.

2. Perioada medie de incasare

Pmi (2003) = zile Pmi (2004) = zile

Concluzii:

Marimea si evolutia indicatorilor confirma concluzia stabilita anterior, in sensul ca, desi creantele inregistreaza cresteri substantiale, imobilizarea fondului de rulment este suplinita de sursele atrase suplimentar. Perioada medie de incasare a creantelor s-a imbunatatit substantial prin reducerea duratei de incasare a acestora de la 84,13 zile la 73,00 de zile.

3. Rotatia stocurilor

Valoarea medie a stocurilor (2002/2003) = lei

Valoarea medie a stocurilor (2003/2004) = lei

Rs (2003) = Rs (2004) =

Concluzii:

Prin urmare, o crestere a volumului de activitate genereaza o sporire justificata a stocurilor. Incetinirea rotatiei stocurilor se apreciaza negativ datorita posibilitatilor reduse de transformare in lichiditati si a consecintelor negative asupra solvabilitatii acestei intreprinderi.

4. Rotatia activelor

Valoarea medie a activelor (2002/2003) = lei

Valoarea medie a activelor (2003/2004) = lei

Ra (2002/2003) = Ra (2003/2004) =

Concluzii :

Valoarea medie a activelor a crescut de la 1,46 la 2,14 ceea ce inseamna un aspect favorabil ce este pus pe seama cresterii cifrei de afaceri.

5. Rotatia activelor fixe

Valoarea medie a activelor fixe (2002/2003) = lei

Valoarea medie a activelor fixe (2003/2004) = lei

Raf (2003) = Raf (2004) =

Concluzii:

Valoarea medie a activelor fixe a crescut de la 3,26 la 7,98 ceea ce inseamna un aspect favorabil ce este pus pe seama cresterii cifrei de afaceri.

6. Rotatia capitalurilor proprii

Valoarea medie capital propriu (2002/2003) = lei

Valoarea medie capital propriu (2003/2004) = lei

Rcp (2003) = Rcp (2004) =

Concluzii:

Valoarea medie a capitalului propriu a crescut de la 2,98 la 4,41 ceea ce inseamna un aspect favorabil ce este pus pe seama cresterii cifrei de afaceri.

2. Indicatorii de lichiditate

1. Rata lichiditatii curente

% %

%

Concluzii:

Rata lichiditatii curente a inregistrat o crestere semnificativa pe parcursul celor trei ani influentata fiind de cresterea volumului activelor circulante, ceea ce inseamna ca dispune de disponibilitati curente pentru efectuarea de plati curente.

2. Rata lichiditatii imediate

%

%

%

Concluzii:

Rata lichiditatii imediate a inregistrat o crestere semnificativa pe parcursul celor trei ani influentata fiind de cresterea volumului activelor circulante, ceea ce inseamna ca dispune in orice moment de disponibilitati curente pentru efectuarea de plati imediate.

Rata de cash

% %

%

Concluzii:

Rata de cash inregistreaza o evolutie fluctuanta datorata evolutiei conturilor de trezorerie.

Situatia centralizata a indicatorilor de lichiditate se prezinta astfel:

Concluzii:

Se constata o crestere a activelor disponibile in raport cu datoriile exigibile. Marimea si evolutia indicatorilor, arata ca intreprinderea, din punct de vedere al lichiditatii se afla la limita inferioara a acceptabilitatii, fara a fi alarmanta (se constata totusi o crestere a lichiditatii curente si imediate in masura sa asigure in orice moment reglarea datoriilor prin disponibilizarea lor).

3. Indicii gradului de indatorare si solvabilitate

Acoperirea dobanzii

%

%

%

Concluzii:

Gradul de acoperire a dobanzilor a scazut drastic de la 55,71 % in 2002 la 4,25% in 2004, ceea ce inseamna un aspect negativ pentru intreprindere, aceasta fiind pusa pe seama cresterii cheltuielilor cu dobanzile aferente creditelor.

