Rolul studiului de fezabilitate in decizia de a investi - credit de investitii de la bcr

Capitolul 1

NECESITATEA INVESTITIILOR. ROLUL STUDIULUI DE FEZABILITATE IN DECIZIA DE A INVESTI

Desfasurarea normala a procesului de productie presupune contributia mai multor factori - mijloace fixe, forta de munca, materii prime, etc - iar in cadrul acestora un loc deosebit de important il ocupa mijloacele fixe. Crearea de noi utilaje precum si ridicarea parametrilor de functionare la cele existente se realizeaza numai prin investitii. Prin investitii de capital se asigura construirea de noi unitati economice, dezvoltarea , modernizarea si reutilarea celor existente.

Investitia reprezinta in acceptiunea expertilor BIRD, A.I. Merret si A. Sykes "o angajare de resurse facuta in speranta obtinerii de profituri viitoare"¹⁾. Pierre Massée defineste investitia ca "o cheltuiala sigura pentru un viitor incert"²⁾.

Investitiile de capital au un rol deosebit de important in asigurarea dezvoltarii si restructurarii economiei. Indiferent de natura investitiei, fiecare agent economic investitor, urmareste:

accentuarea procesului de modernizare a bazei tehnice

reducerea costurilor de productie si indeosebi a cheltuielilor materiale. Problema este cu atat mai importanta cu cat reducerea costurilor de productie se va face in conditiile ridicarii nivelului calitativ al produselor, diversificarii sortimentale si cresterii gradului de complexitate a acesteia.

promovarea larga a progresului tehnic, prin aplicarea cat mai rapida in productie a rezultatelor cercetarii stiintifice si tehnologice.

gospodarirea judicioasa a materialelor de care dispune fiecare beneficiar de investitii, ridicarea gradului de valorificare a resurselor.

cresterea calitativa a intregii activitati.

Investitiile de capital sunt orientate cu precadere pentru modernizarea capacitatilor de productie, care influenteaza in primul rand calitatea procesului de productie.

Clasificarea investitiilor

Dupa structura lor, investitiile se grupeza in:

1. masini, utilaje si linii tehnologice, inclusiv aparate de masura si control

2. lucrari de constructii-montaj, compuse din lucrari de constructii si instalatii si lucarir de montaj ale instalatiilor tehnologice aferente

3. lucrari geologice pentru descoperirea de noi rezerve de minerale

4. alte cheltuieli de investitii: plantatii, pana la trecerea pe rod, cumpararea si cresterea animalelor pana dau productie, etc.

Dupa legaturile pe care le au cu obiectivul proiectat, investitiile se clasifica in:

1. investitii directe, care se fac pentru obiectivul de baza, respectiv: achizitionarea utilajelor, montarea acestora, executarea constructiilor.

2. investitii colaterale materializate in lucrari care asigura utilitatile obiectivului de baza: cai de acces, retele de apa, gaze, enrgie electrica, etc

3. investitii conexe sunt finalizate in cadrul altor obiective economice pentru a asigura viitorului obiectiv materiile prime necesare desfasurarii procesului de productie.

Dupa sursele de finantare, investitiile se impart in :

1. investitii din surse proprii - realizate din capitalul particular: profit, fond de amortizare, emisiuni de actiuni, incasari de pe urma vanzarii unor mijloace fixe.

2. investitii din surse atrase - sunt realizate din credite bancare, alocatii de la buget si alte resurse.

3. investitii din surse proprii si atrase - sunt realizate prin finantarea unei parti din investitii din fonduri proprii, restul din fonduri atrase.

Dupa natura obiectivului, investitiile se materializeaza in: obiective noi, dezvoltari, modernizari, reutilari si reprofilari.

Dupa modul de executie, investitiile se impart in : investitii executate in antrepriza si investitii executate in regie proprie.

Conceptul de eficienta economica a investitiilor

Intr-o economie de piata , caracterizata prin jocul cererii si a ofertei, obtinerea celor mai bune rezultate cu mijloacele disponibile constituie problema esentiala a agentilor economici.. Acest deziderat isi sporeste valoarea si importanta in conditiile cand, in paralel cu cresterea continua a necesitatilor societatii, se face simtit un proces normal de diminuare a resurselor materiale disponibile. De aceea un rol important il are conceptul de eficienta economica, care realizeaza legatura dintre resursele alocate pentru desfasurarea unei actiuni si rezultatele obtinute de pe urma acesteia.

Prin eficienta economica a investitiilor se intelege relatia care se stabileste intre cantitatea si structura efortului pe de o parte, ca generatori de efecte, si nivelul rezultatelor economice obtinute in urma desfasurarii procesului investitional.

In categoria eforturilor sunt cuprinse: valoarea investitiei, valoarea lucrarilor de constructii-montaj, numarul de personal si de utilaje atrase in procesul investitional, costuri de productie, cheltuieli materiale. Aceste eforturi se pot referi la un an sau la intregul volum de activitate.

Efectele economice, atat ca volum cat si ca structura, au un rol deosebit de important in aprecierea eficientei economice. Efectele economice ale procesului investitional, se pot imparti in efecte brute - valoarea productiei, cat si in efecte nete, respectiv profitul obtinut³⁾.

Sistemul de indicatori ai eficientei economice a investitiilor

Necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori este impusa de caracterul complex al eficientei economice, deoarece fiecare dintre ei surprinde un anumit criteriu de eficienta economica.

Indicatorii cu caracter general contribuie la formarea unei imagini globale asupra eforturilor si efectelor care vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic, precum si a eficientei economice a acestuia. In aceasta grupa sunt cuprinse:

1.capacitatea de productie, care exprima cantitatea maxima de productie, care se poate obtine, intr-o perioada, in conditii normale de functionare, impuse de utilizarea deplina a capitalului fix si a resurselor umane, precum si de organizarea judicioasa a productiei si a muncii. Capacitatea de productie se exprima unitati fizice, ca de exemplu: tone, metri liniari, meri patrati, bucati, etc. Exista insa cazuri, cand productia are un grad mare de eterogenitate si atunci capacitatea de productie se exprima valoric.

Utilizarea capacitatii de productie in calculele de eficienta economica conduce la formarea unei pareri generale asupra marimii obiectivului analizat.

2.numarul de salariati de care va avea nevoie viitorul obiectiv, in perioada functionarii sale, se stabileste cu ajutorul indicatorului cantitativ numar mediu scriptic de salariati. Pentru orice proiect de investitii intereseaza atat numarul total de salariati cat si structura acestora dupa profesie.

3.cheltuieli de productie cuantifica eforturile totale facute de agentul economic - umane si materiale - pentru obtinerea productiei care se va realiza cu viitorul obiectiv economic. Se poate calcula pentru fiecare produs in parte, cat si pe global.

Nivelul costului de productie, in conditiile mentinerii aceluiasi volum de productie, trebuie sa scada de la o perioada la alta, asigurand astfel cresterea eficientei economice. Aprecierea eficientei economice a costurilor de productie se face cu o serie de indicatori, ca de exemplu: cheltuieli la 1.000 lei productie, ponderea cheltuielilor materiale in cheltuielile totale de productie, indicatori care nu pot lipsi de la nici o analiza economica riguroasa.

4.valoarea productiei (venituri din activitatea de baza sau din total activitate) este un indicator care insumeaza rezultatele activitatii economice a unitatii, pe o perioada de timp, de obicei un an. In functie de valoarea productiei se pot calcula o serie de indicatori de eficienta economica, ca de exemplu: productia la 1.000 lei mijloace fixe, productivitatea muncii, etc.

5. profitul reprezinta un indicator deosebit de important in aprecierea efectului net al activitatii - pe ansamblu sau pe produs. Prin el, agentii economici asigura recuperarea capitalului investit si isi constituie noi capitaluri. Cu ajutorul lui se calculeaza rata profitului.

