Rolul CEC Bank ca societate bancara pe actiuni - MANAGEMENTUL RISCULUI DE CREDIT

MANAGEMENTUL RISCULUI DE CREDIT

IN CADRUL CEC BANK SA

1 Rolul CEC Bank ca societate bancara pe actiuni

in sistemul bancar romanesc

Functionand ca banca de economii, CEC Bank SA are ca principal obiect de activitate atragerea, pastrarea si fructificarea economiilor banesti ale populatiei, a disponibilitatilor banesti ale persoanelor juridice, precum si primirea de sume spre consemnare.

In calitate de intermediar financiar, CEC Bank SA are un dublu rol: pe de o parte, emiterea propriilor titluri negociabile, in scopul mobilizarii activelor monetare disponibile in economie, iar pe de alta parte, plasarea acestora spre fructificare, in principal prin acordarea de credite pe diferite termene.

Increderea este un element esential in derularea acestui proces de intermediere. Banca ofera deponentilor garantii asiguratorii ca-si pot retrage fondurile oricand doresc si le plaseaza spre fructificare pe cele de care acestia nu au nevoie imediata. Pentru fundamentarea increderii, banca trebuie sa adopte un comportament prudential si maxima rigoare in luarea deciziei de plasare a fondurilor (indeosebi prin distribuirea de credite), sa-si deruleze activitatile intr-o maniera care sa nu submineze increderea deponentilor.

In acest proces de intermediere, banca indeplineste doua functii:

constituirea de resurse prin atragerea disponibilitatilor banesti

temporare ale clientilor si plasarea acestora spre fructificare. In general, termenele de utilizare a resurselor sunt superioare celor de constituire a lor. Datorita acestui decalaj, institutia se poate confrunta cu doua situatii: prima, de a nu putea sa-si onoreze angajamentele pe termen scurt; a doua, de a nu avea resurse ale caror termene sa ajunga la scadenta, in timp ce utilizarile (plasamentele) raman cu termen neschimbat;

asigurarea mecanismului de functionare a platilor, care sa sustina cresterea economica, prin efectuarea de viramente si plati in numerar.

Astfel, cu tot caracterul restrans al activitatii sale, determinat de adoptarea cu intarziere a unei legislatii adecvata cerintelor actuale, precum si de o politica mai putin compatibila cu noile conditii din economia romaneasca, CEC Bank SA si-a mentinut pozitia pe piata produselor si serviciilor bancare pentru populatie, datorita renumelui si increderii pe care le-a castigat in peste 144 de ani de functionare, retelei extinse de unitati proprii, precum si faptului ca "sumele depuse de populatie la C.E.C. pe instrumente de economisire, ca si dobanzile si castigurile cuvenite pentru acestea sunt garantate de stat".

Potrivit Ordinului Ministerului finantelor Publice nr.979/08.07.2005 CEC Bank SA are in prezent posibilitatea legala sa se implice in acordarea de credite populatiei pentru cumpararea, construirea, modernizarea, consolidarea sau repararea locuintelor si pentru cumpararea de bunuri de consum.

Totodata se vor acorda credite intreprinzatorilor mici si mijlocii si se va efectua toata gama de operatiuni specifice unei banci de economii. De asemenea, banca va efectua si operatiuni in valuta.

Pentru consolidarea pozitiei pe piata interna vor fi intensificate, pe baza studiilor, activitatile promotionale de marketing, de adaptare in permanenta a produselor si serviciilor la necesitatile clientilor. De asemenea, vor fi introduse noi si moderne produse bancare (carti de credit, distribuitoare automate de numerar), precum si unele servicii de asigurari, leasing si factoring.

CEC Bank SA actioneaza in calitate de banca de economii, al carei rol principal il constituie atragerea de resurse banesti de pe piata, indeosebi a resurselor cu caracter permanent reprezentate de depozitele pe termen lung; sunt utilizate in acest sens o gama variata si atractiva de instrumente de economisire. La randul lor aceste resurse vor fi orientate catre acordarea de credite, dar o mare parte a lor sunt redistribuite pe piata capitalurilor si in sistemul interbancar, deci in alte plasamente (credite interbancare, achizitii de titluri de valoare, etc.).

CEC Bank SA detine o vasta retea teritoriala de aproximativ 2000 unitati (media in perioada 1996-2007 este de 1800 unitati). In acest fel se asigura conditii pentru o buna activitate de atragere a economiilor populatiei, la costuri mai reduse decat celelalte banci; astfel, CEC Bank SA a mobilizat in 2007 aproximativ 18 % din economiile banesti ale populatiei depuse la banci.   

Dupa cum sugereaza si denumirea sa, banca a actionat pana in prezent in cadrul sistemului bancar romanesc in calitate de casa de economii.

Casele de economii sunt intermediari financiari care colecteaza depozite cu amanuntul de la populatie si le ofera, apoi pe piata interbancara (bancilor si celorlalte institutii financiare).

Tendinta actuala care se manifesta in intreg sistemul bancar si catre care se indreapta si CEC Bank SA este de universalizare a functiilor unei institutii bancare, in contradictie cu specializarea care s-a manifestat pana in prezent. Astfel, CEC Bank SA este intr-un proces continuu de diversificare a functiilor sale, a produselor si serviciilor catre clienti, pentru a putea derula o gama cat mai larga de operatiuni, ceea ce va conduce implicit la cresterea cifrei sale de afaceri, a performantelor economico-financiare.