Levierul financiar

3. Gradul de indatorare

Concluzii:

Gradul de indatorare a mai scazut revenind la nivelul anului 2002, dar desi dispune de stabilitate si autonomie financiara inregistreaza totusi o deteriorare a situatiei sale financiare in exercitiul 2003 comparativ cu exercitiul 2002. Aceasta impune o revizuire, eventual o reorientare a politicii sale financiare pentru perioada urmatoare.

4. Rata indatorarii

% %

%

Concluzii:

Rata de indatorare globala a scazut pe seama obligatiilor (datoriilor) pe termen scurt influentand oarecum pozitiv capacitatea de indatorare a intreprinderii, aceasta revenind aproape la nivelul anului 2002.

Rata indatorarii pe termen lung

Concluzii:

Rata de indatorare pe termen lung a scazut simtitor pe seama obligatiilor (datoriilor) pe termen scurt influentand pozitiv capacitatea de indatorare a intreprinderii, desi a avut o tendinta de crestere de la 13,93 la 15,75 aceasta a scazut pana la 11,86 in exercitiul din 2004.

Indicii profitului

1. Marja bruta de exploatare

Concluzii:

Cea mai mare parte la rezultatul exploatarii o formeaza cifra de afaceri considerata ca o situatie normala in perioadele 2003 si 2004 cu precizarea ca in exercitiul financiar 2002 contributia la formarea rezultatului exploatarii este de 0,16.

2. Marja profitului net

Concluzii:

Cea mai mare parte la rezultatul net al exercitiului il formeaza cifra de afaceri considerata ca o situatie normala in perioadele 2002 si 2004 cu precizarea ca in exercitiul financiar 2003 contributia la formarea rezultatului net al exercitiului este de 0,13.

Marja profitului brut

Concluzii:

Cea mai mare parte la rezultatul brut al exercitiului il formeaza cifra de afaceri considerata ca o situatie normala in cele trei perioade cu precizarea ca in exercitiul financiar 1996 contributia la formarea rezultatului brut al exercitiului este de 0,17.

Rentabilitatea capitalurilor proprii

Concluzii:

Rentabilitatea capitalurilor proprii a crescut de la 34,87 % in 2003 la 58,03 % in 2004, considerat un aspect favorabil pentru intreprindere.

Rentabilitatea activelor

Rentabilitatea vanzarilor

Rata de reinvestire

Cresterea estimata

Cresterea estimata (Ce) = Rata de investire x Rentabilitatea capitalurilor proprii.

Ce (2003) = 28,00 % Ce (2004) = 46,40 %

Concluzii:

Rata de reinvestire se mentine constanta pe parcursul perioadei luata in consideratie (80,00 %) iar cresterea estimata de la 28,00 % la 46,40 % se apreciaza ca fiind favorabila pentru intreprindere.

5. Analiza factoriala a profitului

Scopul analizei este de a stabili care este sfera capacitatii beneficiului ce urmeaza a fi luat in calcul in proiectiile pentru intervalul de prognoza. Principalul model de analiza a profitului brut este dat de relatia:

mii lei mii lei

1. Influenta veniturilor asupra profitului

2. Influenta cheltuielilor asupra profitului

5.1. Analiza factoriala a profitului din exploatare

Scopul acestui diagnostic este de a stabili factorii directi si indirecti de influenta in vederea alegerii criteriilor principale de estimare a evolutiei profitului in functie de specificul activitatii intreprinderii.

, unde:

= cifra de afaceri; = numar de salariati; = imobilizari corporale;

= venituri din exploatare; = profit din exploatare. .

- Influenta numarului de salariati asupra profitului

- Influenta gradului de inzestrare a muncii

mii

mii

- Influenta randamentului imobilizarilor corporale

- Influenta gradului de valorificare a productiei exercitiului

mii

mii

- Influenta veniturilor din exploatare asupra profitului

Concluzii privind analiza factoriala a rezultatului exploatarii:

