Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
RISCURI BANCARE
1(carte pg 234-235)
1 Cadrul general al riscurilor bancare
v
v Angajament cu grad de incertitudine
v D.p.v. financiar, riscul = expunerea conditiilor financiare ale bancii la miscari adverse ale variabilelor pietei sau a celor interne, proprii
Aspecte pozitive-maximizarea profitului
Riscul - modificari pozitive ale parametrilor pietei, nu doar cele negative
Modificari pozitive - sansa in plus pentru decident
Actiunea in conditii de certitudine sau cu aversiune totala la risc - nici o sansa suplimentara
Nerealizarea unei sanse = risc
Clasificare Banca Reglementelor Internationale:
a. riscuri comerciale
b. riscuri aferente bunurilor si persoanelor
c. riscuri operationale si tehnice
d. riscuri de gestiune interna
a. riscuri financiare
b. riscuri de semnatura
1.a. Riscuri comerciale:
- Riscul de client: acesta sa devina insolvabil
- Riscul de produs: produs nou (tip), fara studierea suficienta a pietei
- Riscul de piata: pozitionarea pe piata
- Riscul de imagine comerciala: perceptia negativa a actiunilor bancilor
1.b. Riscuri aferente bunurilor si persoanelor:
- Risc accidental: de insecuritate fizica (incendiu)
- Risc de delict, deturnare a fondurilor: operatiuni ilegale sau furturi ale unuia sau mai multor angajati
1.c. Riscuri operationale si tehnice:
- Riscul asupra tratamentului operatiunilor = risc operational, administrativ (back-office): supraveghere incorecta a operatiilor, procedura de control ineficienta, erori neconstate la timp
- Separarea functiilor (autorizare, realizare, control)
- Cod de acces informatic confidential
- Riscul asupra sistemului de telecomunicatii
1.d. Riscuri de gestiune interna:
- Riscul reglementarilor (risc juridic): nerespectarea normelor prudentiale impusede reglementari bancare
- Riscul deontologic: nerespectarea deontologiei (medic, avocat) - comportament, confidentialitate
- Franta (1673): primul lucru pe care trebuie sa-l observe un om de banca este de a cunoaste totul, de a intelege totul si de a nu spune nimic
- Riscul strategic: management defectuos
- Risc de insuficienta functionala: insuficienta organizare a serviciilor -contabilitate, marketing, personal - ex pentru banci internationale)
- Risc de dependenta tehnologica
- Risc de comunicare: anunturi ale rezultatelor sau strategiei
- Risc sistemic: principiul dominoului, apropiere cu riscul de piata
2.a. Riscuri financiare:
- Riscul de rata a dobanzii
- Riscul cursului de schimb
- Riscul de lichiditate
- Riscul asupra titlurilor cu venit variabil
2.b. Riscuri de semnatura:
- Riscul de credit - faliment
- Riscul interbancar, de contrapartida interbancara
- Riscul de tara
Gestiunea riscurilor bancare: 3 etape
z Identificarea riscului: imaginea agregata a riscurilor si a influentei factorilor de risc: rapoarte de gestiune, raportari contabile, organigrama, comunicarea intre compartimente
z Controlul si eliminarea riscului, in conditii de minimizarea a cheltuielilor asociate
z Transferul riscurilor: derivate, asigurari
Prevenirea riscurilor- Control prudential
z Gestiunea interna a activitatii, tinand cont de constrangerile exterioare si regulile prudentiale nationale si internationale
z Gestiunea dinamica a bilantului-SUA, anii 70
,, Assets and Liabilities Management"
z Intarirea controlului intern bancar-
urmare a crizelor 1994, 1997
z Concurenta sporita determina identificarea centrelor de profit, rentabilitatea
Evaluarea riscurilor
z RAROC - Risc Ajusted Return an Capital = cost mediu al riscului si determinarea randamentului asupra fondurilor proprii
RAROC=venit brut din exploatare-prima de risc/capital propriu
z VAR - Value at Risk - evaluarea fondurilor proprii necesare acoperirii riscului de pierderi potentiale
z Standard - norma Cooke: raportul de solvabilitate, preluat de Comisia Europeana - 1991 si Congresul American (Improvement Act -1991)
Rating bancar: CAAMPL
- adecvarea capitalului C
- calitatea actionariatului A
- calitatea activelor A
- management M
- profitabilitate P
- lichiditate L
Centrala Riscurilor Bancare
- Centru de intermediere -1999, care gestioneaza informatii privind urmatorele operatiuni:
z Acordarea de credite
z Asumarea de angajamente de catre banca, in numele debitorului, fata de o persoana fizica sau juridica non-bancara
z Asumarea de angajamente de catre banca, in numele debitorului, fata de alta banca
- Gestioneaza informatiile de risc bancar utile bancilor
Risc individual - valoarea raportata de o persoana declaranta. ( >20.000 lei RON).