2 Pozitia bancii in sistemul bancar romanesc

In anul 200 7, CEC Bank SA a continuat sa detina o pozitie de frunte in cadrul sistemului bancar romanesc. Astfel, la sfarsitul anului 2007 totalul activelor bancii era de 12.080,9 miliarde lei, reprezentand 7,88 % din totalul de 153.201 miliarde lei al activelor interne ale bancilor.

In anul 2007, CEC Bank SA a urmarit sa-si desfasoare activitatea conform obiectivelor stabilite prin strategia C.E.C. 2005 - 2010.

Astfel, din punct de vedere al orientarii spre client, in cel de-al 144-lea an al existentei sale, C.E.C. a continuat sa detina un rol major atat pe piata economiilor populatiei, avand la sfarsitul anului 2007 o pondere de cca. 20 %, cat si pe pietele monetara si a titlurilor de stat, unde CEC Bank SA a fost principalul furnizor de lichiditati.

In ceea ce priveste obiectivul strategic al mentinerii si intaririi soliditatii se poate aprecia ca datorita politicii realiste, prudente si echilibrate, banca a continuat sa aiba o situatie financiara buna, bucurandu-se in continuare de o mare incredere din partea populatiei si reprezentand un factor important de stabilitate al sectorului bancar din Romania.

Obiectivul strategic al orientarii spre performanta a facut ca, in anul 2007 CEC Bank SA sa fie principalul actor pe pietele monetara si a titlurilor de stat, ritmul de crestere al soldului economiilor atrase si cel al profitului brut si net obtinut, depasind rata inflatiei, prin inregistrarea de valori real pozitive. Aceasta permite bancii sa dispuna de resurse atat pentru dezvoltarea sa institutionala cat si pentru diversificarea in viitorul apropiat a gamei de produse si servicii bancare, in special pe partea de activ a bilantului contabil.

In 2007 activitatea CEC Bank SA s-a desfasurat intr-un mediu economic deosebit de dur, consecinta a politicilor economice, fiscale, monetare si valutare ce au fost promovate de Guvern si B.N.R.. Masa monetara a crescut in anul 2007 cu 30.374,6 miliarde lei, ajungand la 92.525,0 miliarde lei, in vreme ce inflatia inregistra nivelul de 5,4 % fata de decembrie 2006.

Economiile populatiei pastrate la banci au fost de 30.978,1 mld. lei din care la CEC Bank SA erau depuse 8.921,5 mld. lei, reprezentand 28,8% din totalul acestora.

La finele anului 2007, efectuau operatiuni un numar de 1895 unitati (din care 1.184 in mediul rural) fata de 2.050 in 2005, cu 155 unitati mai putin. Si din punct de vedere al retelei teritoriale de unitati, se poate aprecia ca in 2007 CEC Bank SA si-a mentinut suprematia fata de celelalte banci din Romania.

Activele bancii sunt masura importantei si marimii acesteia in comparatie cu celelalte banci din sistem. Tabelul de mai jos evidentiaza faptul ca CEC Bank SA detine o pozitie importanta si din acest punct de vedere, chiar daca s-a manifestat o tendinta de scadere a ponderii procentuale a activelor sale fata de activele interne bancare; in ultimii ani (2007 si 2006) aceasta pondere se mentine in jurul valorii de 7,88 %, care denota importanta bancii ca marime, avand in vedere ca in sistemul bancar romanesc exista 45 banci (2007).

Tabel nr.1 Evolutia activelor C.E.C. in raport cu activele interne bancare - miliarde lei -

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006 si Anuarul C.E.C. 2007

Evolutia acestui indicator (ponderea activelor C.E.C. in activele interne bancare), poate fi urmarita in graficul de mai jos:

Grafic nr.1

Managementul riscurilor in cadrul CEC Bank SA

In scopul asigurarii unei cresteri sustinute a profitabilitatii, CEC Bank SA acorda o atentie deosebita unui management prudent al riscurilor aferente portofoliului propriu, bazat pe identificarea, evaluarea si intreprinderea de masuri, de limitare a riscurilor care pot afecta activitatea si performanetele bancii.

In scopul realizarii unui management al riscurilor modern si performant, Banca CEC Bank SA utilizeaza si instrumente conforme cu Standardele Intenationale si cu cerintele prudentiale stabilite de B.N.R.

3.1 Riscul de credit

Monitorizarea si diminuarea riscului de credit (risc care deriva din activitatea de creditare propriu-zisa cat si din alte categorii de tranzactii, respectiv scrisori de garantie, deschiderea / confirmarea de acreditive, scontarea efectelor de comert) constituie unul din obiectivele strategice ale bancii.

In vederea evaluarii riscului de credit al agentilor economici, banca utilizeaza un sistem intern de rating de credite si o metoda de analiza economico- financiara computerizata similare cu cele utilizate de bancile straine.

Sistemul de rating de credite al CEC Bank SA este de tip bidimensional, care cumuleaza rezultatele analizei caracteristicilor clientului (aspectele generale, cele financiare, pozitia in ramura / subramura, managementul si strategia acestuia) cu cele ale creditului (istoricul relatiei de credit, indeplinirea conditiilor de eligibilitate, serviciul datoriei, sursa de rambursare si natura colateralelor).

Pentru evaluarea riscului de credit al persoanelor fizice, banca utilizeaza un sistem scoring de analiza.

In anul 2007 banca a dezvoltat un rating de credit si pentru alte entitati, cum ar fi: autoritatile publice locale, persoanele fizice autorizate, agenti economici nou infiintati.

De asemenea, a fost revizuit sistemul de rating utilizat la evaluarea performantei agentilor economici.