Se remarca influenta pozitiva a gradului de inzestrare tehnica a muncii prin achizitionarea de noi mijloace fixe, determinand astfel cresterea progresului tehnic si implicit a productivitatii muncii. Influenta mijloacelor fixe direct productive este pozitiva reflectata intr-o productie ridicata. Se remarca influenta productiva la 1 leu mijloc fix direct productiv care este pozitiva. Influenta gradului de valorificare si influenta profitului la 1 leu venituri din exploatare au o tendinta negativa. Este necesar de tinut seama in diagnosticul acestuia, ca el reflecta pe langa structura productiei si influenta preturilor de vanzare. In cazul pretului de vanzare se ia in considerare pe de o parte efectul inflatiei, iar pe de alta parte calitatea productiei si conditiile favorabile ale operatiei. In ceea ce privesc costurile trebuie avuti in vedere cei trei factori fundamentali ai lor:

a) consumurile fizice pe produse;

b) preturile pe unitate de resursa consumata. Cerinta este ca sa se realizeze o micsorare a consumurilor fizice de resurse fara afectarea calitatii produselor.

c) volumul de munca se va socoti ca o rezerva a cresterii profitului in masura in care exista cerere deschisa iar aceasta nu poate fi suplinita prin randamentul factorilor productiei.

5.2. Analiza factoriala a rentabilitatilor

Rata rentabilitatii financiare

Rata profitului

Rata rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii cheltuielilor

Rata rentabilitatii veniturilor

Concluzii privind rata rentabilitatii veniturilor:

Sporirea rentabilitatii pe categorii de venituri se determina pe ansamblul firmei, majorarea nivelului de rentabilitate pe 2003 in raport cu 2002, dar si o scadere a acestuia in 2004 in raport cu 2003, se datoreaza unei imbunatatiri a activitatii intreprinderii in ansamblul ei care a fost mai evidenta in perioada 2002-2003.

Rata rentabilitatii activelor totale

Concluzii privind rata rentabilitatii activelor totale:

Rezulta in cazul dat o usoara diminuare a rentabilitatii activului, ceea ce echivaleaza cu o sporire a imobilizarilor in elemente patrimoniale, ca efect al incetinirii vitezei de rotatie a intregului activ. Intr-o asemenea situatie, depistarea elementelor materiale care au contribuit la incetinirea vitezei de rotatie se pot datora:

- cresterii soldului conturilor de creante;

- existentei unor stocuri de produse finite fara desfacere asigurata;

- altor elemente.

Situatia centralizata a rentabilitatii se prezinta astfel:

Concluzii:

Rentabilitatea consumului a scazut ca urmare a cresterii cheltuielilor totale in rezultatul brut al exercitiului. Rentabilitatea economica a scazut si ea, ca urmare a lipsei de disponibilitati curente si a imprumuturilor pe termen mediu si lung la care se adauga ratele dobanzilor foarte ridicate. Rentabilitatea financiara a scazut pe seama capitalurilor proprii iar cea a resurselor ocupate pe seama activelor circulante si imobilizate.

6. Analiza corelatiei fond de rulment -nevoie de fond de rulment-trezorerie neta

Fondul de rulment net (FRN)

FRN = Capital permanent - Active imobilizate nete

Capital permanent = Capital propriu + Datorii financiare + Provizioane pentru riscuri

FRN (2002) = 5.157.903 FRN (2003) = 12.230.585 FRN (2004) = 64.709.795

2. Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR = (Stocuri + Creante + Active de regularizare) - (Datorii termen scurt + Pasive de regularizare)

NFR (2002) = 5.155.259 NFR (2003) = 13.456.316 NFR (2004) = 56.730.781

3. Trezoreria neta (TN) TN = FRN - NFR.

TN (2002) = 2.644 TN (2003) = - 1.225.732 TN (2004) = 7.979.014

4. Activul net contabil (ANC) ANC = Total activ - Datorii

ANC (2002)= 34.194.345 ANC (2003)= 38.011.301 ANC (2004)= 144.809.560

Situatia centralizata a FRN, NFR si TN se prezinta astfel:

Concluzii privind analiza fondului de rulment, nevoii de fond de rulment si a trezoreriei nete

Existenta unui fond de rulment functional semnifica o buna decizie de finantare, o utilizare corespunzatoare a resurselor, respectarea echilibrului financiar. In timp acest indicator a inregistrat o evolutie favorabila.