6.productivitatea muncii exprima productia care poate fi realizata de un salariat intr-o unitate de timp

7.consumurile specifice de materii prime, materiale, combustibili si energie influenteaza direct costurile de productiesi implicit rentabilitatea viitorului obiectiv economic. Consumurile se vor analiza atat ca marime cat si ca structura.

Alti indicatori utilizati in evaluarea eficientei investitiei sunt:

1.valoarea investitiei insumeaza totalitatea resurselor necesarii realizarii obiectivului, pana la punerea in functiune a acestuia.

I_t = I + M_o + C_s

Unde:

I_t = investitia totala

I = investitia calculata conform devizului general

M_o = necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii obiectivului

C_s = alte cheltuieli necesare pentru pregatirea cadrelor, supravegherea lucrarilor

2.durata de executie a lucrarilor de investitii . Deoarece in perioada de executie a lucrarilor de investitii sunt scoase din circuitul productiv al agentului economic o serie de resure financiare, umane si materiale, aceasta perioada trebuie sa fie cat mai scurta, pentru a se reduce pierderile de profit ca urmare a imobilizarilor fondurilor de investitii.

3.durata de functionare a capitalului fix comporta trei etape:

- perioada pana la obtinerea parametrilor proiectati - care trebuie sa fie cat mai scurta, deoarece in aceasta perioada profitul obtinut se siteaza sub cel normal,

- perioada in care mijlocul fix functioneaza la parametrii tehnico-economici proiectati

- perioada de declin , in care profitul se diminueza sub cel scontat, inregistrandu-se in general pierderi.

4.termenul de recuperare a investitiilor exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a capacitatii de productie.

Pentru obiective noi, termenul de recuperare a investitiilor se recupereaza cu formula:

I_i

T_i =

P_hi

Unde:

T_i = termenul de recuperare a investitiei in varianta i

I_i = valoarea investitiei in varianta i

P_hi = profitul anual in varianta i

Pentru modernizari, dezvoltari sau retehnologizari a obiectivelor existente, termenul de recuperare a investitiilor se calculeaza cu formulele:

I_mi I_mi

T_i = sau T_i =

P_hmi - P_h0 C_h0 - C_hmi

Unde:

T_i = termenul de recuperare a investitiei in varianta i

I_mi = valoarea investitiei alocate pentru modernizari, dezvoltari sau retehnologizari

P_hmi = profitul anual obtinut in urma investitiei facute

P_h0 = profitul anual obtinut inainte de modernizarea obiectivului economic

C_h0 = cheltuieli anuale de productie ce se faceau inainte de modernizare

C_hmi = cheltuieli anuale de productie care se fac dupa modernizare

Ultimul indicator exprima perioada de timp in care se recupereaza investitia pe seama economiilor realizate la costul de productie.

Formula complexa si completa de calcul a termenului de recuperare a investitiei in cazul modernizarii si retehnologizarii unei capacitati de productie ia in calcul si: valoarea neamortizata a capitalului fix care se va lichida (A_n), sumele recuperate din valorificarea acestuia (V_v), pierderea de profit cauzata de intreruperea productiei pe timpul executiei de lucrari de investitii (P_p), sporul de profit aferent inlocuirii mijloacelor fixe (P_hm).

I_mi + A_n - V_v + P_p

T_i =

P_hm

Folosirea acestei relatii are avantajul surprinderii veniturilor totale obtinute din casari si valorificari, dar si pierderile datorate scoaterii din functiune a unor mijloace fixe care nu au fost amortizate integral, a profitului nerealzat ca urmare a restrangerii productiei sau chiar a intreruperii acesteia.

Pentru compararea variantelor de realizarea a investitiei, relatia de calcul este urmatoarea:

I_i - I_j

T_i =

P_hi - P_hj

Unde:

I_i , I_j = investitia alocata pentru varianta i, respectiv j

P_{hi ,}P_hj= profitul anual aferent variantei i, respectiv j

5.randamentul economic al investitiei este un indicator care asigura comparabilitatea pe baza profitului net obtinut in urma realizarii obiectivului economic si efortul investitional.

P_ni P_ti - I_i P_ti

R_i =

I_i I_i I_i

Unde:

R_i = randamentul economic in varianta i

P_ni = profitul net in varianta i

P_ti = profitul obtinut pe intreaga perioada de functionare

I_i = valoarea investitiei in varianta i

Indicatorul randamentul economic, este semnificativ in aprecierea variantelor de investitii, orienteaza decidentul spre alegerea variantelor de investitii la care acesta are valoarea maxima.

Studiul de fezabilitate

Aspecte esentiale care guverneaza elaborarea unui studiu de fezabilitate:

Tabel 1.1

STUDIU DE CAZ

Studiul de fezabilitate a fost intocmit in vederea obtinerii unui credit de investitii de la BCR Sucursala Judeteana Braila, in valoare de 1.695.695 EUR cu o durata de rambursare de 10 ani de catre SC CONSTRUCTORUL SA.

Creditul este necesar pentru dezvoltarea capacitatii de productie a betoanelor si inlocuirea partiala a parcului auto existent cu mijloace moderne, performante, care indeplinesc conditiile impuse de normele Uniunii Europene.

Prezentarea agentului economic

Studiul de fezabilitate a fost intocmit pentru SC CONSTRUCTORUL SA, agent economic cu sediul in Braila, Bd.Dorobantilor nr. 310, avand ca obiect principal de activitate constructii civile si industriale (cod CAEN 4521).

Firma este inregistrata la Oficiul registrului Comertului sub nr. J 09/ 135/ 1991 si are codul unic de inregistrare R 1753775.

SC CONSTRUCTORUL SA a fost infiintata in 1969 sub denumirea de Intreprinderea Antrepriza Constructii Montaj Braila. In anul 1991, in baza Legilor 15/ 1990 si 31/ 1990 si in temeiul Deciziei nr. 118/ 1991 a Prefecturii Judetului Braila, societatea se reorganizeaza si isi modifica numele in cel actual.

Firma de traditie, fostul trust de constructii locale, a fost nevoita sa se restructureze in perioada de tranzitie.

In 2000, Fondul Proprietatii de Stat vinde pachetul de actiuni majoritar (69,98%) catre SC CONFORT SA. Privatizarea din anul 2000 a generat un reviriment al activitatii, prin regandirea strategiilor pe termen mediu si lung, adaptarea activitatii la dinamica si structura pietei, in paralel cu un sustinut proces investitional pentru modificarea parcului cu utilaje performante.

In 2003 SC CONSTRUCTORUL SA isi mareste capitalul social prin introducerea in capitalul social al contravalorii aferente "Balastierei Cilibia" din judetul Buzau. In acest fel APAS devine actionar cu 2,2%.

In 2004 SC CONFORT SA cumpara de la APAPS 1,5% din actiunile detinute de acesta , respectiv 715.031 actiuni, APAS ramanand in portofoliu doar cu 0,66% din actiunile de la SC CONSTRUCTORUL SA.

In prezent structura actionariatului este urmatoarea:

Tabel 2.1

Sursa: registrul actionarilor

In perioada 2000-2005 a fost efectuat un program investitional si leasing de 2 milioane de EUR , constand in achizitia de utilaje de mare productivitate, in concordanta cu legislatia europeana: autobasculante de mare capacitate pentru transport agregate, autobetoniere, autopompa beton, linie fabricatie tamplarie din PVC si aluminiu cu geam termopan, tehnica de calcul.

SC CONSTRUCTORUL SA executa lucrari de constructii-montaj atat in domeniul civil cat si cel industrial. Societatea are o experienta in domeniu de 40 ani , perioada in care a realizat o mare parte din constructiile existente la aceasta data in Braila. In paralel societatea furnizeaza firmelor interesate si persoanelor fizice: betoane de diferite marci, prefabricate (in special garaje si stalpi), agregate sortate. Produsele si serviciile oferite au certificate de conformitate, agremente tehnice si indeplinesc conditiile impuse de standardele SR EN ISO 9001:2001 si SR EN ISO 14001:2005.