- Urmareste riscul global, determinat de insumarea riscurilor prin inregistrarea informatiilor:
v Registrul Central al Creditelor
v Registrul Creditelor Restante.
AVANTAJE:
z Posibilitatea interogarii permanente, in sistem on-line, a informatiilor privind riscul global si comportamentul clientului - Acord de consultare a C.R.B.
z Informatii agregate: expunerea agregata a bancilor fata de o persoana
z Certitudinea transmiterii datelor de catre toate bancile: sanctiuni, amenzi
z Transmiterea datelor despre grupurle de debitori
z Inregistrarea datelor despre fraude cu carduri
z Integrarea datelor CRB cu CIP
LIMITE
z Actualizarea datelor doar o data pe luna
z Limita de raportare - 20.000 lei
z Timp ridicat privind modificarea arhivei CRB
BIROUL DE CREDIT -asociere a bancilor - clienti persoane fizice
z La data de 1 noiembrie 2008, participanti in Sistemul Biroului de Credit erau 30 de banci (aproximativ 98,7% din piata de retail banking), 9 societati de credit de consum si 2 societati de leasing
z Posibilitatea calculului total al gradului de indatorare pt. consolidarea informatiei de risc bancar
z Reducerea apelarii de catre acelasi clientla mai multe banci, pt. acelasi produs-credit shopping
z Reducerea duratei tranzactiilor
- Capital social minim
- Fond pentru riscuri bancare generale
Fond de rezerva
limitarea creditarii unui singur debitor: imprumuturile acordate de o societate bancara unui singur debitor nu pot depasi (ca suma) 20% din fondurile proprii ale acesteia (25 % pe plan international).
limitarea imprumuturilor mari acordate: suma totala a expunerilor mari (credit ce depaseste 10% din fondurile proprii ale bancii acordat unui singur debitor) nu va depasi de 8 ori nivelul fondurilor proprii ale bancii.
limitarea imprumuturilor acordate persoanelor aflate in relatii speciale cu banca: suma totala a acestor credite nu poate depasi 20% din fondurile proprii ale bancii (5 % pentru cele acordate personalului).
Participatii, altele decat institutii financiare:
15 % din fondurile proprii;
20 % din capitalul social sau valoarea titlurilor emise;
60 % maxim valoarea tuturor participatiilor.
Clasificarea creditelor:
z Serviciul datoriei (intarzieri la plata)
z Performanta financiara
z Initierea de proceduri judiciare
CLASIFICAREA CREDITELOR
Serviciul datoriei (intarzieri la plata) |
Proceduri judiciare |
|
Neinitiate |
Initiate |
|
maxim 7 zile |
Standard |
Pierdere |
8-15 zile |
Observatie |
Pierdere |
16-45 zile |
Substandard |
Pierdere |
46-90 zile |
Indoielnic |
Pierdere |
minim 91 de zile |
Pierdere |
Pierdere |
Constituirea provizioanelor de risc :
v categoria A "standard" (provizion 0%) - performantele financiare sunt foarte bune si permit achitarea la scadenta a dobanzii si ratei. Se prefigureaza mentinerea in perspectiva a performantelor la un nivel ridicat; nu are restante.
v categoria B "in observatie" (5%) - performantele financiare sunt bune si foarte bune, dar nu se pot mentine la acest nivel intr-o perspectiva mai indelungata; intarziere 7 zile.
v categoria C "substandard" (20%)- performantele sunt satisfacatoare, dar cu tendinta evidenta de inrautatire; intarziere 30 zile.
v categoria D "indoielnic" (50%)- performantele sunt scazute si prezinta o anumita ciclicitate la intervale scurte de timp; intarz. 30-60 zile si risc de neplata.
v categoria E "in pierdere" (100%)- performantele financiare arata pierderi si exista perspective clare ca ratele si dobanzile nu pot fi rambursate; restante mai mari de 60 de zile, imposibilitatea de a rambursa datoriile.