In ceea ce priveste monitorizarea riscului de credit fata de principalii clienti care inregistreaza expuneri semnificative, banca a stabilit limite de expuneri la risc, care reprezinta nivelul maxim prudential la care se poate expune banca fata de clientul respectiv si urmareste incadrarea in permanenta a angajamentelor acestora in limitele de risc stabilite.

Totodata, banca urmareste lunar angajamentele primilor 100 de clienti ai bancii si a clientilor care au calitatea de "debitor unic", expunerile mari si angajamentele persoanelor aflate in relatii speciale cu banca, in vederea asigurarii unei dispersii corespunzatoare (pe categorii de clienti, pe unitati teritoriale) a riscului din activitatea de creditare.

3.2 Sistemele informationale utilizate de

banca - factori de decizie si gestionare a riscului de credit

In vederea gestionarii riscurilor bancare si limitarii acestora, institutiile de credit au posibilitatea sa verifice informatiile privind credibilitatea clientului, modul in care acesta si-a respectat obligatiile de plata la scadenta conform intelegerilor contractuale, prin accesarea unor baze de date puse la dispozitia acestora de catre entitati desemnate in acest scop de catre institutiile statului.

Centrala Riscurilor Bancare

In cadrul sistemului bancar .s-a infiintat Centrala Riscurilor Bancare (C.R.B.), care primeste de la institutiile de credit raportari privind debitorii carora li s-au acordat credite sau in numele carora bancile si-au asumat angajamente. Debitorii raportati sunt persoane fizice sau juridice non-bancare rezidente, al caror risc individual este cel putin egal cu limita de raportare. Centrala Riscurilor Bancare organizeaza si gestioneaza, pe baza informatiilor de risc bancar transmise de bancile comerciale urmatoarele fisiere[1]:

Registrul Central al Creditelor (R.C.C.), care contine informatiile de risc bancar transmise de banci, prelucrate si difuzate de catre C.R.B. in vederea valorificarii de catre utilizatori, in conditiile pastrarii secretului bancar

Registrul Creditelor Restante (R.C.R.), care este un fisier alimentat lunar de R.C.C. cu informatii de risc bancar referitoare la debitori (persoane recenzate) si la creditele restante ale acestora fata de intregul sistem bancar din Romania.

Registrul de fraude carduri (RFC) care un fisier alimentat lunar de R.C.C. cu informatii de risc bancar referitoare la debitori (persoane recenzate) si la fraude din operatiuni cu carduri fata de intregul sistem bancar din Romania

Lunar, C.R.B. transmite fiecarei banci comerciale informatii referitoare la riscul global pentru fiecare debitor, raportat de aceasta, ceea ce reprezinta expunerea intregului sistem bancar din Romania fata de debitorul respectiv.

Inainte de acordarea oricarui produs tip credit unui client corporate, indiferent de nivelul expunerii totale a institutiei de credit fata de clientul respectiv, este obligatorie consultarea informatiei de risc bancar inscrise in arhiva C.R.B. Utilizarea acestei informatii imbunatateste capacitatea bancii de a monitoriza si controla direct expunerile si riscurile in relatia cu fiecare client si, mai mult, de a determina situatia financiara a clientilor potentiali si comportamentul lor in ceea ce priveste serviciul datoriei. Institutiile de credit monitorizeaza situatia expunerii fata de primii 100 de clienti si de cei care reprezinta debitorii unici, expunerile mari si angajamentele persoanelor aflate in relatii speciale cu banca.

3.2.2 Biroul de Credit

Pentru imprumuturi si alte facilitati acordate de banci clientilor lor, cu valoare individuala sub limita de raportare, se folosesc informatiile oferite de catre Biroul de Credit.

Infiintat la sfarsitul anului 2003 si inregistrat la Registrul Comertului in data de 16 februarie 2004, Biroul de Credit are atributii de:

Colectare/prelucrare date privind portofoliul de clienti - persoane fizice ai participantilor

 Informatii/analize oferite participantilor in scopul:

 identificarii si cuantificarii riscului de credit

 cresterii calitatii creditelor

 diminuarii riscului de frauda si protejarii creditorilor

 Stabilirea criteriilor uniforme de apreciere a clientelei (scoring)

 Consultanta financiar-bancara

Principiile care stau la baza activitatii Biroului de Credit  sunt:

 Principiul reciprocitatii - participantii care vor furniza informatii de risc si alte date aferente vor avea acces doar la acea categorie de informatii din baza de date;

 Principiul confidentialitatii

 Principiul impartialitatii si corectitudinii

 Principiul eficientei in functionare

Bancile participante la Biroul de Credit sunt:

1. Banca Comerciala Romana S.A.

2. Banca Romana Pentru Dezvoltare S.A.- Groupe Societe Generale

3. Raiffeisen Bank S.A.

BancPost S.A.

5. Banca Comerciala "Ion Tiriac" S.A.

6. Casa de Economii si Consemnatiuni

7. Banca Transilvania S.A.

8. Alpha Bank Romania S.A.

9. Volksbank Romania

10. HVB Bank Romania S.A.

11. Finansbank Romania S.A.

12. Banca Romaneasca S.A.

13. ING Bank N.V.

1 ProCredit Bank

15. ABN-AMRO Bank Romania

16. Piraeus Bank Romania S.A.

17. Banca Comerciala SanPaolo IMI Bank Romania S.A.

18. Emporiki Bank (Romania S.A.)

19. Banca Romana pentru Relansare Economica - LIBRA BANK S.A.

20. UniCredit Romania S.A.

21. Romanian International Bank S.A.

22. Banca Comerciala Carpatica S.A.

23. EGNATIA Bank Romania

2 GarantiBank International NV - Sucursala Romania S.A.

25. Eurom Bank S.A.

26. Banca pentru Mica Industrie si Libera Initiativa - MINDBANK S.A.

27.Banca C.R. Firenze Romania S.A.