Consolidarea fondului de rulment presupune, pe de o parte cresterea resurselor aciclice stabile, iar pe de alta parte, reducerea utilizarilor stabile. Cresterea resurselor stabile se poate realiza prin:

- majorarea capitalului social, in masura in care actionarii sunt interesati si dispun de resursele necesare;

- cresterea autofinantarii, a rezultatelor ramase la dispozitia firmei;

- cresterea gradului de indatorare pe termen lung si mediu, cu conditia ca intreprinderea sa aiba capacitate de indatorare iar conditiile de contractare a noi credite sa fie avantajoase.

In legatura cu marimea activelor aciclice intr-o economie concurentiala nu se pune problema reducerii lor fara consecinte viitoare. Esential pentru intreprindere este sa le foloseasca eficient si eventual sa renunte la cele care nu sunt suficient de productive.

FRF>NFR care implica un sold pozitiv de trezorerie TN>0, deci echilibrul financiar. Daca fondul de rulment este suficient de mare nu numai pentru finantarea nevoii de fond de rulment din exploatare, ci si pentru asigurarea unei trezorerii care sa-i permita efectuarea de plasamente si detinerea unor disponibilitati. Capitalul permanent asigura in acest caz, finantarea stabila a:

- ansamblului imobilizarilor;

- nevoii de fond de rulment aferent exploatarii;

- lichiditatii financiare;

O asemenea structura financiara apare la prima vedere favorabila in termeni de echilibru financiar, respectiv de risc. Pe termen scurt pot aparea unele dificultati de plata, daca anumite resurse de trezorerie au termene scurte de plata. Dar o, astfel de situatie nu poate sa genereze probleme grave de solvabilitate, deoarece negocierea unui nou credit sau realizarea unor active ar trebui sa permita intreprinderii sa treaca peste dificultatile evocate. Existenta unui sold de trezorerie pozitiv ar putea fi semnul unei fragilitati potentiale pe termen mediu sau lung. Abundenta de resurse stabile ar putea semnifica o utilizare insuficient de eficace a acestora, ceea ce in perspectiva medie sau lunga genereaza dificultati in remunerarea capitalului si rambursarea capitalurilor. O asemenea apreciere trebuie formulata cu prudenta intr-o conjunctura financiara caracterizata printr-o rata a dobanzii foarte ridicata, care descurajeaza investitiile productive si incita intreprinderile sa-si orienteze fondurile spre utilizari de trezorerie mai remuneratorii si mai putin riscante. In acest caz soldul pozitiv de trezorerie este format atat in perioada curenta, cat si in cea precedenta din disponibilitati.

7. Analiza echilibrului economico-financiar

1. Rata autonomiei financiare

2. Rata de finantare a stocurilor

3. Rata de autofinantare a activului

4. Rata datoriilor

Rata datoriilor (Rd) = (1 - Rata de autofinantare) x 100

Rd (2002) = 52,15% Rd (2003) = 49,73% Rd (2004) = 51,84%

Situatia centralizata a indicatorilor echilibrului economico-financiar ser prezinta astfel:

Concluzii privind analiza echilibrului economico-financiar:

In intervalul cercetat, echilibrul economic-financiar cunoaste o evolutie favorabila astfel ca la finele perioadei se incadreaza in parametrii care pot fi considerati normali, fapt ce atesta functionarea corespunzatoare a firmei.

8. Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei

1. Solvabilitatea patrimoniala

Sp (2002) = 0,81 Sp (2003) = 0,90 Sp (2004) = 0,95

2. Lichiditatea generala

Lg (2002) = 1,71 Lg (2003) = 1,77 Lg (2004) = 2,56

3. Rata solvabilitatii generale

Rsg (2002) = 280,15% Rsg (2003) = 227,41% Rsg (2004) = 278,53%

4. Lichiditatea patrimoniala

Lp (2002) = 1,08 Lp (2003) = 1,37 Lp (2004) = 1,50

5. Rata lichiditatii imediate

Rli (2002) = 107,14% Rli (2003) =136,39% Rli (2004) = 149,66%

6. Lichiditatea imediata

Li (2002) = 1,08 Li (2003) = 1,37 Li (2004) = 1,50

Concluzii generale privind lichiditatea si solvabilitatea firmei:

Se constata o crestere a activelor disponibile in raport cu datoriile exigibile. Solvabilitatea imediata inregistreaza o crestere si se apreciaza favorabil datorita gradului sporit de lichiditate a celorlalte active circulante in masura sa asigure in orice moment reglarea datoriilor prin disponibilizarea lor.