= sensibilitatea starii financiare a bancii la modificarile ratei dobanzii
= risc intrinsec al activitatii bancare, dar un nivel ridicat al acestuia poate afecta profitul si capitalul bancii
Cauzele riscului ratei dobanzii :
necorelarea maturitatii (scadenta activelor si pasivelor) in cazul ratelor fixe ale dobanzii;
necorelarea momentelor de modificare a ratei dobanzii pentru active si pasive in cazul ratelor variabile ale dobanzii;
necorelarea activelor si pasivelor cu dobanda variabila (sensibile)
Marja dobanzii
Marja absoluta a dobanzii bancare, ce reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile absolute din dobanzi.
Marja procentuala bruta a dobanzii bancare: se calculeaza prin raportarea marjei absolute a dobanzii bancare la suma activelor investite pentru care se incaseaza dobanzi.
Marja procentuala neta a dobanzii bancare: se calculeaza ca diferenta intre nivelul mediu al ratei dobanzii active si nivelul mediu al ratei dobanzii pasive.
Gradul de sensibilitate - raport intre activele si pasivele sensibile la modificarea ratei dobanzii
Rata dobanzii in crestere |
Rata dobanzii in scadere |
|
Indicator subunitar-Pozitia lunga |
Negativ |
Pozitiv |
Indicator supraunitar-Pozitia scurta |
Pozitiv |
Negativ |
GAP - diferenta intre activele si pasivele sensibile la rata dobanzii.
Riscul valutar:
Expunerea de translatie - apare in cazul bancilor cu activitate internationala, societatile afiliate trebuind sa raporteze datele si sa-si consolideze rezultatele financiare in moneda de referinta a tarii de origine;
Expunerea tranzactionala - rezulta din operatiunile desfasurate in valute cand cursurile fluctueaza, influentand veniturile din respectivele titluri;
Expunerea economica - reflecta influenta fluctuatiilor cursurilor valutare asupra valorii economice, asupra profitabilitatii pe termen lung a bancii.
SUPRAVEGHEREA POZITIILOR VALUTARE
O abatere de la echilibrul stabil - mai mult de +/- 10% din capitalul total al bancii - afecteaza atat lichiditatea cat si solvabilitatea bancii.
Pozitia lunga a bancii semnifica faptul ca exista un deficit de resurse intr-o anumita valuta comparativ cu plasamentele efectuate in aceeasi valuta.
Pozitia scurta arata ca exista un excedent de resurse comparativ cu plasamentele intr-o moneda straina
+ CARTE PG. 236-251
ACORDUL BASEL
PRINCIPII:
t Nu exista risc fara castig:castigurile sunt pentru cei ce isi asuma riscuri
t Diversificare: mai multe riscuri vor aduce castiguri mai consistente
t Transparenta: riscul trebuie inteles
t Experienta: riscul se masoara de oameni, si nu de modele matematice
t Afla tot ce nu stii: pune subsemnul intrebarii presupunerile pe care le faci
t Comunicare: riscul trebuie mediatizat
t Disciplina: o abordare bine intocmita este mai buna decat o strategie in miscare
t Bunul simt: e mai bine sa ai dreptate aproximativ decat sa gresesti cu certitudine
t Castigul reprezinta numai jumatate din ecuatie: deciziile trebuie sa se bazeze pe posibilitatile de castig
Comitetul de
t Comitet de supraveghere bancara
t Organism international-reprezentanti din principalele tari industrializate: Belgia, Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia, Luxemburg, Olanda, Suedia, Elvetia, Anglia, SUA
t
Intruniri
la 3 luni la sediul Bancii Reglementelor Internationale de
t Desi se refera la bancile cu activitate internationala, se urmareste aplicarea si de catre celelalte banci
1. Acordul de Capital din 1988 (Basel I)
>
Obiectivul principal al Basel I (Directiva nr. 12 din
Asigurarea
convergentei reglementarilor prudentiale cu privire
la riscul de credit si riscul de piata (pret, valutar,
rata dobanzii)
fara sa puna accentul si pe stabilitatea financiara.