Sistemul Biroului de Credit se dezvolta in 3 faze.

In faza I, care a fost pusa in functiune la data de 16 august 2004, participantii transmit zilnic Biroului de Credit, in format electronic, informatii referitoare la:

 debitori cu restante la plata mai mari de 30 de zile;

 fraudulenti - persoane care au savarsit o infractiune in relatie cu banca, pentru care s-a emis o hotarare judecatoreasca definitiva;

 declaratii cu inadvertente - date neconforme cu realitatea furnizate de persoane fizice la momentul solicitarii creditului.

In cadrul fazei a II-a de dezvoltare a sistemului, asa numita "faza pozitiva", operationala din data de 11 iulie 2005, au fost prelucrate informatiile referitoare la toate produsele de tip credit, similare sau de asigurare acordate persoanelor fizice, informatii provenite de la institutii bancare si non-bancare (societati financiare, de asigurari, de leasing, de telefonie fixa si mobila), participante in Sistemul Biroului de Credit, precum si informatii despre fraudulenti si declaratii cu inadvertente.

Biroul de Credit, prin intermediul serviciului CRED-IT, pune aceste informatii la dispozitia participantilor on-line, atunci cand acestia le solicita in vederea acordarii unui credit sau a monitorizarii creditelor acordate.

Informatia este furnizata, in termen de cateva secunde, sub forma Raportului de Credit

De asemenea, Biroul de Credit pune la dispozitia persoanelor solicitante, gratuit o data pe an, situatia inscrierii in bazele de date ale Biroului de Credit, informatie care contine inclusiv numele participantului/participantilor la care acestea inregistreaza, eventual, restante.

Raportul de Credit contine urmatoarele informatii:

Date personale despre titular

Numarul de cont (IBAN), tip cont

 Data deschiderii contului

 Limita de credit acordata

 Suma acordata

 Suma restanta

 Starea contului

 Durata contractului

 Modalitatea de rambursare

 Plati si istoricul lor, pe maxim 2 ani in urma

 Date de identificare giranti, codebitori sau cosemnatari

 Debitele neonorate pentru care participantul s-a indreptat pentru recuperare catre giranti, cosemnatari sau asiguratori pentru riscul de neplata

 Garantii

 Reesalonari sau rescadentari de plati

 Persoanele recenzate cu declaratii cu inadvertente

 Fraudulenti

 Angajatorul principal al titularului

 Alte informatii

3.2.3 Centrala Incidentelor de Plati

Centrala Incidentelor de Plati (CIP) este un centru de intermediere care gestioneaza informatia specifica incidentelor de plati atat din punct de vedere bancar (tragerea in descoperit de cont) cat si din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere).

Transmiterea informatiei la CIP se face pe cale electronica, prin utilizarea Retelei de Comunicatii Interbancare ce leaga centrala BNR cu centralele tuturor bancilor.

Baza de date a CIP este organizata in doua fisiere:

Fisierul national de incidente de plati (FNIP) care are trei componente:

o  Fisierul national de cecuri (FNC),

o  Fisierul national de cambii (FNCb),

o  Fisierul national de bilete la ordin (FNBO) si

Fisierul national al persoanelor cu risc (FNPR) care este alimentat automat din FNIP.

Fisierul national al persoanelor cu risc colecteaza informatiile privind incidentele de plati majore (instrumente de plata trase in descoperit de cont, cecuri emise fara autorizarea trasului, cecuri emise cu data falsa sau carora le lipseste o mentiune obligatorie, cecuri circulare sau de calatorie emise 'la purtator', cecuri emise de catre un tragator aflat in interdictie bancara, cambii scontate fara a exista creanta cedata in momentul cesiunii acesteia) inregistrate pe numele unei persoane fizice/juridice nu pot fi sterse din aceasta baza de date, decat in cazul in care se anuleaza, de catre aceeasi persoana declaranta care le-a transmis anterior la CIP, din proprie initiativa sau ca urmare a hotararii unei instante judecatoresti.

Interdictia bancara este regimul impus de catre banca unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioada de 1 an incepand cu data inregistrarii la CIP a unui incident de plata major si asigura prevenirea producerii unor noi incidente de plati si sanctionarea titularilor de cont care le genereaza in sistemul bancar.

In baza informatiilor receptionate de CIP de la persoanele declarante, aceasta are obligatia:

transmiterii unei Declaratii privind interdictia bancara de a emite cecuri tuturor centralelor bancilor, care au obligatia sa distribuie aceasta informatie in propriul sistem intrabancar;

transmiterii unei Declaratii de pierdere/furt/distrugere/anulare a instrumentelor catre centrala bancii platitoare, pentru a preveni decontarea unui astfel de cec, cambie sau bilet la ordin, in eventualitatea prezentarii acestuia la plata de catre o persoana de rea credinta.

Centrala bancii sau unitatea bancara teritoriala unde respectiva persoana fizica sau juridica are cont deschis are obligatia recuperarii formularelor de cec necompletate sau gresit completate eliberate anterior, cu exceptia cecurilor utilizate pentru retragerea de numerar. In cazul in care nu recupereaza toate formularele de cec necompletate sau gresit completate, trebuie sa le anuleze si sa transmita aceasta informatie la CIP, intr-un interval de maximum 15 zile calendaristice de la data emiterii Declaratiei CIP privind interdictia bancara.