Principalele activitati economice prin care se realizeaza cifra de afaceri sunt:

Tabel 2.2

Sursa: balanta de verificare de la 31.12.2006

La data intocmirii studiului de fezabilitate, SC CONSTRUCTORUL SA are achitate integral impozitele si taxele la bugetul local si obligatiile fiscale.

Prezentarea investitiei

Investitia programata are ca obiectiv achizitia de mijloace de transport si utilaje de mare randament, care respecta normele de protectia mediului in vigoare precum si a unei linii de fabricare a betoanelor.

Prin aceasta investitie se urmareste:

producerea eficienta a betoanelor

cresterea capacitatii de transport a agregatelor si betoanelor,

respectarea normelor de protectie a mediului

imbunatatirea conditiilor de munca si cresterea productivitatii muncii

Proiectul de investitii este imperios necesar avand in vedere urmatoarele aspecte:

lucrarile de constructii montaj care se executa si perspectiva acestora, respectiv raspandirea lor in arie geografica - fiecarui santier fiindu-i necesare utilaje pentru punerea in functiune la termenele stabilite prin contract,

inlocuirea utilajelor uzate fizic si moral

statiile de betoane existente sunt uzate fizic dar mai ales moral, costurile pentru reparare si modernizare fiind nejustificat de mari.

Toate echipamentele achizitionate sunt noi, de mare productivitate, au costuri mai mici in exploatare si corespund normelor europene de protectie a mediului.

Tipul, parametrii si pretul echipamentelor care se vor achizitiona prin investitii sunt prezentate mai jos.

Ofertele si contractele de furnizare prevad plata unui avans de 10-15%. Restul de plata si livrarea utilajelor se va face intr-un interval de la 2 saptamani la 4 luni.

Costuri de realizare a proiectului de investitii

Tabel 2.3

Sursa: ofertele si facturile proforma ale furnizorilor, contractele de vanzare-cumparare incheiate cu acestia

Nota: Pentru calculul valorii de achizitie in lei s-a utilizat un curs de 3,4 lei/ EUR

Planul de finantare a proiectului de investitii

Etapele de realizare ale proiectului de investitii, parcurse si de perspectiva, sunt urmatoarele:

Tabel 2.4

Sursa: ofertele furnizorilor, contractele de vanzare-cumparare incheiate cu acestia

Pentru finantarea investitiei se utilizeaza atat surse proprii cat si surse atrase.

Din totalul de 1.716.920 EUR cat erau de plata, SC CONSTRUCTORUL SA a platit avansuri din surse proprii in suma de 21.225 EUR, restul de 1.695.695 EUR urmand a fi achitat prin credit.

Creditul va fi contractat de la BCR Sucursala Judeteana Braila in urmatoarele conditii:

durata de acordare: 10 ani

dobanda anuala: 5,95%

perioada de gratie: 12 luni

transe de trageri: 4 transe, astfel:

493.883 EUR in luna martie 2007

210.205 EUR in luna mai 2007

952.907 EUR in luna iunie 2007

38.700 EUR in luna iulie 2007.

numar de rambursari: 110 rate a 15.557 EUR incepand cu luna martie 2008, pana in luna martie 2017.

Noua investitie va avea o contributie directa in cresterea proiectata a cifrei de afaceri. Cresterea volumului cifrei de afaceri va genera venituri si fluxuri de lichiditati care vor fi indestulatoare pentru acoperirea tuturor cheltuielilor si generarea de profit.

Esalonarea si graficul de realizare a investitiei

Graficul GANT de realizare si punere in functiune a investitiei este:

Tabel 2.5

Investitia care se va efectua este in suma de 1.716.920 EUR fara TVA, respectiv 5.837.528 lei cu TVA (la cursul BNR de la data efectuarii studiului de fezabilitate, respectiv 3,4 lei/ EUR). Din aceasta suma:

21.225 EUR au fost platite din surse proprii (lichiditati)

restul de 1.695.695 EUR (din care 12.853 EUR TVA) vor fi achitate din surse atrase, respectiv credit bancar, in conditiile mentionate mai sus.

Amortizarea mijloacelor fixe

SC CONSTRUCTORUL SA detine in patrimoniu 352.818,24 mp de teren , din care 96.888,59 mp reprezinta suprafata construita. Ca amplasament 295.927,61 mp se afla in municipiul Braila, iar restul in judetul Buzau (32.159,63 mp in Statia CFR Buzau Sud si 12.700 mp in Cilibia). Valoarea contabila a terenului este de 10.068.944 lei.

SC CONSTRUCTORUL SA nu detine teren inchiriat.

SC CONSTRUCTORUL SA utilizeaza numai mijloace fixe din propriul patrimoniu, respectiv:

Tabel 2.6

Sursa: lista de inventar a mijloacelor fixe de la 31.12.2006

In perioada 2001-2006 au fost achizitionate in leasing utilaje de aproximativ 2 milioane EUR. La data intocmirii studiului de fezabilitate au mai ramas de achitat rate in valoare de 3.102 mii lei, ultima rata urmand a fi platita in 2010. Ca urmare a introducerii in gestiune a acestor utilaje, amortizarea lunara s-a majorat.

Investitia care se va realizare are ca scop inlocuirea utilajelor uzate fizic si moral :

o       din cele 5 incarcatoare, 4 au un grad de uzura foarte mare, iar repararea acestora implica costuri nejustificat de mari,

o       autocamioanele si autobasculantele in mare parte sunt amortizate integral, au costuri mari de intretinere si exploatare si nu respecta normele de protectie a mediului

o       societatea nu avea in patrimoniu excavatoare , buldoexcavatoare si picon hidraulic, pentru a putea utiliza era nevoita sa inchirieze, in conditii nu intotdeauna avantajoase (ca timp si pret).

statiile de betoane existente sunt uzate fizic dar mai ales moral, costurile pentru reparare si modernizare fiind nejustificat de mari.

La finele anului 2006, societatea dispunea de mijloace fixe in valoare contabila de 5.405.000 lei. Amortizarea totala la acea data era de 1.938.761 lei.

In urma programului investitional, amortizarea lunara se va mari. Calculul amortizarii pentru perioada urmatoare s-a facut cu respectarea HG 2139/ 3.11.2004 care prevede urmatoarele:

DIAGNOSTICUL SOCIETATII COMERCIALE

Diagnosticul societatii comerciale reprezinta o investigare larga a principalelor aspecte economice, tehnice, comerciale, juridice si manageriale ale firmei.

Ea se efecuteaza in scopul evidentierii punctelor forte si ale punctelor slabe ale activitatii interne ale organizatiei, precum si a oportunitatilor si pericolelor mediului ambiant extern care favorizeaza sau ameninta dezvoltarea acesteia, precum si cauzele care le-au generat.

3.1 Analiza comerciala

SC CONSTRUCTORUL SA este o firma de traditie in constructii-montaj, inclusiv restaurari de cladiri-monumente. Societatea executa si lucrari de infrastructura edilitara: alimentari cu apa, retele de canalizare, gaze, energie electrica, precum si betonari si pietruiri de drumuri.

SC CONSTRUCTORUL SA dispune de capacitati pentru productia de betoane si mortare, prefabricate, tamplarie din lemn, PVC si aluminiu, sortare agregate de balastiera.

SC CONSTRUCTORUL SA mai efectueaza inchirieri de utilaje.

Calitatea produselor si serviciilor oferite este atestata prin certificatele de recunoastere a implementarii managementului calitatii si managementului de mediu, precum si de avizele tehnice obtinute de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Calitatea produselor si serviciilor este impusa de experienta si calificarea personalului angajat.