9. Metode de evaluare

Diversitatea metodelor de evaluare existente precum si multitudinea ipotezelor de lucru conduc la ideea ca nu exista o solutie unica pentru estimarea valorii unei intreprinderi. Operatiile de evaluare prin care se aduc corectii elementelor cuprinse in bilantul contabil trebuie facute in raport cu valorile patrimoniale de moment ale fiecarui element patrimonial, cu capacitatea potentiala de a aduce profit si cu gradul sau de valorificare.

Aceasta regula este esentiala in efectuarea evaluarii economice a intreprinderii pentru tranzactiile n care firma continua sa functioneze.

Metode de evaluare:

Metode patrimoniale.

Metode bazate pe randament sau rentabilitate.

Metode bazate pe flux de disponibilitati.

Metode bursiere.

Metode combinate.

9.1. Metode de evaluare patrimoniale

Aceasta metoda se bazeaza pe evaluarea separata a tuturor activelor si datoriilor de care dispune intreprinderea la un moment dat. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi se determina pornind de la ultimul bilant contabil anual sau cel intocmit special pentru operatiunea de evaluare pe baza ultimei balante de verificare. Principalele metode de evaluare patrimoniale sunt:

a)     Activul net evidentiat.

b)     Activul net actualizat.

c)     Activul net corectat.

a) Activul net evidentiat este o metoda de evaluare considerata ca fiind simpla, rapida si utilizata in Romania, in cazul privatizarii intreprinderilor prin metoda MEBO.

ANE = (A_TOTAL - A_{NATURA NONVALORILOR}) - Datorii totale

ACTIV_NONVALORI = Conturi de regularizare

ANE₂₀₀₂= 33.774.392 lei ANE₂₀₀₃= 37.775.156 lei ANE₂₀₀₄= 144.443.427 lei

Aceste valori reprezinta conform metodei de fata valoarea intreprinderii la data inchiderii bilantului. Principalul neajuns este faptul ca nu tine seama de valoarea de utilitatea bunurilor, ceea ce intr-un mediu economic inflationist ar crea avantaje si dezavantaje, neajuns care poate fi solutionat prin aducerea la zi a valorii contabile din bilant.

b) Activul net actualizat reprezinta patrimoniul net la valoarea actualizata a activelor imobilizate si circulante. Actualizarea datelor din bilantul contabil poate fi facuta pentru fiecare element patrimonial, avand in vedere pretul zilei sau indicii de actualizare pe fiecare element pe baza de coeficienti medii stabiliti in functie de indicele preturilor, indicele inflatiei, proprii domeniului de activitate al societatii, fie cu ajutorul unui coeficient mediu calculat pe baza evolutiei cursului de schimb.

Cu ocazia actualizarii trebuie avut in vedere faptul ca unele elemente de activ si de pasiv nu se evalueaza (disponibilitati in lei, creante in lei, obligatii in lei).

1) Valoarea actualizata a imobilizarilor corporale si financiare se calculeaza stiind ca:

imobilizarile corporale cresc cu 425.000 mii lei;

titlurile de participare scad cu 3.000 mii lei;

Valoarea actualizata (V_ACTUALIZATA) = 54.781.940 mii lei

2) Activele circulante se actualizeaza stiind ca:

creantele in valuta sunt de 240.000 mii lei;

disponibilitatile in valuta sunt de 93.480 mii lei;

Active circulante (A_CIRCULANTE) = 101.578.842 mii lei

3) Total active ce se corecteaza (1) + (2) = 155.360.782 mii lei

4)Coeficientul de corectie calculat pe baza cursului de schimb:

curs de schimb la data evaluarii 25.709lei/

curs de schimb de baza 13.900/$;

Coeficient de corectie =

5) Active corectate (3) x (4) = 287.355.302 mii lei.