Valorificarea informatiilor inregistrate in FNIP si in FNPR se va face astfel:

a.         de catre banci si Banca Nationala a Romaniei, in mod obligatoriu, la eliberarea de formulare de cecuri titularilor de cont;

b.        de catre CIP, din proprie initiativa in scopul apararii interesului public, prin transmiterea catre Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie si Ministerul de Interne cu unitatile lor teritoriale de informatii din evidentele proprii sau prin publicarea acestor informatii in Mass-media;

c.         de catre instantele judecatoresti, institutiile mentionate la lit. b), alte institutii ale statului cu atributii de supraveghere si control, precum si de catre Mass-media, pe baza datelor solicitate CIP;

d.        de catre persoanele fizice sau juridice, altele decat cele prevazute la lit. a) - c), prin intermediul bancilor;

e.         de catre institutii din strainatate similare CIP, pe baza datelor privind incidentele de plati pe care CIP le furnizeaza din proprie initiativa sau la cererea acestora.

Inaintea incheierii unei afaceri cu un partener, o firma poate consulta, prin intermediul unei banci, baza de date a CIP, pentru a vedea daca pe numele potentialului partener sunt inregistrate incidente de plati cu cecuri, cambii sau bilete la ordin. In functie de raspunsul primit de la CIP, respectiva firma este in masura sa aprecieze daca mai da curs sau nu colaborarii cu acel partener.

Consultarea bazei de date se poate face de catre un comerciant, prin intermediul unei banci, inainte de a primi un cec de la clientul sau in schimbul marfurilor vandute. In acest caz, comerciantul poate afla daca seria si numarul cecului pe care ar urma sa-l primeasca face parte dintr-un set de instrumente de plata avizate de B.N.R. sau daca nu cumva respectivul cec a fost declarat anterior la CIP ca pierdut/furat/distrus sau retras din circulatie.

La emiterea unei cambii beneficiarul poate consulta baza de date a CIP pentru a solicita informatii privind obligatul cambial principal, respectiv trasul. Beneficiarul poate accepta sa acorde un credit comercial tragatorului daca pana la data emiterii cambiei trasul (persoana desemnata in titlu a plati pentru tragator) nu a generat incidente la plata cu alte titluri de credit. Aceeasi atitudine prevazatoare o poate avea beneficiarul unui bilet la ordin fata de subscriitor sau beneficiarul unui cec fata de tragator.

Informatiile inscrise in FNPR pe numele unei persoane fizice sau juridice, alaturi de analizele specifice efectuate de banci, pot contribui la fundamentarea deciziei de acordare a unui credit sau de deschidere de cont curent pentru un nou client.

3.2.4 Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare

Potrivit art.1 alin.1 din Hotararea Guvernului nr.802/1999 privind adoptarea Regulamentului pentru organizarea si functionarea Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare, modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr.350/2004, Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare reprezinta o baza de date unica la nivel national care asigura inscrierea garantiilor reale mobiliare si a celorlalte acte juridice prevazute de art.2 din Titlul VI al Legii nr.99/1999 art.2 din Titlul VI al Legii nr.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, precum si accesul liber la informatiile inscrise cu privire la avizele de garantie.

Orice creditor garantat care, in scopul obtinerii unui rang de prioritate, doreste sa faca publica existenta unei garantii reale asupra unui bun, potrivit dispozitiilor Titlului VI din Legea nr.99/1999, trebuie sa completeze un formular de aviz de garantie pe suport de hartie, ori in format electronic (document TED), si sa-l depuna, respectiv sa-l transmita, unui operator/agent autorizat al Arhivei, cu plata taxei stabilite de lege si a tarifului corespunzator stabilit de acel operator.

Prin urmare, inregistrarea unei garantii reale mobiliare in Arhiva Electronica presupune urmatoarea procedura:

Creditorul sau reprezentantul sau completeaza un formular tip cu datele corespunzatoare cuprinse in contractul de garantie reala mobiliara.

Operatorul de arhiva procedeaza la inscrierea fidela in Arhiva a datelor cuprinse in formularul completat de solicitant, fara sa exercite controlul de legalitate asupra acestora; prin control de legalitate se intelege o verificare a concordantei dintre datele inscrise in formularul de aviz de garantie completat si cele cuprinse in contract si totodata o verificare a valabilitatii insesi a actului juridic. Potrivit legii, inscrierea formularelor de avize de garantie in Arhiva este o obligatie, iar "personalul arhivei (operatorii de arhiva) nu are dreptul si nici nu poate fi tinut sa ia masuri cu privire la corectitudinea informatiilor introduse in arhiva", intreaga raspundere pentru datele trecute in formular revenind persoanei care solicita efectuarea inregistrarii.

Pe de alta parte, potrivit art.29 alin.1 din Titlul VI al Legii nr.99/1999 "inscrierea la arhiva nu confera validitate unei garantii reale lovite de nulitate", astfel incat, daca in realitate nu exista un contract de garantie ori continutul avizelor de garantie nu are acoperire in clauzele contractului de garantie, inscrierea respectiva nu va produce nici un efect.

Inregistrarea efectuata in Arhiva de catre operatori/agenti autorizati, prin redarea fidela a continutului formularului tip completat de solicitantul inscrierii se numeste aviz de garantie

Functii si rolul Arhivei

1. Publicitatea garantiei si stabilirea prioritatii fata de creditorii ulteriori

Potrivit art.28 din Titlul VI - "Regimul juridic al garantiilor reale mobiliare" din Legea nr.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice "Fata de terti, inclusiv fata de stat, o garantie reala si celelalte sarcini reale asupra bunurilor care cad sub incidenta prezentului titlu au un grad de prioritate care se stabileste de la momentul in care garantia reala sau sarcinile reale au fost facute publice prin una din metodele prevazute la acest articol".