Principalele caracteristici ale produselor si serviciilor oferite

Majoritatea constructiilor din Braila sunt realizate de SC CONSTRUCTORUL SA de-a lungul timpului. Firma restaureza monumente istorice, lucrarile ample de la Teatrul Maria Filotti si Facultatea de inginerie sunt elocvente in acest sens.

SC CONSTRUCTORUL SA a obtinut recunosterea calitatii in domeniul:

managementului calitatii, indeplinind conditiile impuse de standardul SR EN ISO 9001:2001,

managementului de mediu, indeplinind conditiile impuse de SR EN ISO 14001:2005,

certificate de conformitate eliberate de SRAC CERTSERV - organism de certificare a produselor, pentru balast, agregate de rau, betoane,

avize tehnice si agremente eliberate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

Lucrarile de constructii-montaj precum si comercializarea agregatelor, betoanelor, si a produselor prefabricate din beton se adreseaza atat persoanelor juridice cat si fizice.

Asa cum a fost aratat anterior SC CONSTRUCTORUL SA pune in centrul activitatii sale calitatea. Raportul bun calitate-pret este recunoscut in primul rand prin numarul de achizitii publice la care societatea a castigat licitatiile. In perioada 2003-2006 SC CONSTRUCTORUL SA a construit blocuri pentru ANL in valoare de aprox.300 miliarde ROL. In 2005 proiectele ANL au fost abandonate din lipsa de fonduri, determinand firma sa cucereasca piete in judetele invecinate.

SC CONSTRUCTORUL SA este o firma mare de constructii, care pe langa personalul calificat si cu experienta dispune si de o baza materiala mare compusa din statii de betoane, balastiere, utilaje pentru constructii, de care celelate firme concurente fie nu dispun, fie nu le au la un nivel corespunzator.

SC CONSTRUCTORUL SA este singura firma din Braila care ofera populatiei garaje prefabricate.

Piata si comercializarea

Pentru mentinerea cotei de piata, in conditiile in care de la bugetul de stat nu au mai fost efectuate finantari ca la nivelul anilor anteriori, SC CONSTRUCTORUL SA si-a indreptat atentia si catre judetele limitrofe, unde in urma licitatiilor la care a participat a castigat noi segmente de piata. De asemenea a realizat o fabrica de produse farmaceutice si depozite pentru firma Europharm.

Scurt istoric al evolutiei cererii si ofertei

Conform datelor publicate pe pagina de Internet a Institutului National de Statistica (www.insse.ro) cererea pentru constructii a crescut constant. La nivel national, fata de 2000, lucrarile de constructii au crescut cu 9% in 2001, 19,9% in 2002 si 31,7% in 2003. Cresterile semnificative le-au avut constructiile pentru domeniul privat, iar pentru domeniul de stat au cunoscut o descrestere (cu 28,6% in 2002 si 15% in 2003, 17% in 2004 comparativ cu 2000).

La nivelul Judetului Braila (sursa de date este Oficiul Judetean de Statistica Braila - respectiv pagina de Internet www.braila.insse.ro) s-a constatat aceeasi tendinta: scaderea investitiilor facute de la bugetul statului in constructii si cresterea celor efectuate din fonduri private.

Concureta, avantaje competitive

Din datele existente pe pagina Oficiului Judetean de Statistica (www.braila.insse.ro), in Braila exista 286 firme care au in obiectul de activitate constructii.

Dintre acestea :

unele nu executa lucrari de constructii-montaj, chiar daca au in obiectul de activitate,

unele executa doar igienizari de locuinte si alte lucrari minore, fara a avea personal specializat,

firme mari ca SC TEDEUM SA sau SC ALL CONSTRUCTIONS SA nu pot efectua toate lucrarile complexe impuse de beneficiari si apeleaza la serviciile oferite de SC CONSTRUCTORUL SA,

SC CONSTRUCTORUL SA este singura firma din Braila care executa si comercializeaza:

garaje prefabricate din beton armat,

stalpi prefabricati din beton armat.

SC CONSTRUCTORUL SA are certificate prin care se recunoaste de catre SRAC CERTSERV -organism de certificare a calitatii produselor - calitatea betoanelor si a produselor din beton fabricate,

tamplariile executate din PVC si aluminiu fabricate de SC CONSTRUCTORUL SA sunt avizate tehnic de care Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Raportul bun calitate-pret, baza materiala si personalul calificat si cu experienta, precum si perspectivele de dezvoltare ale zonei de sud-est a tarii, in special dupa integrarea in Uniunea Europeana, favorizeaza dezvoltarea activitatii SC CONSTRUCTORUL SA.

Analiza cererii si ofertei pe piata interna

SC CONSTRUCTORUL SA a inregistrat pana in 2005 o tendinta de crestere a cifrei de afaceri (in preturi contante, in 2004, comparativ cu 2003, productia a crescut cu cca.26%). In 2006 evolutia cifrei de afaceri a SC CONSTRUCTORUL SA a avut o tendinta descendenta datorita sistarii lucrarilor de constructii-montaj finantate de la bugetul statului (in preturi constante, fata de anul 2005 productia a scazut cu cca.24%). Pentru a-si mentine trendul crescator al cifrei de afaceri, firma a adoptat strategia de cucerire a noi piete (la nivel zonal si national), participand la licitatii in special in judetele limitrofe si adjudecand lucrari.

In 2007 se preconizeaza a continua tendinta de crestere a cererii de constructii, atat din fonduri publice, dar mai ales private.

In urma integrarii in Uniunea Europeana firmele de constructii care nu indeplinesc conditiile de personal, dotare, amplasament baze, protejarea mediului, vor fi nevoite sa-si inceteze activitatea. Tot ca o cerinta a aderarii, vor fi necesare investitii in unitati productive care sa respecte directivele Uniunii Europene (construirea la periferia oraselor). SC CONSTRUCTORUL SA indeplineste toate conditiile de functionare impuse.

Definirea segmentelor de piata tinta

Segmentele de piata tinta vor fi atat din sectorul public cat si privat. Avand in vedere vasta experienta, SC CONSTRUCTORUL SA poate efectua lucrari de constructii-montaj diverse si de calitate.

Estimarea structurii si volumului productiei corelata cu cererea de pe piata interna

Productia realizata in perioada analizata este redata cantitativ in tabelul de mai jos:

Tabel 3.1

Sursa: documentele de gestiune, situatiile de lucrari

Previzionarea productiei a avut in vedere: productia realizata, contractele de constructii-montaj incheiate la sfarsitul acestui an, reinceperea finantarii la blocurile ANL la care SC CONSTRUCTORUL SA este parte contractanta, perspectivele urbanistice comunicate oficial de Consiliul Judetean Braila, precum si Programele Operationale prin care se vor derula fonduri structurale externe.

Tabel 3.2

Managementul comercial

Compartimentul de marketing are sarcina studierii pietei de constructii prin:

culegerea si selectarea datelor aparute in revistele de specialitate si pe Internet privitoare la tendintele pietei,

culegerea de informatii de la licitatiile care s-au desfasurat,

mentinerea unui contact permanent cu actualii si potentialii clienti,

reprezentarea la targuri si expozitii si sondarea cu aceasta ocazie a segmentelor de piata

intocmirea devizelor-oferta in concordanta cu prevederile caietelor de sarcini si ale proiectelor de executie.

Compartimentul marketing analizeaza ofertele furnizorilor alegandu-le pe acelea care sunt avantajoase din punctul de vederea al raportului calitate-pret, in felul acesta urmarindu-se diminuarea costurilor de productie si punerea in opera a unor materiale care sa asigure pe ansamblu calitatea lucrarii.

Avand in vedere importanta pe care o are, compartimentul marketing se subordoneaza direct directorului.

Promovarea si distributia produselor

SC CONSTRUCTORUL SA acorda importanta promovarii imaginii firmei in mass-media.

