Rolul bugetului local in consolidarea autonomiei locale

Rolul bugetului local in consolidarea autonomiei locale

Delimitarea finantelor publice locale de finantele publice centralizate ale statului este rezultatul autonomizarii financiare a autoritatilor publice locale, cresterea importantei si rolului acestora, fiind legata de descentralizarea bugetara in cadrul sistemului bugetelor publice .¹³

O administratie publica moderna este orientata catre satisfacerea nevoilor cetatenilor, asigura o informare corespunzatoare a acestora asupra problemelor care privesc intreaga comunitate, coopereaza cu cetatenii si exercita un control public atent si neutru asupra realizarii serviciilor publice. Administratia publica moderna urmareste sa determine participarea foarte mare a partii civile la procesul decisional in perspectivele colectivitatii locale si totodata asigura o mai mare transparenta a actelor administrative si o mai buna comunicare cu cetatenii.

Astfel, descentralizarea administratiei publice, implica descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale din punct de vedere administrative si financiar actionand in vederea constientizarii si cresterii gradului de implicare a colectivitatilor locale in gestionare problemelor cu care se confrunta, precum si a constituirii politicii proprii, de cresterea performantelor economice si de imbunatatire a vietii sociale, a cetatenilor colectivitatilor prin definirea si asumarea responsabilitatilor locale, referitoare la serviciile locale si performantele financiare, aferente indeplinirii acestora.

Dintre principalele elemente menite sa monitorizeze desfasurarea actiunilor reformei administratiei publice s-a creat Consiliul Guvernamental pentru Monitorizarea Reformei Administratiei Publice, precum si a unor grupuri constituite la nivelul ministerelor si judetelor pentru a monitoriza reforma administratiei publice.

Aceasta sustinere a procesului de reforma a administratiei publice, trebuie realizata atat prin masuri de perfectionare a activitatii economice in diferite domenii de activitate - domeniul energetic, constructii, cercetare-dezvoltare, care fac obiectul unor programe guvernamentale viabile de finantare a acestor programe care presupune scaderea ponderii alocarii resurselor de la bugetul central si cresterii corespunzatoare a finantarii din resursele proprii.

Expertii Bancii Mondiale considera intr-o analiza detaliata a contextului economic si financiar mondial de azi exista urmatoarele tendinte dominante la inceputul noului mileniu:

Descentralizarea;

Procesul de globalizare ;

Competitivitatea la nivel mondial;

Cela trei tendinte au un impact direct asupra administratiei locale, dar prima dintre ele si anume descentralizarea, ii modifica in mod radical functiile si impune utilizarea unor resurse importante. Lucrarile de specialitate mentioneaza de o teorema a descentralizarii conform careia bunastarea sociala se maximizeaza daca serviciile publice sunt realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean[2]. Principiile care stau la baza acesteia sunt:

Beneficiile sociale ale diverselor functii sociale au arii de interes de diferite dimensiuni:    pentru o scoala-mici, iar pentru apararea nationala-mari;

Principiul echivalentei fiscale: daca o autoritate administrativa are in sarcina o functie publica, ea trebuie sa decida asupra cheltuielilor necesare in concordanta cu veniturile publice disponibile. Angajarea de a realiza un nou serviciu public implica cheltuieli suplimentare care presupun venituri suplimentare, deci taxe si impozite mai mari sau transferuri mai mari de la autoritatea centrala. Rezulta ca functiile transferate de administratia centrala celei locale si care se concretizeaza intotdeauna in cheltuieli, trebuie sa aiba un nivel corespunzator al veniturilor, asupra carora autoritatea locala trebuie sa aiba, in mare masura controlul;

Principiul subsidiaritatii, potrivit caruia daca un serviciu public poate fi realizat la nivel administrativ inferior, atunci acesta este cel mai indicat sa gestioneze si sa finanteze realizarea respectivului serviciu;daca serviciul public a fost transmis in competenta unui nivel al administratiei locale, atunci acesta trebuie sa decida realizarea serviciului.

Procesul descentralizarii administrative nu inseamna numai substituirea unui decident central cu unul local, el modificand profound cadrul de referinta si conditiile in care sunt alese obiectivele, stabilite optiunile si fundamentate deciziile.

Descentralizarea poate fi definita ca proces de rationalizare in administatia publica, un indiciu al modernizarii.

Persoanele implicate in managementul administrarii publice locale, au posibilitatea de a stabili viitorul comunitatii, de a asigura programele si serviciile importante.

Toate tarile recunosc autonomia financiara ca o conditie "fara de care", a descentralizarii administrative aceasta constand in posibilitatea autoritatilor locale de a avea un buget propriu, distinct de cel al statului, in care vor figura veniturile si cheltuielile proprii[3].

Descentralizarea administratiei publice constituie o realitate a societatii prezente si viitoare, cu implicatii importante in plan economic si social. Aplicata judicious, ea poate contribui la o ameliorare semnificativa a eficientei alocarii resurselor si a calitatii functiei administrative a statului.

Din perspectiva nationala, tintele de stabilire macroeconomica si cresterea sustinuta implica necesitatea consolidarii fiscale inclusive disciplina in contextual finantelor la toate nivelurile Guvernului.