In continuare, art.29 din lege prevede ca "Garantiile reale si sarcinile constituite pe bunuri mobile, care cad sub incidenta prezentului titlu, indeplinesc conditia de publicitate din momentul inscrierii ( . ) la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare" si, totodata, instituind o prezumtie care nu poate fi combatuta prin proba contrarie, precizeaza ca "prin inscrierea garantiei reale creditorii pentru care se inscrie ulterior o garantie reala asupra aceluiasi bun sunt prezumati ca au cunostinta despre existenta garantiei reale, proba contrarie nefiind admisibila".

2. Avertizarea potentialilor creditori asupra contractelor de garantie incheiate anterior.

Rolul Arhivei este de protejare a creditorilor care si-au constituit garantii reale mobiliare inscrise la Arhiva; inscrierea in Arhiva confera creditorului garantat dreptul de a-si putea recupera creanta prin executarea bunului adus in garantie de debitor, inaintea creditorilor garantati ale caror drepturi asupra bunului in garantie au un rang de prioritate inferior.

Consultarea Arhivei ofera creditorilor date exacte prin care pot evalua riscul unei tranzactii ce urmeaza a fi incheiata cu un debitor.

Accesul la Arhiva

Pentru vizualizarea informatiilor cuprinse in avizele de garantie inscrise in Arhiva, accesul este liber; orice persoana poate efectua o cautare in Arhiva (vezi detalii la "Informatii utile" la "Cautarea si vizualizarea informatiilor in Arhiva a informatiilor despre un anumit debitor sau despre un anumit bun, fara plata vreunui tarif ori obtinerea unei autorizari prealabile de acces.

Pentru inscrierea in Arhiva a avizelor de garantie accesul este restrictionat, numai operatorii autorizati si agentii acestora putand efectua inscrieri.

Oficiul National de Prevenire si Combatere

a Spalarii Banilor

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor functioneaza ca organ de specialitate cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, si in coordonarea Primului-Ministru, avand ca obiect de activitate prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism, scop in care primeste, analizeaza, prelucreaza informatii si sesizeaza, atunci cand se constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor sau a unor operatiuni suspecte de finantarea actelor de terorism, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.

Insititutiile de credit au obligatia sa stabileasca identitatea clientilor la initierea unor relatii de afaceri, deschiderea unor conturi sau oferirea unor servicii.

Obligatia de identificare a clientilor este necesara si in cazul altor operatiuni, a caror valoare minima reprezinta echivalentul in lei a 10.000 euro, indiferent daca tranzactia se desfasoara prin una sau mai multe operatiuni legate intre ele.

Reglementarile legale prevad ca, atunci cand exista informatia ca prin operatiune se urmareste spalarea banilor, se va proceda la identificarea clientilor, chiar daca valoarea operatiunii este mai mica decat limita minima stabilita la alin.

Cand suma nu este cunoscuta in momentul acceptarii tranzactiei, persoana fizica sau juridica obligata sa stabileasca identitatea clientilor va proceda la identificarea de indata a acestora, atunci cand este informata despre valoarea tranzactiei si cand a stabilit ca a fost atinsa limita minima de 10.000 euro.

In situatia in care institutia de credit are suspiciuni ca o operatiune ce urmeaza sa fie efectuata are ca scop spalarea banilor, va sesiza imediat Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, denumit in continuare Oficiul. Acesta va confirma primirea sesizarii.

Daca Oficiul considera necesar, poate dispune, motivat, suspendarea efectuarii operatiunii pe o perioada de 48 de ore.

Daca Oficiul considera ca perioada de 48 de ore nu este suficienta, poate solicita, motivat, inainte de expirarea acestui termen, Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie prelungirea suspendarii efectuarii operatiunii cu cel mult 3 zile lucratoare. Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie poate autoriza o singura data prelungirea solicitata sau, dupa caz, poate dispune incetarea suspendarii operatiunii.

Oficiul trebuie sa comunice persoanelor prevazute institutiilor de credit     in termen de 24 de ore, decizia de suspendare a efectuarii operatiunii ori, dupa caz, masura prelungirii acesteia, dispusa de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

Institutiile de credit vor raporta Oficiului, in cel mult 24 de ore, efectuarea operatiunilor cu sume in numerar, in lei sau in valuta, a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 10.000 euro, indiferent daca tranzactia se realizeaza prin una sau mai multe operatiuni legate intre ele.

Aceste prevederi se aplica si transferurilor externe in si din conturi pentru sume a caror limita minima este echivalentul in lei a 10.000 euro.

Se excepteaza de la raportarea catre Oficiu urmatoarele categorii de operatiuni derulate prin trezoreria statului: eliberari de sume in numerar privind drepturi salariale, platile efectuate de catre institutiile publice, incasarile de impozite, taxe, contributii si orice alte venituri bugetare de la persoane fizice si juridice, inclusiv sumele in numerar depuse de catre institutiile publice.

Oficiul poate face schimb de informatii, in baza reciprocitatii, cu institutii straine care au functii asemanatoare si care au obligatia pastrarii secretului in conditii similare, daca asemenea comunicari sunt facute in scopul prevenirii si combaterii spalarii banilor.

Oficiul procedeaza la analizarea si prelucrarea informatiilor, iar atunci cand se constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor, informatiile vor fi transmise de indata procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

Daca in urma analizarii si prelucrarii informatiilor primite de Oficiu nu se constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor, Oficiul pastreaza informatiile in evidenta. Daca aceste informatii nu sunt completate timp de 5 ani, ele se claseaza in cadrul Oficiului.