Firma participa la manifestarile expozitionale locale si nationale cu tematica constructii.

Pe Internet firma are siteul www.constructorul.ro unde sunt prezentate date reprezentative ale firmei si personele de contact.

Firma este prezenta in cataloagele de profil si are realizat un set de prospecte publicitare in care se regasesc cele mai importante realizari ale ei.

Pretul de piata al produselor si serviciilor

Preturile practicate difera in functie de complexitatea lucrarilor si de materialele pe care beneficiarul le solicita a fi puse in opera (pot fi materiale standard sau materiale de lux). In general, SC CONSTRUCTORUL SA pastreaza un raport optim intre calitate si pret, ca mod de diferentiere de concurenta.

Din datele obtinute de la licitatiile la care a participat, ofertele SC CONSTRUCTORUL SA au un pret mai scazut decat al concurentilor, cu cateva procente (1-3% mai mic decat al urmatorului clasat).

Pognoze privind preturile practicate de agentul economic

Avand in vedere tendinta generala de crestere a preturilor la materiile prime, materiale si combustibili, pentru mentinerea unui pret sub cel al concurentei, in conditiile mentinerii profitului, SC CONSTRUCTORUL SA urmareste atent nivelul costurilor de executie. In acest sens se urmareste:

achizitia de la furnizori care ofea materiale la preturi mai mici, dar care respecta conditiile de calitate impuse de legislatia in vigoare,

achizitia direct de la producator, pentru a elimina comisioanele intermediarilor,

achizitia in partizi mari care asigura discount de la furnizor, materiile prime fiind apoi depozitate la magaziile societatii si la magaziile din organizarile de santier,

achizitia de utilaje de mare productivitate.

Analiza operationala

Analiza operationala are ca scop estimarea performantelor tehnice anterioare ale societatii comerciale si identificarea solutiilor de ordin tehnic care sa asigure viabilitatea si dezvoltarea societatii.

Capacitatea tehnica si de productie a agentului economic

Statia de betoane de pe platforma industriala din Hipodrom este realizata de la infiintarea societatii, respectiv din 1969. Tehnologia de fabricatie a betonului a ramas cea de la data infiintarii. Pe langa gradul de uzura fizica mare, statia de betoane are si un mare grad de uzura morala. Anual, datorita defectiunilor aparute, SC CONSTRUCTORUL SA plateste firmei reparatoare peste un miliard de lei vechi. La aceasta se mai adauga costurile datorate pierderilor din fluxul tehnologic.

Statia de betoane din zona Varsatura este mai recenta, dar are inglobata tehnica si tehnologie invechite.

Noua tehnologie, care se va achizitiona prin proiectul de investitii, este de provenienta germana si are inglobata in ea ultimele cuceriri ale stiintei in acest domeniu. Statia noua de betoane va fi complet automatizata si conectata la un computer industrial si imprimante care vor tipari rapoarte de activitate. In cadrul investitiei se va achizitiona si softul necesar.

Confectia metalica se va executa cu o firma agreata de societatea germana furnizoare.

Scolarizarea personalului este asigurata de firma furnizoare.

In urma achizitiei, se vor diminua cheltuielile datorate pierderilor din fluxul tehnologic si din imperfectiunile gestionarii betonului. Gestiunea se va imbunatati prin calcularea cu exactitate a fluxurilor intrarilor si iesirilor din statia de betoane. In plus va creste randamentul fabricatiei.

Fabrica de beton cu depozit de agregate si buncare de linie, care se va achizitiona, are urmatoarele caracteristici tehnice:

capacitate totala de stocare agregate in buncare = 150 mc,

productivitate transportoare elicoidale = 72 t/ h,

timp malaxare = 30 secunde.

Tehnologia de fabricatie care se va achizitiona nu are impact asupra mediului.

In ceea ce priveste situatia actuala privind protectia mediului, conform anexei 3 la procedura de mediu, societatea are un indice initial de mediu mediu pentru toate produsele solicitate, iar conform anexei 5 la procedura de mediu, intocmita in baza anexelor la certificatele de inregistrare la ORC, societatea are autorizatii de mediu in vigoare.

Amplasarea noilor achizitii se va face pe terenurile aflate in proprietatea societatii.

Evolutia activitatii in perioada anterioara

In anul 2005 valoarea productiei realizate a fost de 33.700 lei in valori constante la 31.12.2006, reprezentand o crestere a activitatii, in valori constante, de 2,88 % comparativ cu 2004. In 2006, datorita sistarii finantarii proiectelor ANL, SC CONSTRUCTORUL SA si-a diminuat activitatea (26.650 lei). Diminuarea relativa, in valori constante, a fost de 20%. Tabel 3.3

Sursa: conturile de profit si pierderi

Tabel 3.4

Sursa: conturile de profit si pierderi, Institutul National de Statistica - pentru rata inflatiei

Desi valoric productia a scazut, in structura aceasta avut o crestere deoarece pentru a depasi situatia conjuncturala prezentata mai sus, firma a fost nevoita sa diminueze preturile cu scopul stabilirii unui avantaj competitiv si a putea contracta executia de lucrari in compensarea celor pierdute prin stoparea finantarii ANL.

Capacitati si grad de incarcare

Productia realizata are la baza betoanele. In ceea ce priveste gardul de incarcare a capacitatilor de producerea a betoanelor se constata un trend de crestere pe intreaga perioada analizata (istoric si perspectiva). Avand in vedere :

investitia care se face in fabrica de betoane,

scoaterea din uz a statiei de betoane foarte vechi din Hipodrom,

utilizarea la un grad mai redus a statiei de betoane din Varsatura,

sporul de productie prognozat,

gradul de incarcare va creste de la 71% in 2007 la 92% in 2010.

Prognoza activitatii

Pe structura, productia va inregistra un trend ascendent, astfel:

suprafata construita a cladirilor rezidentiale va fi majorata de la 4.510 mp in 2007 la 5.600 mp in 2011

suprafata construita a cladirilor nerezidentiale va fi majorata de la 3.410 mp in 2007 la 4.200 mp in 2011

volumul de prefabricate din beton va creste de la 750 mc in 2007 la 1.000 mc in 2011

volumul de betoane va creste de la 18.500 mc in 2007 la 28.000 mc in 2011

volumul agregatelor sortate vor cunoaste o majorare de la 21.437 mc in 2007 la 49.750 mc in 2011.

Evolutia structurii pesonalului si previziuni legate de aceasta

In perioada 2004-2006 structura personalului a avut urmatoarea evolutie:

Tabel 3.5

Sursa: registrul unic de evidenta a personalului, contul de profit si pierderi

In 2005 comparativ cu 2004, cresterea de personal inregistrata a fost de 10,85%, nivel inferior cresterii productiei (11,58%). In 2005 a crescut semnificativ numarul de muncitori calificati: o parte prin angajarea de personal, o parte prin calificarea la locul de munca a muncitorilor necalificati

In 2006 comparativ cu 2005 pe fondul diminuarii cu 16,19% a productiei, firma a fost nevoita sa reduca personalul. Reducerea a avut un ritm mai mic decat al productiei pe fondul contractelor de lucrari de constructii-montaj incheiate, care vor se vor derula de la inceputul anului 2007 si pentru care este necesara forta de munca calificata, cu experienta, avand in vedere conditiile de calitate si termenele de punere in functiune solicitate de beneficiari.

Estimarea necesarului de forta de munca a avut in vedere:

- cresterea productivitatii muncii, care are la baza noua tehnica, de inalt randament, care se va achizitiona,

-productia contractata in 2006 pentru anul urmator si hotararile de adjudecare a licitatiile de lucrari publice castigate de SC CONSTRUCTORUL SA pentru care urmeaza a se incheia contracte.

Tabel 3.6

In perioada prognozata dinamica cresterii numarului salariatilor va fi la un nivel mai scazut decat dinamica cresterii productiei, un accent deosebit punandu-se pe cresterea productivitatii muncii in urma investitiilor facute.