> Principalele domenii reglementate prin Basel I vizeaza:
. Stabilirea elementelor componente pentru
determinarea fondurilor proprii
necesare bancilor (3 paliere)
. Reglementarea cerintelor de capital pentru riscul de credit si riscul de piata
. Asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea
procedurilor de control intern
si principiilor de guvernanta corporativa
. Introducerea supravegherii pe baza consolidata a institutiilor de credit
> Evaluarile BRI si CE au stabilit ca:
. Basel I reprezinta un cadru insuficient de flexibil pentru
a surprinde intreg
spectrul profilului de risc al institutiilor
de credit, deoarece:
- utilizeaza
un numar relativ restrans al ponderilor de risc de credit
pentru expunerile bancilor (0%, 20%, 50% si 100%)
- instrumentele
de diminuare a riscului de credit sunt insuficient
dezvoltate (nu se recunosc ca diminuatoare de risc de credit garantiile
oferite de administratii locale si regionale, entitati din
sectorul public
sau alte entitati cu rating ridicat, utilizarea instrumentelor
derivate)
. Basel I nu prevede modalitati
si proceduri complexe
de supraveghere a institutiilor de credit
2. Necesitatea Noul Acord de Capital (Basel II)
> Obiectivul principal al Basel II
(Directiva nr. 12 din
. Asigurarea unui cadru mai flexibil pentru stabilirea
cerintelor de capital, adecvat profilului de risc
al institutiilor de credit
. Crearea premiselor pentru stabilitatea sistemului financiar
Dinamica Acordului de Capital
BASEL II(iunie 2004
BASEL I PILONUL 1 PILONUL 2 PILONUL 3
Reguli pentru Cerinte minime Supravegherea Disciplina
stabilirea nivelului de capital adecvarii capitalului de piata
minim de capital
pentru acoperirea:
> Riscului de credit > Riscul de credit >Accentuarea > Cerinte
(Acordul din 19 8) > Riscul de piata rolului activitatii de
> Riscului de piata >Riscul operational de supraveghere rapor-
(Amendament tare
Noul Acord de Capital - structura complexa
dezvoltata pe trei piloni
Pilonul 1
Cerinte minime de capital
Abordare cantitativa
a cerintelor prudentiale
Reguli flexibile
si avansate de
determinare a cerintelor minime
de capital pentru:
. Riscul de credit:
- abordarea standardizata
- abordarea bazata
pe modele
interne (IRB)
■ varianta de baza
■ varianta avansata
. Riscul de piata
- abordarea standard
- abordarea bazata
pe modele
interne
. Riscul operational
- abordarea indicatorului
de baza
- abordarea standardizata
- abordarea evaluarii avansate
Pilonul 2
Supravegherea
procesului
de adecvare a capitalului
Abordare calitativa
a cerintelor prudentiale
- Rol activ al
autoritatii de
supraveghere in evaluarea
procedurilor interne ale bancilor
privind adecvarea capitalului
la profilul de risc
. Verificarea
procedurilor interne
ale bancilor privind managementul
riscului de catre autoritatea
de supraveghere
. Posibilitatea
impunerii cerintei
ca institutiile de credit sa mentina
capital in exces fata de nivelul
minim indicat de Pilonul 1
. Implementarea
unor mecanisme
de interventie timpurie a BNR
Pilonul 3
Disciplina de piata
Instrument
necesar
in supravegherea prudentiala
Cerinte de
raportare mai
detaliate catre BNR si,
ca noutate, catre public,
referitoare la:
. Structura actionariatului
. Expunerile la risc
. Adecvarea capitalului
la profilul de risc
Pilonul 1
Riscul de credit -
Abordarea Standard
Este elementul de legatura cu Basel I
> Pentru ca
pastreaza metodologia de stabilire a cerintelor privind
fondurile proprii prin utilizarea coeficientilor de risc de credit si
a
instrumentelor de diminuare a riscului de credit
Elemente de noutate ale Basel II:
> Largirea gamei ponderilor de risc de credit de la un numar
de 4 categorii la 8 (0%, 10%, 20%, 35%, 50%, 75%, 100% si 150%)
> Diversificarea instrumentelor de diminuare a riscului de credit
(recunoasterea ca
diminuatoare de risc de credit a garantiilor oferite
de administratii locale si regionale, entitati din sectorul
public sau alte
entitati cu rating ridicat,
utilizarea instrumentelor derivate - credit
default swap, total return swap, credit linked notes)
> Utilizarea rating-urilor pentru evaluarea clientilor
(ex.: pentru
autoritati centrale, corporatii, institutii de credit etc.)