Dupa primirea sesizarilor, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie poate solicita motivat Oficiului completarea acestora, daca apreciaza ca informatiile sunt insuficiente.

Oficiul are obligatia de a pune la dispozitie Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie sau, dupa caz, Parchetului National Anticoruptie, la solicitarea acestora, datele si informatiile pe care le-a obtinut de la institutiile de credit si terte persoane.

CONCLUZII

Piata financiara este extrem de volatila datorita influentei unui numar mare de factori obiectivi si subiectivi. Din aceasta cauza, in lupta lor pentru maximizarea profitului, bancile comerciale se confrunta in permanenta cu riscuri asociate operatiunilor desfasurate de catre acestea.

Riscul este un factor fundamental al afacerilor, deoarece din nici o activitate nu se poate obtine profit fara risc. De aceea orice entitate economica incearca sa-si maximizeze profitul prin gestionarea riscului specific domeniului sau de activitate si prin evitarea sau transferarea riscului pe care aceasta nu doreste sa-l preia. Este evident, ca o strategie bancara performanta trebuie sa cuprinda atat programe cat si proceduri de gestionare a riscurilor bancare care vizeaza, de fapt, minimizarea probabilitatii producerii acestor riscuri si a expunerii potentiale a bancii. Acest lucru rezulta din obiectivul principal al acestor politici, anume acela de minimizare a pierderilor sau cheltuielilor suplimentare suportate de banca, iar obiectivul central al activitatii bancare il constituie obtinerea unui profit cat mai mare pentru actionari.

Numai ca nu intotdeauna aceste doua obiective - general si sectorial - se afla in concordanta. S-ar putea ca, in anumite situatii, costul implementarii si exploatarii procedurilor care vizeaza gestiunea riscului sa fie mai mare decat expunerea potentiala la risc. Aceasta nu inseamna ca aceste programe trebuie selectate in functie de criterii de eficienta. In alte cazuri s-ar putea ca strategia bancii sa implice asumarea unor riscuri sporite sau a unor riscuri noi. In acest caz, trebuie luata decizia intotdeauna avand in vedere atat cheltuielile suplimentare necesare pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare cat si pierderile potentiale mai mari. Insa, minimizarea riscurilor nu trebuie sa se transforme intr-un obiectiv in sine.

De altfel, obiectivele managementului bancar vizeaza maximizarea rentabilitatii, minimizarea expunerii la risc si respectarea reglementarilor bancare in vigoare.

Prin urmare, consider ca importanta managementului in activitatea de creditare in vederea limitarii riscurilor asociate, nu se rezuma doar la minimizarea cheltuielilor. Preocuparea permanenta a conducerii pentru minimizarea expunerii la risc are efecte pozitive si asupra comportamentului salariatilor care devin mai rigurosi si mai costiinciosi in indeplinirea sarcinilor de servici. Nu este de neglijat nici efectul psihologic de descurajare a unor activitati frauduloase. Existenta unor programe adecvate pentru prevenirea si controlul riscurilor bancare contribuie si la impunerea institutiei in cadrul comunitatii bancare, nu de putine ori existenta unor astfel de programe conditionand admiterea sau participarea bancii respective la asociatii interbancare sau obtinerea de calificative superioare din partea autoritatilor bancare.

Prin urmare, un management eficient al riscurilor bancare isi va pune amprenta si asupra imaginii publice a bancii. Clientii doresc o banca sigura, la fel si actionarii. Soliditatea unei banci ii atrage pe deponenti, in conditiile in care depozitele nu sunt asigurate in mod obligatoriu. Daca bancile nu sunt obligate sa se asigure de raspunderea civila fata de deponenti, atunci interesul acestora pentru alegerea celor mai sigure institutii este diminuat, principalul criteriu devenind rentabilitatea plasamentului. Poate sa apara atunci o selectie adversa pentru care este foarte probabil ca bancile cu cele mai mari probleme, in lipsa de lichiditate, sa acorde cele mai ridicate dobanzi. Pentru evitarea acestei selectii adverse, este preferabil ca asiguratorul sa perceapa prime de asigurare diferentiate, mai ridicate pentru bancile cu o gestiune deficitara a riscurilor, astfel incat sa existe o penalizare explicita pentru acestea.

Banca Comerciala Romana este una din cele mai puternice institutii bancare din Romania care ofera o gama larga de produse si servicii bancare persoanelor fizice, persoanelor juridice,guvernelor, administratiilor publice centrale si locale, etc.

Situatia actuala a CEC Bank SA releva o serie de oportunitati de dezvoltare, dar si de riscuri:

- reteaua extinsa, portofoliul de clienti persone fizice si potentialul ridicat al pietei de retail, portofoliul de credite cu risc scazut precum si puterea CEC Bank SA in finantarea domeniului locativ sunt oportunitati reale pentru dezvoltarea viitoare a CEC Bank SA

- pe de alta parte, riscurile existente ar putea periclita dezvoltarea CEC Bank SA daca remedierea lor nu se face intr-un timp relativ scurt: organizarea si dotarea tehnica permanenta a retelei bancare pentru a tine pasul cu schimbarile de piata interbancara si cu noile produse si servicii oferite, crestrea eficientei vanzarii produselor si serviciilor, perfectionarea sistemului informatic,etc.

Avand in vedere accentuarea continua a concurentei pe piata bancara, managementul CEC Bank SA trebuie sa asigure politici strategice de actiune pentru:

- Imbunatatirea si echilibrarea structurii plasamentelor CEC Bank SA, in sensul dezvoltarii substantiale a activitatii de creditare, in conditii de maxima prudentialitate si reducerii treptate a volumului plasamentelor in titluri de stat.