Cheltuieli anuale cu forta de munca

Cheltuielile totale cu personalul in anul 2006 in suma de 9.917 mii lei inregistreaza o crestere continua fata de anii anteriori, atat in ceea ce priveste cheltuielile efective cu salariile ,cat si in ceea ce priveste sarcinile sociale aferente salariilor .

Tabel 3.7

Sursa: contul de profit si pierderi, Institutul Nqational de Statistica - pentru rata inflatiei

Estimarea cheltuielilor cu materii prime, materiale, marfuri, utilitati

Afectand cu indicele de inflatie valorile cuprinse in contul de profit si pierderi din anii analizati, cheltuielile cu materii prime, materiale, marfuri, utilitati, inregistreaza in mii lei urmatoarele valori constante la 31.12.2006:

Tabel 3.8

Cheltuieli cu materiile prime si consumabilele
Alte cheltuieli externe (energie, apa)
Cheltuieli privind marfurile
Total cheltuieli
Cheltuieli exploatare

Sursa: contul de profit si pierderi, Institutul National de Statistica- pentru rata inflatiei

In anul 2005, in cifre absolute, cheltuielile cu materii prime, materiale, marfuri si utilitati in suma de 16.572 mii lei au inregistrat o diminuare fata de anul 2004 cu 99 mii lei, respectiv -0,6% in valori relaive, procentul acestora in totalul cheltuielilor de exploatare diminuandu-se cu 2,8% pe fondul unei mai bune gestionari.

Managementul agentului economic

Managementul la varf al firmei este realizat de director precum si contabilul sef din subordine. Director general, Radulescu Dumitru, este de profesie inginer constructor si are o vechime in acest domeniu de 37 ani. Contabilul sef, Chivu Zanfira, economist cu o vechime de aprox. 29 ani, este expert contabil.

Managementul urmareste aplicarea obiectivelor cuprinse in planul de afaceri al societatii. In paralel cu cresterea calitatii se are in vedere diminuarea costurilor, cresterea productivitatii muncii si eliminarea impactului de mediu.

Activitatea desfasurata este facilitata si de cele 21 calculatoare performante cuprinse in evidenta mijloacelor fixe.

Analiza financiara

Diagnosticul economico-financiar permite cunosterea in amanuntime a activitatii societatii comerciale , confirmand prin performantele financiare concluziile diagnosticelor anterioare.

Analiza veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor

Conturile de profit si pierderi din exercitiile financiare 2004, 2005 si 2006 sunt redate in tabelele de mai jos, in valori curente si valori constante :

Tabel 3.9

Contul de profit si pierderi	mii lei in valori curente
Cifra afaceri neta Productia vanduta Venituri din vanzare marfurilor Venituri din dobanzi inregistrate de entitati leasing Venituri din subventii din exploatare Variatia stocurilor de produse finite (sold C) si a productiei in curs de executie (sold D) Productia in scopuri proprii si capitalizata Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE a) Cheltuieli cu materiile prime si consumabilele Alte cheltuieli materiale b) Alte cheltuieli externe (energie, apa) c) cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu personalul, din care a)Salarii si indemnizatii b) cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli privind prestatiile externe Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu despagubiri, donatii, active cedate Cheltuieli privind dobanzile de refinantare - leasing Ajustari privind provizioanele TOTAL CHELTUIELI EXPLOATARE PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE Venituri din interese de participare din care, venituri de la entitati afiliate venituri din alte investitii si imprumuturi (active imobilizate) din care venituri de la entitatile afiliate venituri din dobanzi din care venituri de la entitati afiliate Alte venituri financiare TOTAL VENITURI FINANCIARE Cheltuieli cu dobanzile din care cheltuieli in relatia cu entitatile afiliate Alte cheltuieli financiare TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE PROFIT/ PIERDERE FINANCIARA PROFIT/PIERDERE CURENTA Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare PROFITUL/ PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA TOTAL VENITURI CHELTUIELI TOTALE PROFIT/PIERDE BRUTA Impozitul pe profit PROFIT/PIERDERE NETA EXERCITIU FINANCIAR

Sursa: conturile de profit si pierderi

Tabel 3.10

Sursa: conturile de profit si pierderi, Institutul National de Statistica - pentru rata inflatiei

In anul 2004 s-au realizat incasari in suma de 40.052 mii lei (in valori constante la 31.12.2006), preponderent din activitatea de exploatare (98,6%). Veniturile finaciare (1,4%) au fost obtinute din dobanzile la depozitele constituite ca si garantie de buna executie. Platile realizate, in suma de 29.952 mii lei (in valori constante la 31.12.2006) provin preponderent din activitatea de exploatare (98,7%). In cadrul cheltuielilor de exploatare: 51,4% reprezinta cheltuieli cu materiile prime si materialele, 13,2% reprezinta cheltuieli salariale, 4,1% sunt cheltuieli cu utilitatile, 8% reprezinta plati efectuate tertilor pentru intretinere, reparatii, subantreprenoriat.

In anul 2005 s-au realizat incasari in suma de 42.005 mii lei (in valori constante la 31.12.2006), in crestere fata de anul anterior cu 4,9%. Ponderea structurii veniturilor din exploatare s-a pastrat. Platile realizate, in suma de 30.989 mii lei (in valori constante la 31.12.2006) provin preponderent din activitatea de exploatare (98,7%). In cadrul cheltuielilor de exploatare: 48,6% reprezinta cheltuieli cu materiile prime si materialele, 12,5% reprezinta cheltuieli salariale, 4,4% sunt cheltuieli cu utilitatile, 8,8% reprezinta plati efectuate tertilor pentru intretinere, reparatii, subantreprenoriat.

In anul 2006 s-au realizat incasari in suma de 30.282 mii lei (in valori constante la 31.12.2006), in diminuare fata de anul anterior cu 27,9%. Ponderea structurii veniturilor din exploatare s-a pastrat. Platile realizate, in suma de 26.205 mii lei (in valori constante la 31.12.2006) provin preponderent din activitatea de exploatare (96,8%). In cadrul cheltuielilor de exploatare s-a pastrat aproximativ constanta structura cheltuielilor.

In 2005 comparativ cu 2004, in valori constante, profitul obtinut a inregistrat o crestere cu 8,5%, iar in anul 2006, pe fondul diminuarii veniturilor din exploatare pentru a se putea depasi situatia conjuncturala nefavorabila, rezultatul exercitiului financiar a inregistrat o scadere cu 34,1%, dar s-a mentinut in zona profitului.

Analiza patrimoniului

Situatia patrimoniala din exercitiile financiare 2004, 2005 si 2006 este redata in tabelele de mai jos, in valori curente si valori constante :

Tabel 3.11

Sursa: bilanturile pentru exercitiile financiare 2004, 2005, 2006

Tabel 3.12

Sursa: bilanturile pentru exercitiile financiare 2004, 2005, 2006 si Institutul National de Statistica

In 2005, activele imobilizate in suma de 5.295 mii lei inregistreaza o scadere cu 16,02% fata de anul anterior ca urmare a valorificarii mijloacelor fixe disponibilizate. In acest an ponderea in activele imobilizate este detinuta de activele corporale , respectiv 85,28%.

In 2006, activele imobilizate au inregistrat o crestere cu 13,84% comparativ cu 2005 prin achizitia unei cladiri in scopul vinderii dupa efectuarea de lucrari de modernizare. Astfel ponderea activelor corporale in total active imobilizate a crescut la 89,66%.

Imobilizarile financiare sunt reprezentate de garantiile de buna executie constituite pana la scadenta.