6) Valoarea actuala care nu se corecteaza:

Active circulante + Conturi de regularizare - Active care se corecteaza.

Valoarea care nu se corecteaza = 70.942.867 mii lei.

7) Total elemente de activ (5) + (6) = 359.298.169 mii lei.

8) Datorii totale = 80.908.180 mii lei.

9) Activ net actualizat (ANA) = (7) - (8) = 278.389.989 mii lei.

c) Activul net corectat se obtine prin corectarea activului net actualizat cu o serie de valori de majorare sau diminuare stabilite in cadrul diagnosticului tehnic, in functie de uzura fizica sau morala si valoarea de utilitate in momentul respectiv a elementelor patrimoniale.

Activ net corectat (ANC) = ANE ± Sold modificari de activ si pasiv.

Corectii : Subevaluari la cladiri - 425.000 mii lei

Subevaluari la amortizari - 35.600 mii lei

ANA = 278.389.989 mii lei

Cladiri = - 425.000 mii lei

Amortizari = - 35.600 mii lei

ANC = 278.850.589 mii lei

9.2. Metode de evaluare bazate pe valoarea de rentabilitate sau de randament

Valoarea economica a societatii este data atat de valoarea actuala cat si de posibilitatile existente de sporire a acesteia. Metodele de evaluare bazate pe rentabilitate sau randament au in vedere, in esenta, capacitatea intreprinderii, a capitalului acesteia de a realiza venituri, a realiza profit, de a distribui dividende.

Pentru evaluarea firmei Electrosat S.A. prin aceasta metoda se au in vedere "Contul de profit si pierdere" si urmatoarele informatii:

a)     perioada de previziune este de 3 ani;

b)     veniturile cresc anual cu 10%;

c)     cheltuielile cresc anual cu 5%;

d)     cota de impozit pe profit este de 25%;

e)     rata de actualizare este de 18%.

I. Stabilirea indicatorilor din contul de profit si pierdere in perioada previzionata.

, unde: n = 2004; 2001; 2002; 2003.

Unde: = venituri totale anul "n";

= total venituri de exploatare anul "n";

= total venituri financiare anul "n";

= total venituri exceptionale anul "n".

344.547.577 + 11.169.371 + 303.384 = 356.020.332

= 356.020.332 + 35.602.033 =391.622.365

= 391.622.365 + 39.162.237 = 430.784.602

= 430.784.602 + 43.078.460 = 473.863.062

, unde: n = 1997; 2002; 2003; 2004.

303.200.008 + 12.385.481 + 1.691.414 = 317.296.903

= 317.296.903 + 15.864.845 = 333.161.748

= 333.161.748 + 16.658.087 = 349.819.835

= 349.819.835 + 17.490.992 = 367.310.827

, unde: = profitul brut in anul "n".

= 356.020.332 - 317.296.903 = 38.723.429 mii lei

= 391.622.365 - 333.161.748 = 58.460.617 mii lei

= 430.784.602 - 349.819.835 = 80.964.767 mii lei

= 473.863.062 - 367.310.827 = 106.552.235 mii lei

, unde: = rata rentabilitatii veniturilor in anul "n".

unde: n = 2004; 2001; 2002; 2003.

mii lei

= 58.460.617 x 25% = 14.615.154 mii lei

= 80.964.767 x 25% = 20.241.191 mii lei

= 106.552.235 x 25% = 26.638.059 mii lei

= 28.137.495 mii lei

= 58.460.617 - 14.615.154 = 43.845.463 mii lei

= 80.964.767 - 20.241.191 = 60.723.576 mii lei

= 106.552.235 - 26.638.059 = 79.914.176 mii lei

II. Stabilirea profitului mediu net anual estimat:

= mii lei

III. Stabilirea valorii de rentabilitate a firmei:

mii lei.