- Orientarea mai accentuata spre client, spre satisfacerea cat mai completa a nevoilor si cerintelor acestuia. In acest sens, este necesara cresterea volumului de activitate in relatia cu clientii - persoane fizice si juridice (atragerea de economii si in mod deosebit, a activitatii de creditare).

- Rationalizarea la minimum a cheltuielilor de functionare, fara a afecta insa desfasurarea in bune conditii a activitatii si in special, a celei legate de clientela CEC Bank SA.

- Introducerea unor noi tipuri de credite pentru populatie.

- Introducerea activitatii de creditare de volum mic (pentru bunuri de consum) si la nivelul agentiilor subordonate sucursalei.

- Alocarea de fonduri sporite pentru pregatirea personalului, in special a celui din front-office, pentru cresterea calitatii actului de servire, care va fi decisiv in concurenta pentru atragerea clientilor.

- Reorganizarea sucursalei concomitent cu cresterea numarului de agentii prin infiintarea acestora in marile magazine.

Activitatea bancara trebuie riguros reglementata si bine coordonata de Banca Centrala care, in calitatea ei de banca a bancilor sa fie capabila ca, prin metode si tehnici proprii, sa sustina in mod calificat fiecare banca pentru ca, in masura in care problemele bancii respective se identifica la vreme, sa poata fi solutionate, in conditiile in care se respecta conditiile pietei.

Apreciez ca, riscurile bancare fiind o sursa de cheltuieli neprevazute, managementul lor adecvat poate stabiliza veniturile in timp, avand rolul unui amortizoar de soc. In acelasi timp, consolidarea valorii actiunilor bancare se poate realiza doar printr-o comunicare reala cu pietele financiare si implementarea unor programe adecvate de gestiune a riscurilor bancare. Toate bancile si institutiile financiare trebuie sa-si imbunatateasca intelegerea si practica gestiunii riscurilor bancare pentru a-si putea gestiona cu succes diferite game de produse. Daca procesul de gestiune a riscurilor bancare si sistemul global da management sunt efective, atunci banca va avea succes. Consider ca, bancile pot gestiona cu succes riscurile bancare daca recunosc rolul strategic al managementului riscurilor, daca folosesc paradigma de analiza si gestiune in vederea cresterii eficientei, daca vor adopta masuri precise de adaptare a performantei la risc si, in fine, daca vor crea mecanisme de raportare a performantei in functie de risc, pentru a se asigura ca investitorii inteleg impactul gestiunii riscului asupra valorii firmei bancare.

O ilustrare la dimensiuni reduse a procesului de globalizare o reprezinta Uniunea Europeana, dintre toate structurile regionale UE fiind principalul model economic al lumii. Romania face parte integranta din concernul european al dezvoltarii, si consider ca, pentru a fi pe deplin integrata in Uniunea Monetara Europeana si in sistemul financiar global, tara noastra trebuie sa dispuna de un sistem bancar solid, ale carui directii de actiune trebuie sa se indrepte catre finalizarea procesului de privatizare, armonizarea legislatiei nationale cu legislatia comunitara, instituirea unor reglementari prudentiale adecvate mediului economic si selectarea celor mai dinamice orientari strategice de piata.

Integrarea in UE se dovedeste promitatoare pentru Romania prin crearea unui sector bancar format din banci puternice, capabile sa asigure o intermediere financiara pe criterii de eficienta si rentabilitate, diversificarea si cresterea calitatii serviciilor financiar-bancare, cresterea competitivitatii sistemului bancar.

BIBLIOGRAFIE

A. O. Berea, E. C. Stoica, Creditul bancar; coordonate actuale si perspective, Editura Expert, Bucuresti, 2003

C. Basno, N. Dardac, Operatiuni bancare - instrumente si tehnici de plata, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,

C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economica, Bucuresti, 2002

BASNO, C.; DARDAC, N. Riscurile bancare - cerinte prudentiale, monitorizare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999

C. Basno, N. Dardac, Sisteme de plati, compensari si decontari, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003

B. Bacanu, Management strategic, Editura Teora, Bucuresti,

D. A. Constantinescu s. a., Management strategic, Colectia Nationala, Bucuresti, 2000

D. Constantinescu, Ierarhia in managementul sistemelor economice, Editura Economica, Bucuresti, 2003

M. Cosea, L. Nastovici, Evaluarea riscurilor - Metode si tehnici de analiza la nivel micro si macro economic, Editura Lux Libris, Brasov,

N. Dardac, T. Vascu, Moneda - Credit 2, Editura ASE, Bucuresti, 2003

V. Dedu, Gestiune si audit bancar, Editura Economica, Bucuresti, 2004

DEDU, V. Management bancar, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997

B. Haye, A. Mason, V. Preoteasa, M. Radulescu, Elemente de marketing bancar, Editura Institutului Bancar Roman, Bucuresti,

M. Gh. A. Imireanu, Produse si servicii bancare in relatiile de plati interne si internationale, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2002

C. C. Kiritescu, E. M. Dobrescu, Bancile - Mica enciclopedie, Editura Expert, Bucuresti,

Manolescu Gheorghe Moneda si management bancar "Romaniei de Maine" Bucuresti 2002

Manolescu Gheorghe Moneda si credit Editura Fundatiei "Romaniei de Maine" Bucuresti 2001

NIitu, I. Managementul riscului bancar, Editura Expert, Bucuresti, 2000

A. Olteanu, Management bancar, Editura Dareco, Bucuresti, 2003

* * * Legea pentru aprobarea Ordonatei nr.99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului