Reglementari privind mecanismul decontarilor

Reglementari privind mecanismul decontarilor

Platile in lei sunt reglementate prin ansamblul de norme-cadru si norme tehnice referitoare la instrumentele de plata pe suport hartie, de debit si de credit. Aceste norme - care precizeaza regimul juridic, precum si schemele de circuit ale ordinului de plata, cecului, cambiei, biletului la ordin - urmeaza a fi adaptate conditiilor de functionare ale Sistemului Electronic de Plati. Implementarea SEP presupune si modificarea reglementarilor ce guverneaza activitatea de plati interbancare.

Adaptarea reglementarilor referitoare la sistemul de plati va avea in vedere si preconizata extindere a procesarii automate la instrumentele de debit, care - in mod traditional - presupun circulatia fizica a suportului hartie si decontarea in urma verificarii scriptice a semnaturii emitentului.

Procesarea automata a cecului, cambiei, biletului la ordin presupune:

eliminarea circulatiei suportului hartie prin trunchierea instrumentelor de debit la unitatea bancara a beneficiarului;

transmiterea electronica a instructiunii de plata de debit si a imaginii;

validarea platii pe baza imaginii scanate a instrumentelor de debit protejate prin utilizarea tehnicilor semnaturii digitale;

asigurarea unui grad inalt de securizare si automatizare a procesarii instrumentelor de debit, cu costuri mai mici si cu procesare mai rapida ¹.

Un element important in cadrul sistemului de decontare inter-bancara il reprezinta Centrala Incidentelor de Plati, a carei functionare este reglementata prin Regulamentul nr. 1/2001 (modificat si completat de Circulara nr. 21 din 1 iulie 2002) privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Incidentelor de Plati.

Centrala Incidentelor de Plati (CIP) este un centru de intermediere care gestioneaza informatia specifica incidentelor de plati atat din punct de vedere bancar (tragerea in descoperit de cont), cat si din punct de vedere social (furt).

Transmiterea informatiei la CIP se face pe cale electronica, prin utilizarea Retelei de Comunicatii Interbancare ce leaga centrala BNR cu centralele tuturor bancilor.

Baza de date a CIP este organizata in patru fisiere.

I. Fisierul national de incidente de plati (FNIP), care are trei fisiere componente:

Fisierul national de cecuri (FNC),

Fisierul national de cambii (FNCb),

Fisierul national de bilete la ordin (FNBO).

II. Fisierul national al persoanelor cu risc (FNPR), care este alimentat automat din FNIP.

Valorificarea informatiilor inregistrate in FNIP si in FNPR se face astfel:

a)      de catre banci si Banca Nationala a Romaniei, in mod obligatoriu, la eliberarea de formulare de cecuri titularilor de cont;

b)     de catre CIP, din proprie initiativa in scopul apararii interesului public, prin transmiterea catre Parchetul General de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si Ministerul Administratiei si Internelor cu unitatile lor teritoriale de informatii din evidentele proprii, sau prin publicarea acestor informatii in mass-media;

c)      de catre instantele judecatoresti, institutiile mentionate la lit. b), alte institutii ale statului cu atributii de supraveghere si control, precum si de catre mass-media, pe baza datelor solicitate CIP;

d)     de catre persoanele fizice sau juridice, altele decat cele prevazute la lit. a) - c), prin intermediul bancilor;

e) de catre institutii din strainatate similare CIP, pe baza datelor privind incidentele de plati pe care CIP le furnizeaza din proprie initiativa sau la cererea acestora.

Reglementarile privind platile in valuta au cunoscut modificari repetate dupa anul 1990. Astfel, Regulamentul valutar din 1993 a fost inlocuit cu unul mult mai restrictiv in anul 1997, la randul lui, acesta suferind numeroase modificari si completari. In sfarsit, Regulamentul nr. 1 din 30 ianuarie 2004 privind efectuarea operatiunilor valutare reprezinta un pas inainte in directia liberalizarii transferurilor de fonduri in valuta. Una din cele mai importante modificari fata de Regulamentul anterior se refera la incetarea obligatiei agentilor economici de a prezenta bancilor comerciale documente referitoare la repatrierea valutei in cazul platilor in avans; formularele "Dispozitie de plata valutara externa" (D.P.V.E.) si "Declaratie de incasare valutara" (D.I.V.) - cu un circuit extrem de greoi - nu se mai folosesc conform noului Regulament valutar, care mentine totusi obligatia minima de justificare a platilor si incasarilor valutare cu documente comerciale

Aceasta obligativitate este legitima prin prisma necesitatii de combatere a fenomenelor de spalare a banilor prin circuite internationale.

Alaturi de modificarile intervenite in reglementarile privind platile in lei si valuta, o alta masura vine sa completeze eforturile de aliniere a practicii bancare la standardele europene: introducerea noului algoritm de codificare a conturilor bancare, IBAN (acronim pentru International Bank Account Number)

Codul IBAN inseamna un sir de caractere care identifica in mod unic la nivel international contul unui client la o institutie, cont utilizat pentru procesarea platilor in cadrul sistemelor de plati sau prin schemele de tip banci corespondent.

Structura codurilor IBAN atribuite in Romania de institutiile bancare conturilor clientilor lor consta intr-un sir de 24 de caractere alfanumerice care, considerate de la stanga la dreapta, au urmatoarea semnificatie:

Tabelul 22. Structura codurilor IBAN atribuite in Romania de institutii conturilor clientilor

Sursa: Regulamentul BNR nr. 2 din 17 februarie 2004 privind utilizarea codurilor IBAN in Romania.