REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR

REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR

Fenomenul financiar de repercusiune a aparut pe fondul incercarii contribuabililor de a diminua, intr-o masura cat mai mare, efectele provocate asupra veniturile proprii de catre impozitele percepute de stat.

Repercusiunea desemneaza actiunile de transmitere de catre subiectii platitori ai impozitelor a efectelor economice ale acestora in alte sectoare ale activitatii economico-sociale, asupra altor subiecti, la alte niveluri, pe alte piete sau in alte economii nationale sau regionale.

Avand un astfel de obiectiv, repercusiunea apare ca o modalitate de aparare a contribuabililor impotriva impozitelor. In    acest context, este de retinut ca initiativa repercusiunii impozitelor apartine contribuabililor, iar realizarea sa efectiva are loc in conditiile respectarii legii. Din acest punct de vedere repercusiunea este esential diferita fata de evaziunea fiscala care se savarseste prin incalcarea legii.

Manifestarea repercusiunii are loc doar in situatia in care subiectii platitori ai impozitelor (denumiti si contribuabili legali) intra in raporturi economice cu alti subiecti - catre care se incearca translatia sarcinilor fiscale.

Repercusiunea impozitelor desemneaza operatiunea platii efective a acestora catre bugetul public, cu precizarea persoanei fizice sau juridice platitoare, a motivului acestor plati si a sursei sale.

In functie de situatia concreta, percusiunea este sau nu urmata se translatie. In primul caz si subiectii platitori isi recupereaza, partial sau total, sumele platite sau titlul de impozat, iar in cazul al doilea prelevarea fiscala are caracter definitiv, antrenand o reducere a veniturilor de care contribuabilul poate sa dispuna imediat.

Translatia este actiunea de transfer a sarcinii suportarii impozitului de la subiectul platitor asupra altor subiecti, care capata, astfel, calitatea de contribuabili de fapt.

Multiplicarea contribuabililor de fapt se inregistreaza pe seama fenomenului de difuziune a impozitului, care defineste trecerea succesiva a sarcinii fiscale de la un subiect la altul, pe filiera raporturilor economice dintre acestia. Astfel, impozitul platit de catre contribuabilul legal este inclus in pretul marfii sau in tariful serviciului si se transmite in sarcina cumparatorului sau al consumatorului de serviciu odata cu incasarea de la acesta a pretului sau a tarifului. Mai departe, daca raporturile economice de schimb continua, noul suportator va include si el impozitul in pret sau in tarif si-l va repercuta asupra urmatorului cumparator - consumator. Ca urmare, asemenea operatiuni au loc in mod succesiv pana se ajunge la consumatorul final.

In acest punct terminus, se manifesta incidenta impozitului, care definitiveaza difuziunea impozitului in masa de contribuabili.

Incidenta este expresia actiunii, a consecintei sau a efectului impozitului asupra contribuabililor. Aceasta se manifesta asupra ultimului cumparator sau consumator al bunului care a generat veniturile impozabile sau a presupus derularea unor operatiuni impozabile (cum este, de exemplu, cazul taxei pe valoarea adaugata).

Incidenta este utilizata si drept criteriu al diferentierii intre impozitele directe si cele indirecte. In acest context, incidenta indirecta se identifica cu fenomenul de repercusiune a impozitelor intrucat, chiar prin legea instituirii lor, calitatea de subiecti platitori ai impozitelor indirecte revine altor persoane decat suportatorilor acestora.

Dar, repercusiunea se realizeaza, in anumite limite, si in cazul impozitelor directe, deoarece unele dintre acestea se difuzeaza in economie prin includerea lor in preturi si tarife. Ca urmare, exista impozite directe (cum sunt impozitul pe profit, impozitele pe circulatia averii, impozitul funciar si altele) la care incidenta directa se manifesta doar in prima instanta - iar fenomenul de repercusiune o transmite in sarcina altor persoane.

Din cele prezentate, rezulta ca pot fi sintetizate urmatoarele cai de repercusiune a impozitelor:

a)     prin includerea in pretul de vanzare a marfurilor si in tarifele serviciilor a impozitelor indirecte platite la buget (accize, taxa pe valoarea adaugata, taxe vamale) si recuperarea lor de la cumparatori sau/si consumatori in momentul incasarii preturilor sau tarifelor;

b)     prin cumpararea, in conditii conjuncturale favorabile, a materiilor prime, materialelor, combustibililor, marfurilor la preturi mai scazute decat cele de echilibru, ceea ce inseamna transpunerea unei parti a impozitelor asupra furnizorilor;

c)     prin diminuarea preturilor de vanzare a bunurilor mobile si imobile, pe seama impozitului de circulatia averii, care cade, astfel, in sarcina cumparatorilor.

In cazul in care transpunerea sarcinii fiscale se realizeaza de la producator la consumator, se spune ca repercusiunea este progresiva, iar cand se realizeaza invers, de la cumparatori la vanzatori (furnizori), repercusiunea este regresiva.

In practica se intalneste si ceea ce se numeste repercusiunea oblica, atunci cand transferarea impozitelor are loc asupra altor operatiuni economice decat aceea care i-a dat nastere initial. Exemplul cel mai elocvent in acest sens este reprezentat de cererea cresterii de salarii si obtinerea efectiva a cresterii, motivata de cresterea impozitelor pe consum.

Repercusiunea impozitelor poate fi partiala sau integrala, in functie de conditiile concrete in care aceasta are loc, precum si in functie de locul unde si timpul cand fenomenul se manifesta. De aceea, pentru analiza amplitudinii si a efectelor sale, sunt de luat in considerare urmatorii factori de influenta:

-gradul de concentrare a activitatilor producatoare de venituri impozabile;

-raportul ce se manifesta pe piata intre cererea si oferta aferenta unor bunuri sau servicii impozabile, repercusiunea realizandu-se cu atat mai usor si mai deplin, cu cat cererea este mai mare;

-felul marfurilor si/sau serviciilor ce fac obiectul vanzarii - cumpararii, transpunerea fiind posibila intr-o mai mare masura in cazul celor caracterizate printr-o cerere neelastica;

-gradul de ocupare a factorului uman si evolutia consumului de bunuri si servicii in legatura cu acestea.