In 2005, comparativ cu 2004, totalul activelor circulante inregistreaza o crestere cu 32,6% in special pe seama cresterii disponibilitatilor de numerar realizate in urma valorificarii mijloacelor fixe disponibilizate. In 2006 firma inregistreaza o scadere cu 40,4% a activelor circulante, prin diminuarea cu 71,8% a disponibilitatilor de numerar si a creantelor cu 7,75% precum si prin cresterea stocurilor cu 4,2%. Aceasta crestere s-a datorat sistarii lucrarilor la constructiile ANL in urma intreruperii finantarii.

Calcului indicatorilor economico-financiari

Indicatorii au la baza datele contabile existente la un moment dat. Pentru o analiza clara si corecta, acesti indicatori sunt analizati in evolutie si in comparatie cu indicatorii din aceeasi ramursa sau subramura de activitate.

Indicatori de bilant

Lichiditatea permite aprecierea capacitatii unei intreprinderi de a face fata datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea continua si progresiva a activelor sale circulante in trezorerie. Calculul lichiditatii se face cu ajutorul indicatorilor lichiditate curenta si lichiditate imediata.

Tabel 3.13

Se observa ca pe intreaga perioada analizata, lichiditatea a depasit valoarea de 105% care indica, in ramura de activitate constructii, un nivel foarte bun.⁴⁾

Solvabilitatea arata capacitatea unei societati de a-si acoperi toate datoriile prin valorificarea tuturor activelor sale.

Tabel 3.14

In ramura constructii se considera ca solvabilitatea generala este ridicata cand aceasta depaseste pragul de 130%. In cazul SC CONSTRUCTORUL SA se observa ca pe intreaga perioada analizata solvabilitatea generala a inregistrat un nivel foarte bun, ceea ce denota ca activele circulante sunt suficiente pentru acoperirea tuturor datoriilor.⁵⁾

Normele BCR de creditare

Gradul de indatorare reflecta capacitatea generala a societatii de a participa la finantarea activitatii sale.

Tabel 3.15

Pe tot parcursul perioadei analizate, gradul de indatorare s-a mentinut la un nivel foarte bun: gradul de indatorare generala nu a depasit pragul de 60%, iar gradul de indatorare la termen a avut un nivel constant de 14%, mult sub pragul de 30%.⁶⁾

Indicatori de echilibru financiar

Fondul de rulment este un indicator de echilibru financiar care permite aprecierea posibilitatii de rambusare a sumei imprumutate, rambursare ce depinde de armonizarea capacitatii de transformare in lichiditati a activelor cu exigibilitatea datoriilor.⁷⁾

Tabel 3.16

Normele BCR de creditare

Fondul de rulment este pozitiv pe toata perioada analizata, ceea ce inseamna ca firma are capitaluri permanente la un nivel care sa ii asigure finantarea integrala a imobilizarilor nete, excedentul fiind utilizat pentru acoperirea financiara a unei parti din activele circulante. Aceasta situatie evidentiaza aportul fondului de rulment la realizarea echilibrului financiar pe termen lung , dar si contributia sa la potentarea echilibrului financiar pe termen scurt.⁸⁾

Necesarul de fond de rulment evidentiaza echilibrul dintre nevoile temporare si resursele aferente.

Tabel 3.17

In 2004 si 2006 necesarul de fond de rulment a fost pozitiv, firma reusind sa-si acopere nevoile temporare din propriile resurse. In 2005 necesarul de fond de rulment a fost negativ pe fondul cresterii datoriilor pe termen scurt peste activelor ciclice.

Trezoreria reflecta gestiunea financiara pe termen scurt a intreprinderii, respectiv daca activitatea desfasurata degaja sau nu excedente monetare care sa ii permita acoperirea diverselor nevoi de trezorerie.

Tabel 3.18

Pe toata perioada analizata trezoreria inregistreaza valori pozitive, ceea ce denota ca ciclul investitional degaja suficiente resurse din care sa se finanteze necesarul de fond

7), 8) - Nicolae Georgescu, Analiza bilantului contabil, Editura Economica, 1999

de rulment si suplimentar, o parte a acestor resurse formeaza disponibilitatile intreprinderii.

Indicatori de rentabilitate

Rentabilitatea reprezinta capacitatea agentului economic de a obtine profit din activitatea proprie. Tabel 3.19

Indicatorii de rentabilitate desi sunt in diminuare in 2006 fata de anul 2005, au in continuare un nivel inalt si stabil, peste nivelul inregistrat in ramura constructii. ⁹⁾

Evaluarea activitatii viitoare

Elaboarea previziunilor are la baza premise complexe, intre care un rol important il detin informatiile rezultate din analiza situatiei istorice.

9) R. Mircea, I.Racaru - "Ministerul Finantelor Publice si rolul companiilor nefinanciare din Romania in asigurarea si mentinerea stabilitatii financiare" - BNR, Directia Stabilitate Financiara., aprilie 2006

Proiectia veniturilor pe activitati

Productia in 2007 va fi de 28.516 lei. Comparativ cu 2006, se preconizeaza o crestere a valorii activitatii de 7%. In 2008 productia va avea o crestere de 7%, apoi se va inregistra un trend constant anual de 5% pe an.

Prognoza cheltuielilor de exploatare

Cresterea cheltuielilor cu salariile este determinata de cresterea salariului minim pe economie, dar mai ales de necesitatea pastrarii personalului de munca calificat, in conditiile in care cererea de forta de munca in domeniul constructiilor in Uniunea Europeana este mare, iar oferta salariala este mai tentanta decat cea autohtona.

In aceste conditii, in orizontul prognozat cheltuielile salariale vor inregistra o crestere continua, astfel:

Tabel 3.20

Cheltuielile cu materiile prime, materialele si marfuri in perioada 2007-2011 vor fi inferioare cheltuielilor similare inregistrate inaintea realizarii investitiei, in conditiile cresterii productiei.

In perioada prognozata, datorita investitiei facute, cheltuielile cu materiile prime, materialele, marfurile si utilitatile vor inregistra in 2007 comparativ cu 2006 o scadere cu 21,9%, in conditiile in care productia va creste cu 7%. In 2011 - ultimul an de prognoza - cheltuielile vor fi mai mici decat in 2006 cu 3,6%

Tabel 3.21

Prognoza cheltuielilor financiare

In anul 2007 cheltuielile financiare cresc atat in valoare absoluta cu 378 mii lei cat si ca pondere in totalul cheltuielilor (2,1%) fata de anul 2006, determinat de dobanzile aferente creditului de investitii. In anul 2007 se inregistreaza varful cheltuielilor financiare (701 mii lei). In perioada 2008-2015 cheltuielile financiare sunt in descrestere, atat in valoare absoluta (de la 701 mii lei la 211 mii lei), cat si ca procent in cheltuielile totale (de la 1,8% la 0,7%).

Prognoza profiturilor si politica de dividende

In anul 2007 profitul net estimat (4.396 mii lei) inregistraza diminuare fata de anul 2006 cu 41%, atat pe seama rezultatului din exploatare pe fondul majorarii cheltuielilor salariale, cat si pe seama diminuarii profitului din activitatea financiara .

Incepand cu anul 2008 profitul net creste ajungand la 8.910 mii lei in 2011, in principal pe seama profitului din activitatea de exploatare .

In perioada de prognoza, din profitul net nu se vor face repartizari de dividende.

Analiza de sensibilitate si risc

Riscul financiar apare in momentul in care se apeleaza la credite pentru a se completa sursele de finantare ale unei activitati. Premisa fundamentala ca o firma sa-si sporeasca rentabilitatea financiara in conditiile apelarii la credite este ca rentabilitatea economica sa fie superioara ratei dobanzii.

In anul 2007 va inregistra riscul cea mai mare al degradarii rentabilitatii financiare pe seama diminuarii profitului. In acest an, conform calculelor estimative redate mai sus, veniturile din exploatare vor inregistra valoarea de 28.516 mii lei, iar cheltuielile din exploatare 23.597 mii lei, rezultand un profit din exploatare de 6.919 mii lei.

In urma investitiei, valoarea activelor SC CONSTRUCTORUL SA se va majora la 19.166 mii lei.

In aceste conditii, rentabilitatea economica este:

RE 6.919 mii lei

R_RE = x 100 = -------- x 100 = 36,1 %

A 19.166 mii lei

Rata dobanzii este R_D= 5,95%

Rezulta ca R_RE > R_D si deci riscul financiar este minim.

Indicatorul acoperirea dobanzii exprima capacitatea intreprinderii de a plati dobanda la creditul angajat. Acesta se calculeaza cu relatia:

Rezultatul inaintea platii impozitului dobanzii si a impozitului pe profit

Acoperirea dobanzii = ------------------------------- Cheltuieli cu dabanzile

4.396 mii lei x 1,16 + 701 mii lei

Acoperirea dobanzii = --------------- = 8,27 (>3)

701 mii lei

Nivelul indicatorului reflecta o buna capacitate a agentului economic de a-si achita dobanda.

Indicatori de eficienta economica a investitiei

Termenul de recuperare a investitiei

Termenul de recuperare a investitiei efectuate in fabrica de betoane pe seama economiilor anuale realizate la costul de productie este:

Tabel 4.1

Sursa: fisele tehnologice ale mijloacelor fixe, ofertele furnizorilor

Sporul de profit aferent punerii in functiune a mijloacelor fixe care se vor achizitiona in urma procesului investitional va fi    egal cu diminuarea cheltuielile de exploatare.

P_hmi - P_h0 = C_h0 - C_hmi = 2.430.559 lei - 1.057.900 lei = 1.372.659 lei

I_mi 5.837.528 lei

T_i = -------- = 4,25 ani

P_hmi - P_h0 1.372.659 lei

Termenul de recuperare a investitiei pe seama economiilor anuale este mai mic decat durata normala de serviciu a majoritatii mijloacelor fixe achizitionate.

Daca se iau in calcul: valoarea neamortizata a mijlocului fix care se va inlocui, valoarea utilajelor care se vor valorifica precum si sporul de profit care se va obtine in urma investitiei , termenul de recuperare a investitiei va fi:

I_mi + A_n - V_v + P_p

T_i =

P_hm

Valoarea amortizarii nerecuperate aferente mijloacelor fixe care se vor scoate din functiune este de 264.212 lei, iar valoarea estimata a se incasa in urma valorificarii acestor mijloace fixe este de 368.000 lei. Pierderea de profit este nula deoarece mijloacele fixe vor fi scoase din functiune dupa punerea in functiune a celor noi. In aceste conditii, termenul de recuperare a investitiei va fi:

5.837.528 lei + 264.212 lei - 368.000 lei

T_i = 4,18 ani

1.372.659 lei

Prin luarea in consideratie a restului de amortizat si a valorii recuperate aferente mijloacelor fixe care vor fi inlocuite, termenul de recuperare a investitiei se reduce cu 1 luna.

Randamentul economic al investitiei

Profitul anual obtinut prin inlocuirea statiei de betoane este de:

258.072 lei - 71.254 lei = 186.818 lei

Cum durata normala de serviciu a statiei de betoane este de 8 ani, rezulta ca profitul total obtinut prin inlocuirea acesteia va fi :

186.818 lei/ an x 8 ani = 1.494.544 lei

Profitul obtinut prin inlocuirea mijloacelor de transport si a utilajelor este de:

2.172.488 lei - 986.655 lei = 1.185.833 lei

Durata normala medie de serviciu, in cazul acestora este de 5,5 ani. Profitul obtinut in aceasta perioada va fi: 1.185.833 lei x 5,5 ani = 6.522.081 lei

Profitul total care se va obtine va fi: 1.494.544 lei + 6.522.081 lei = 8.016.625 lei

Randamentul economic al investitiei este:

P_ti 8.016.625 lei

R_i =

I_i 5.837.528 lei

Randamentul economic calculat este pozitiv si indica faptul ca investitia care se va efectua este eficienta.

Capitolul 4.

CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE

Noua investitie va contribui la dezvoltarea afacerii, in conditii de eficienta economica.

Calitatea produselor si serviciilor oferite este atestata prin certificatele de recunoastere a implementarii managementului calitatii si managementului de mediu, precum si de avizele tehnice obtinute de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Calitatea produselor si serviciilor este impusa de experienta si calificarea personalului angajat.

SC CONSTRUCTORUL SA si-a indreptat atentia si catre judetele limitrofe, unde in urma licitatiilor la care a participat a castigat noi segmente de piata. De asemenea a realizat o fabrica de produse farmaceutice si depozite pentru firma Europharm.

Segmentele de piata tinta vor fi atat din sectorul public cat si privat. Avand in vedere vasta experienta, SC CONSTRUCTORUL SA poate efectua lucrari de constructii-montaj diverse si de calitate.

Din datele obtinute de la licitatiile la care a participat, ofertele SC CONSTRUCTORUL SA au un pret mai scazut decat al concurentilor, cu cateva procente (1-3% mai mic decat al urmatorului clasat).

In urma achizitiei, se vor diminua cheltuielile datorate pierderilor din fluxul tehnologic si din imperfectiunile gestionarii betonului. Gestiunea se va imbunatati prin calcularea cu exactitate a fluxurilor intrarilor si iesirilor din statia de betoane. In plus va creste randamentul fabricatiei.

Desi valoric productia a scazut, in structura aceasta avut o crestere deoarece pentru a depasi situatia conjuncturala prezentata mai sus, firma a fost nevoita sa diminueze preturile cu scopul stabilirii unui avantaj competitiv si a putea contracta executia de lucrari in compensarea celor pierdute prin stoparea finantarii ANL.

Se observa ca pe intreaga perioada analizata, lichiditatea a depasit valoarea de 105% care indica, in ramura de activitate constructii, un nivel foarte bun.⁴⁾

In ramura constructii se considera ca solvabilitatea generala este ridicata cand aceasta depaseste pragul de 130%. In cazul SC CONSTRUCTORUL SA se observa ca pe intreaga perioada analizata solvabilitatea generala a inregistrat un nivel foarte bun, ceea ce denota ca activele circulante sunt suficiente pentru acoperirea tuturor datoriilor

Pe tot parcursul perioadei analizate, gradul de indatorare s-a mentinut la un nivel foarte bun: gradul de indatorare generala nu a depasit pragul de 60%, iar gradul de indatorare la termen a avut un nivel constant de 14%, mult sub pragul de 30%.⁶⁾

Fondul de rulment este pozitiv pe toata perioada analizata, ceea ce inseamna ca firma are capitaluri permanente la un nivel care sa ii asigure finantarea integrala a imobilizarilor nete, excedentul fiind utilizat pentru acoperirea financiara a unei parti din activele circulante. Aceasta situatie evidentiaza aportul fondului de rulment la realizarea echilibrului financiar pe termen lung , dar si contributia sa la potentarea echilibrului financiar pe termen scurt.

2006 necesarul de fond de rulment a fost pozitiv, firma reusind sa-si acopere nevoile temporare din propriile resurse.

Pe toata perioada analizata trezoreria inregistreaza valori pozitive, ceea ce denota ca ciclul investitional degaja suficiente resurse din care sa se finanteze necesarul de fond

de rulment si suplimentar, o parte a acestor resurse formeaza disponibilitatile intreprinderii.

Indicatorii de rentabilitate desi sunt in diminuare in 2006 fata de anul 2005, au in continuare un nivel inalt si stabil.

Rezulta ca R_RE > R_D si deci riscul financiar este minim.

Termenul de recuperare a investitiei pe seama economiilor anuale este mai mic decat durata normala de serviciu a majoritatii mijloacelor fixe achizitionate.

Randamentul economic calculat este pozitiv si indica faptul ca investitia care se va efectua este eficienta.