REGIMUL DE FINANTARE A INSTITUTIILOR PUBLICE

Regimul de finantare a institutiilor publice

Diversitatea tipurilor de institutii si particularitatile activitatii lor au condus la un regim de finantare complex si variat.

Din punctul de vedere al finantarii, institutiile publice pot fi:

a. institutii finantate integral din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, dupa caz. Finantarea unei institutii publice atat din bugetul de stat, cat si din bugetele locale, se poate face numai daca prin legea bugetara anuala sau prin legi speciale se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanteaza prin fiecare buget;

b. institutii de finantare mixta la care se imbina finantarea bugetara cu autofinantarea. Institutiile respective isi acopera cheltuielile din venituri proprii si, in completare, din subventie de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

c. institutii finantate integral din venituri proprii

În prima categorie (a) se cuprind bibliotecile, institutiile juridice, cele de aparare si cele privind ordinea publica, institutiile de administratie publica centrala si locala etc. Raporturile lor cu bugetul se stabilesc potrivit principiului bugetului brut, adica cheltuielile se acopera integral de la buget, iar eventualele venituri se varsa la buget. Finantarea de la buget se face pe structura cheltuielilor dupa natura lor, adica pe cadrul comun al clasificatiei bugetare (titluri, articole, aliniate).

În a doua categorie a institutiilor (b), la veniturile proprii se adauga finantarea bugetara (care este preponderenta totusi la unele institutii), realizandu-se o finantare mixta. Dupa tehnica finantarii si ponderea resurselor de autofinantare, in aceasta categorie se pot distinge mai multe tipuri de institutii.

Astfel, exista in primul rand institutii care aplica un regim de autofinantare limitat la anumite subunitati sau activitati producatoare de venituri, ca de exemplu: licee cu ateliere scoala, unitati de asistenta sociala cu activitati de ergoterapie, muzee, universitatile cu diferite subunitati de cercetare, laboratoare, cantine.

Exista apoi institutii la care problema autofinantarii se pune nu numai la nivelul subunitatilor sau a unor activitati, ci se pune pe ansamblul activitatii lor. Aici sfera autofinantarii este mai larga, desi importanta ramane finantarea bugetara. Este vorba de exemplu, de unele institutii de invatamant superior, in special cel tehnic, cu activitati de cercetare, proiectare si productie, precum si alte institutii care organizeaza si invatamant cu taxa, pe langa cel public.

Tot in cadrul unitatilor cu finantare mixta se incadreaza si asa-numitele "institutii subventionate" - institutiile artistice de spectacole, in special. Acestea retin pentru nevoile de autofinantare toate veniturile realizate din activitatea lor si primesc de la buget diferenta globala dintre cheltuieli (care sunt mai mari) si venituri. Raporturile lor cu bugetul se realizeaza sub forma de subventii, dar nu pe structura cadrului comun al clasificatiei cheltuielilor, ci intr-o suma globala. Deci raporturile lor cu bugetul sunt per sold global.

La institutiile cu finantare mixta acordarea fondurilor bugetare este conditionata de indeplinirea indicatorilor specifici de activitate si realizarea veniturilor proprii prevazute

Din a treia categorie (c), cea a institutiilor finantate integral din venituri proprii mentionam: casele de cultura, caminele culturale, scolile de arta si meserii, editurile, presa, scolile de conducatori auto etc., precum si diferite actiuni: piete, targuri si oboare, centre de calificare si perfectionare, excursii, tabere si colonii etc. La aceste institutii cheltuielile se efectueaza in limita veniturilor realizate.

Veniturile proprii ale institutiilor autofinantate partial sau integral se incaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza de catre acestea. Veniturile provin din: chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii, contributii si taxe si alte venituri.

Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice cu finantare partiala de la buget se regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetul din care sunt finantate, in limita sumelor primite de la acesta. Excedentele anuale, rezultate din executia bugetelor institutiilor publice (sau activitatilor) finantate integral din venituri proprii raman la dispozitia acestora, urmand a fi folosite in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Institutiile publice pot folosi, pentru desfasurarea activitatii lor, bunuri materiale si fonduri banesti primite de la persoanele juridice si fizice, sub forma de donatii si sponsorizari. În cazul institutiilor publice finantate integral de la buget, aceste fonduri banesti primite se varsa direct la bugetul din care se finanteaza institutia. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului respectiv si ele se vor utiliza prin mecanismul deschiderii si repartizarii creditelor bugetare, respectandu-se destinatiile stabilite de transmitator (donator, sponsor). Cu fondurile banesti acordate (prin donatii, sponsorizari) institutiilor autofinantate partial sau integral se vor majora bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora. Institutiile care primesc bunuri materiale au obligatia sa le inregistreze in contabilitatea lor.

Guvernul poate aproba infiintarea de institutii publice si activitati finantate integral din venituri proprii pe langa unele institutii publice (ordonatorii principali de credite) sau schimbarea sistemului de finantare a unor institutii publice, din finantare bugetara integrala (sau partiala) in finantare bugetara partiala (sau autofinantare), stabilind totodata domeniul de activitate, sistemul de organizare si functionare a acestor activitati, categoriile de venituri si natura cheltuielilor. În cazul in care, la infiintare, institutiile si activitatile nu dispun de fonduri suficiente, ordonatorii principali de credite pot acorda imprumuturi fara dobanda din bugetul propriu, care se vor rambursa integral in termen de 6 luni de la data acordarii.

Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, efectueaza operatiunile de incasari si plati prin unitatile trezoreriei statului, in a caror raza isi au sediul si la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli si disponibilitati.