stabilite de agentii de rating independente
- 0% pentru AAA, AA-, A+,
A-, BBB+, BBB-, BB+, B-, pentru care avem 150%
Pilonul 1
Riscul de piata -
Abordarea Standard
Elemente comune Basel I - Basel II
Stabilirea cerintelor de capital pentru:
Riscul de pozitie-valoarea pozitiilor deschise
Riscul de decontare si contrapartida
Riscul valutar
> Elemente de noutate ale Basel II
Includerea cerintelor de capital pentru:
Derivatele de credit
Unitatile organismelor de plasament colectiv
Riscul de piata - Abordarea bazata pe modele interne
> Elemente comune Basel I - Basel II
Stabilirea cerintelor de capital pentru:
Riscul de pozitie
Riscul valutar
> Elemente de noutate ale Basel II
. Obligativitatea
includerii in cadrul abordarii a unitatilor organismelor
de plasament colectiv
Metoda VAR - Evaluarea la risc
t Cea mai cunoscuta metoda de masurarea a riscului de piata- probabilitatea de pierdere din cauza evolutiei negative a valorii de piata a pozitiilor din portofoliul bancilor
t VaR se calculeaza zilnic pentru toate pozitiile detinute pe piata, iar cota de capital pentru acoperirea riscului de piata este valoarea cea mai mare dintre valoarea zilei respective si de trei ori media valorii zilnice, din ultimele 60 de zile
Pilonul 1 - Riscul
operational
Metoda indicatorului de baza
.
determinarea necesarului de capital prin aplicarea unui procent
de 15% asupra venitului mediu realizat in ultimii trei ani
> Metoda standardizata
.
descompunerea operatiunilor bancii pe tipuri si subtipuri
de
activitati
.
aplicarea unor procente cuprinse intre 12% si 18% indicatorilor
relevanti pentru fiecare subtip de operatiune
. insumarea
rezultatelor obtinute pentru determinarea necesarului
de capital
> Metoda evaluarii avansate
. cerinte stabilite pe baza de modele interne
- integrate in procesul zilnic de management al riscului
- validate intern si extern (de BNR si auditorul financiar specializat)
Conditiile necesare pentru implementarea abordarilor bazate pe modele interne de baza si avansate (pentru toate cele 3 tipuri de risc)
v
Se aplica, de principiu, atunci cand
activitatea bancii
are un grad de sofisticare ce nu permite surprinderea
prin metode standardizate a nivelului real al riscului
v
Conform Directivei, utilizarea modelelor
avansate este prudent sa se realizeze gradual, pe
masura ce bancile au informatiile si experienta
necesare aplicarii
PILONUL II-implicarea autoritatii de supraveghere
t Revizuirea proceselor de evaluare a adecvarii capitalului propriu al fiecarei banci
t Identificarea factorilor de risc si a parghiilor necesare pentru a determina bancile sa mentina un nivel suplimentar al capitalului fata de Pilonul I
t Adoptarea masurilor pentru prevenirea diminuarii capitalului sub nivelul minim impus pentru acoperirea riscurilor
PILONUL III-disciplina de piata
t Management transparent
t BNR si deponentii au dreptul la informatii de calitate, privind situatiile financiare, dar si activitatea desfasurata de banci
t Uniformizarea raportarilor financiare-IAS, IFRS, pentru ca informatiile sa fie comparabile
Consecinte non-tehnice ale BASEL II
t Influenta structurii actionariatului de catere autoritatea de reglementare-licenta de functionare
t Pentru ca o persoana sa devina actionar principal este necesara abrobarea explicita a bancii centrale
t Consiliu de Administratie-experimentat, ca responsabil final pentru conducerea activitatii bancii ) 60 % din bancile care au falimentat aveau CA fara cunostinte in domeniul bancar)- cele doua modele
t Implementarea Codului Integritatii si a Codului de guvernare corporativa-evitarea
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
Finante-banci | |||
|
|||
| |||
| |||
|
|||