Caracteristici ale imprumutului: durata de acordare: 3 ani; esalonare: 10 ani; nivelul finantarii: 140% - 165%.

Cauzele aparitiei acestui mecanism

Aparitia acestui mecanism de finantare are la baza puternicele dezechilibre manifestate la inceputul anilor '70 pe plan mondial, cand, dezechilibrele balantelor de plati se manifesta tot mai puternic, dobandind un caracter structural de lunga durata. Acest mecanism se alatura aranjamentelor stand-by, finalitatea acestui mecanism de finantare fiind reprezentata de asigurarea depasirii problemelor structurale de durata determinate de dezechilibrele balantei de plati.

Durata normala de acordare este de trei ani, perioada de rambursare putand fi cuprinsa intre patru ani si jumatate si zece ani de la momentul tragerilor. Nivelul de finantare de care poate beneficia o tara este de 140% din nivelul cotei de contributie la Fond (daca tara dispune de un aranjament de credit stand-by si de un mecanism de finantare largita), aceasta finantare neputand depasi 165%.

Si in cazul acestui mecanism de finantare conditiile de acordare impuse sunt la fel de stricte ca si in cazul aranjamentelor stand-by.

Necesitatea acuta de resurse, la nivel mondial a condus la aparitia de mecanisme suplimentare de finantare, mecanisme bazate pe imprumuturi acordate Fondului de catre tarile care dispuneau de un excedent de resurse. Aceste mecanisme au fost utilizate pana in anul 1982.

La inceputul anilor '80 Fondul Monetar International s-a confruntat cu o mare problema legata de procurarea resurselor, toate disponibilitatile sale fiind angajate prin intermediul mecanismelor de finantate suplimentare, pe fondul agravarii situatiei balantelor de plati la nivelul a numeroase tari. Accesul la aceasta politica de finantare era determinat de nivelul dezechilibrului extern al fiecarui solicitant de credite.

Rolul mecanismelor speciale de credit

Daca la nivelul mecanismelor ordinare de finantare ale Fondului Monetar, ajutoarele financiare vizeaza situatia balantei de plati, indiferent de originile si cauzele dezechilibrelor, evidentiindu-se caracterul reversibil sau nu al acestora, mecanismele speciale de finantare ale FMI au fost create pentru a remedia dificultatile inregistrate la nivel de balanta de plati generate de anumite situatii particulare (punandu-se accent, in principal pe fluctuatiile puternice ale preturilor materiilor prime si a energiei electrice, in principal), situatii ce-si au originea in evolutia anumitor indicatori economici specifici.

Efectele finantarii: reducerea efectelor negative ale fluctuatiilor; eliminarea deficitelor autoreversibile

Acest mecanism de finantare vizeaza atenuarea efectelor negative ale fluctuatiilor ciclice ale economiei mondiale asupra economiilor tarilor exportatoare de produse primare (in principal materii prime), fapt ce conduce la manifestarea unor deficite autoreversibile ale balantei de plati. Finantarea compensatorie este orientata in sensul eliminarii dificultatilor privind balantele de plati externe, fie in directia solutionarii deficitelor temporare generate de diminuarea veniturilor din exporturile de bunuri si servicii, fie a celor generate de cresterea costurilor pentru importurile de cereale. Caracteristicile tehnice ale acestor mecanisme sunt:

Caracteristici:

suma acordata este de 83% din cota de participare la constituirea resurselor Fondului (totalul nu poate depasi 105%);

perioada de acordare este de 3 - 5 ani.

Reprezinta o forma extinsa a mecanismului de finantare compensatorie, la acesta adaugandu-se facilitatea care sa protejeze programul de ajustare impotriva socurilor exterioare imprevizibile ce afecteaza balanta operatiunilor curente (contul curent al balantei de plati).

Se acorda in conditiile in care, la nivelul unei economii se estimeaza ca se vor inregistra probleme la nivelul balantei de plati in directia constituirii stocurilor tampon de produse.

Finantarea tarilor cele mai sarace

Tarile cele mai slab dezvoltate ale lumii pot face obiectul finantarii realizate pe baza mecanismelor rezultate din fondurile administrate.

Finantarea dezechilibrelor structurale grave = Facilitati administrate

Fondul Monetar International, prin aceasta finantare, incearca sa acopere dezechilibrele structurale grave inregistrate la nivelul balantelor de plati externe. Ca urmare a programelor de politica de ajustare structurala ce trebuie adoptate de tara vizata, aceste mecanisme mai sunt cunoscute si sub denumirea de facilitati administrate. In acelasi timp acestea reprezinta modalitati privilegiate de finantare. Aceste mecanisme sunt reprezentate de:

v     facilitatea de ajustare structurala;

v     facilitatea de ajustare structurala extinsa.

Impune un program cadru de politica macroeconomica

Aceasta facilitate a fost instituita in 1986, fiind destinata tarilor cele mai sarace. Evidentiaza, in fapt, preocuparea Fondului Monetar International pentru a asigura crestere economica in paralel cu realizarea programului de ajustare. Acest program de ajustare denumit si program cadru de politica macroeconomica (policy framework paper) prezinta urmatoarele caracteristici:

v    

Caracteristici:

durata de realizare de 3 ani;

v     evidentiaza realizarea de obiective cantitative, dar si calitative la nivelul economiei vizate;

v     vizeaza modalitati

o      

macroeconomice (se au in vedere atat controlul global al cererii - prin intermediul bugetului, al nivelului creditelor, al nivelului indatorarii, prin gestionarea rezervelor - cat si situatia ofertei - prin intermediul cresterii productiei care sa asigure realizarea cresterii economice, astfel incat sa se poata realiza procesul de liberalizare a preturilor, stabilirea de cursuri valutare corespunzatoare)

o       sectoriale (se au in vedere infrastructurile atat la nivelul transporturilor, dar si la nivelul agriculturii)

o       institutionale de ajustare structurala (trebuie sa se asigure eliminarea monopolului statului, precum si a imbunatatirii sistemului fiscal si a gestiunii intreprinderilor publice, a administratiilor locale si centrale de stat).

Este o finantare suplimentara ce se acorda aceleiasi grupe de tari - cele mai slab dezvoltate (fiind orientata in aceeasi directie si anume aceea a eliminarii dezechilibrelor, pe fondul asigurarii cresterii economice).

Toate aceste mecanisme de finantare sunt orientate in directia sustinerii economiilor aflate in dificultate, de situatia balantei de plati externe a fiecarei tari depinzand, in fapt, situatia economica de ansamblu a tarii vizate.

Fondata in acelasi an cu Fondul Monetar International, Grupul Bancii Mondiale (devenit acesta in mod treptat - pentru inceput constituindu-se doar Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare) reprezinta una dintre cele mai importante surse de asistenta (atat tehnica cat si financiara) pentru dezvoltare economica. Pentru realizarea acestui obiectiv, Grupul Bancii Mondiale realizeaza un mix intre resursele financiare de care dispune si programele menita sa conduca, in definitiv, la imbunatatirea nivelului de trai al populatiilor vizate si la eliminarea celor mai grele forme ale saraciei din cadrul tarilor membre.

Aplicarea acestor programe se bazeaza pe buna conlucrare cu:

agentiile guvernamentale;

organizatiilor non-guvernamentale;

sectorul privat

Membrii

pentru a se formula strategia de asistenta (tehnica si financiara) corespunzatoare.

Grupul Bancii Mondiale dispune de peste 180 de membrii, interesele acestora fiind reprezentate:

Organizare

pe de o parte de Consiliul Guvernatorilor,

iar pe de alta parte de Consiliul Director.

Spre deosebire de Fondul Monetar International, Grupul Bancii Mondiale are in vedere ajutorarea tarilor in curs de dezvoltare in sensul asigurarii unei cresteri economice stabile si durabile, dar si ajutorarea celor mai sarace tari pentru eliminarea acestui flagel - saracia. Astfel ca, principalele directii de actiune vizeaza:

v    

Obiectivele de finantare ale Grupului Bancii Mondiale

realizarea de investitii in domeniul asistentei medicale si al educatiei;

v     dezvoltarea sociala, guvernamentala si institutionala care sa asigure reducerea saraciei;

v     stimularea abilitatilor guvernelor in scopul imbunatatirii calitatii serviciilor oferite (atat din punct de vedere al eficientei acestora cat si din punct de vedere al transparentei politicilor adoptate);

v     protejarea mediului natural;

v     sustinerea si incurajarea sectorului privat;

v     promovarea reformelor in scopul crearii unui mediu macroeconomic stabil favorabil realizarii de investitii durabile..

Prin aplicarea acestor programe la nivelul mondial rezultatele nu au intarziat sa apara:

Rezultatele politicii de finantare

a crescut speranta de viata a populatiei din tarile in curs de dezvoltare, de la 55 la 65 de ani;

s-a dublat numarul populatiei ce beneficiaza de scolarizare;

numarul copiilor ce urmeaza cursurile scolii primare a crescut de la 411 milioane la 681 milioane;

mortalitatea infantila s-a redus cu aproximativ 50%;

Situatia "saraciei" la nivel mondial

Chiar daca aceste rezultate reprezinta o imbunatatire a situatiei la nivel mondial, exista, insa, numeroase tari cu un nivel ridicat de saracie: (1) peste 4,7 miliarde de locuitori din aproximativ 100 de tari traiesc in conditii dificile: aproximativ 3 miliarde traiesc cu mai putin de 2 USD pe zi, in timp ce peste 1,2 miliarde - doar cu 1 USD pe zi; (2) peste 3 milioane de copii mor in fiecare an ca urmare a lipsei vaccinurilor; (3) 113 milioane de copii sunt inca analfabeti; (4) aproximativ 1,5 miliarde de oameni nu dispun de resurse curate de apa potabila .

Pe fondul acestor probleme foarte grave pentru noul mileniu in care am intrat, se evidentiaza principalele obiective ale Grupului Bancii Mondiale:

Obiectivele actuale ale Grupului Bancii Mondiale

realizarea de strategii privind acordarea de finantare care sa permita reducerea efectiva a saraciei;

ajutorarea tarilor in curs de dezvoltare in scopul revigorarii economice si al constituirii unui cadru favorabil atragerii si mentinerii investitorilor straini;

Realizarea acestor obiective are la baza actiunile intreprinse de institutiile ce compun Grupul Bancii Mondiale:

Cadrul    3: Structura Grupului Bancii Mondiale

In activitatea curenta, nu de putine ori se vorbeste, simplu, de Banca Mondiala. Aceasta include, in fapt,:

Banca Mondiala

Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si

Asociatia Internationala pentru Dezvoltare.

Prin natura sa, Banca Mondiala este considerata un partener important in asigurarea revigorarii economiilor slab dezvoltate si in dezvoltarea pietelor, toate acestea avand ca finalitate imbunatatirea standardului de viata al populatiei de pe glob, dar mai ales din zonele sarace ale lumii. Spre deosebire de programele de ajutorare (practicate in principal de Fondul Monetar International) Banca Mondiala nu finanteaza proiectele prin intermediul alocatiilor financiare. Activitatea Bancii Mondiale consta, in fapt, in intermedierea finantarii la nivel mondial, in sensul directionarii resurselor de la tarile bogate catre cele cu nevoi acute de resurse.

Asigura: revigorarea economiilor slab dezvoltate; dezvoltarea pietelor

Din acest punct de vedere vorbim de doua tipuri importante de credite:

Credite acordate

credite acordate tarilor in curs de dezvoltare, tari ce dispun de capacitatea rambursarii creditului la nivelul ratei dobanzii practicate pe piata. Resursele disponibile pentru aceste credite sunt furnizate de investitorii internationali care cumpara obligatiuni emise de Banca Mondiala.

credite acordate tarilor sarace care, in mod normal, nu se pot imprumuta de pe pietele financiare internationale sau sunt incapabile sa ramburseze creditele la o rata a dobanzii apropiate de cea practicata pe piata. Aceste credite sunt acordate de Asociatia Internationala pentru Dezvoltare, principalii membrii ai acesteia (in numar de aproximativ 30 de tari) contribuind la constituirea resurselor de creditare. Creditele acordate sunt nepurtatoare de dobanda, presupunand doar un nivel redus al cheltuielilor administrative (aproximativ 0,75%), termenele de acordare fiind foarte lungi (intre 35 si 40 de ani). Acestea presupun si o perioada de gratie de cel putin 10 ani.

Pentru a beneficia de aceasta finantare, la nivelul tarilor solicitante trebuie sa se inregistreze un venit pe cap de locuitor mai mic de 925 USD (nivel stabilit in preturile anului 1996). Astfel ca Asociatia Internationala pentru Dezvoltare a acordat credite de aproximativ 6 miliarde USD anual.

Resursele financiare ale Bancii Mondiale

Dupa cum am mai afirmat, Banca Mondiala isi constituie resursele prin subscrierea la constituirea capitalului propriu de catre tarile membre. Tarile ce formeaza Grupul celor 7 [4] detin aproximativ 45% din numarul total al actiunilor emise, intrucat acestea detin si cea mai mare pondere din nivelul afacerilor internationale. In baza acestei pozitii la nivel mondial si decizia in ceea ce priveste creditarea este substantial influentata. Din aceste procent cea mai mare pondere o detin Statele Unite ale Americii (aproximativ 17%), acestea dispunand si de dreptul de veto privind orice modificare a capitalului Bancii, precum si a Articolelor din cadrul Statutului Bancii Mondiale.

Conducerea B.M.

Cu toate acestea, luarea deciziei este legata de intrunirea majoritatii de voturi.

Conducerea Bancii este asigurata de Consiliul Directorilor Executivi (sediul avandu-l la Washington), acesta reprezentand toti membrii. Consiliul este cel care asigura discutarea si adoptarea politicilor de creditare

Ceea ce trebuie inca o data precizat este faptul ca Banca Mondiala finanteaza doar nevoile financiare ale tarilor aflate in curs de dezvoltare, beneficiari ai acestor programe fiind, in fapt si celelalte tari membre (cele puternic industrializate) deoarece acestea sunt cele care furnizeaza o parte importanta a resurselor de creditare.

In ceea ce priveste partenerii posibili ce pot beneficia de finantarea Bancii Mondiale, acestia pot fi reprezentati de:

Parteneri de "afaceri"

guverne;

populatie;

Rolul organizatiilor non-guvernamentale

societati comerciale private. Cu toate acestea, in Statutul Bancii Mondiale se arata ca aceasta nu poate colabora decat cu institutii guvernamentale sau cu institutii ce dispun de garantii guvernamentale deoarece guvernul este cel care dispune de toate informatiile solicitate, in adoptarea deciziei de creditare, de catre banca. Cu toate acestea, Banca Mondiala incurajeaza guvernele sa colaboreze cat se poate de mult cu organizatiile non-guvernamentale (reprezentate in principal de societatea civila) in scopul stimularii participarii populatiei afectate de situatiile de criza la realizarea proiectelor propuse de banca. Astfel ca in ultima perioada, organizatiile non-guvernamentale participa la realizarea a peste jumatate din programele propuse de Banca Mondiala.

Chiar daca prin statutul sau, se interzice finantarea directa a sectorului privat, in ultima perioada Banca Mondiala are ca prioritate stimularea acestui sector, deoarece reprezinta o importanta sursa a cresterii economice, a numarului de locuri de munca, dar si a inregistrarii unor venituri ridicate. Stimularea sectorului privat se realizeaza prin:

sustinerea unor politici economice stabile;

Stimularea sectorului privat presupune:

constituirea unor finante guvernamentale stabile;

realizarea unei contabilizari reale a acestor resurse;

asigurarea unei consistente a conducerii guvernamentale;

acordarea de garantii pentru investitorii straini.

Lupta impotriva fraudei si a coruptiei

Tot prin statutul Bancii Mondiale i se interzice acesteia imixtiunea in problemele politice ale tarilor finantate, impunandu-se luarea in consideratie, in vederea adoptarii deciziei de creditare, doar a aspectelor economice. Poate, insa, preveni frauda si coruptia, precum si asigurarea de consultanta si sustinerea eforturilor internationale orientate in directia reducerii coruptiei. Toate aceste eforturi se pot finaliza in atragerea de investitori straini care sa permita relansarea economica.

1956 - anul infiintarii

Chiar daca Banca Mondiala isi canalizeaza eforturile in directia sustinerii si stimularii sectorului privat, un rol important in aceasta directie revine, insa, Corporatiei Financiare Internationale.

Corporatia Financiara Internationala a fost creata in 1956, avand drept obiectiv promovarea investitiilor sustenabile la nivelul sectorului privat din cadrul tarilor in curs de dezvoltare, ca modalitate de reducere a saraciei si de imbunatatire a nivelului de trai.

Este membra a Grupului Bancii Mondiale si in aceasta

Finanteaza doar sectorul privat

calitate subscrie la obiectivele de baza ale acestuia si anume imbunatatirea calitatii vietii populatiei. Prin natura sa, Corporatia Financiara Internationala pune la dispozitia solicitantilor o gama larga de resurse de finantare a proiectelor privind sectorul privat (atat sub forma creditelor cat si a titlurilor emise). Promovarea dezvoltarii sectorului privat se realizeaza nu numai prin acordarea de finantare, dar si prin sprijinul acordat companiilor private in scopul accederii pe pietele financiare internationale (in vederea obtinerii de finantare de pe acestea), precum si prin asigurarea de consultanta si asistenta tehnica guvernelor si societatilor comerciale.

Chiar daca are in vedere sustinerea tarilor slab dezvoltate, actioneaza pe baze comerciale, avand in vedere, in primul rand, finantarea de proiecte profitabile, cheltuielile generate de realizarea acestora situandu-se la nivelul ratei dobanzii de piata.

Ca urmare proiectele sustinute de Corporatia Financiara Internationala vizeaza trei arii largi de actiune:

Proiectele de finantare vizeaza:

asigurarea de produse financiare, in primul rand produse destinate managementului riscului financiar, acestea impunand, in fapt, intermedierea intre investitor si solicitantul de resurse.

servicii de consultanta si asistenta tehnica, servicii ce acopera o arie larga: de la consultanta pentru privatizare, la consilierea in ceea ce priveste realizarea de investitii guvernamentale si pana la probleme cu specific industrial.

Proiectele de finantare vizeaza

mobilizarea resurselor, serviciu prin intermediul caruia ajuta companiile din tarile vizate sa acceada pe pietele internationale de capital. La aceasta se mai adauga si posibilitatea constituirii de credite sindicalizate prin atragerea de banci importante in finantarea solicitantilor de credit, ca de altfel si atragerea de resurse de la institutiile financiare internationale prin intermediul fondurilor de investitii, al titlurizarilor, al plasamentelor private etc.

Toate acestea, insa, se bazeaza pe deciziile luate de conducerea organizatiei. Tarile ce au aderat la constituirea Corporatiei sunt in numar de 175, acestea avand, in definitiv si rolul de a determina in mod unanim politicile pe care le va promova organizatia, ca de altfel si pe cel de a aproba investitiile ce urmeaza a fi derulate. Pentru a obtine calitatea de membru al Corporatiei Financiare Internationale, orice tara trebuie da fie membra a BIRD.

Repartizarea capitalurilor organizatiei se realizeaza pe fiecare tara membra, voturile fiind distribuite proportional cu numarul de actiuni detinute. Capitalul autorizat al Corporatiei Financiare Internationale este de 2,45 miliarde USD.

Conducerea organizatiei este asigurata de catre Consiliul Guvernatorilor, presedintele Grupului Bancii Mondiale fiind si presedintele Corporatiei. In ceea ce priveste asigurarea managementului operatiunilor zilnice, acesta este asigurat de vicepresedintele executiv al Grupului Bancii Mondiale (in prezent acesta este Peter Woicke).

In baza capitalului de care dispune, CFI este o institutie independenta, beneficiind astfel de autonomie financiara si legala.

Resursele necesare finantarii sunt atrase pe baza:

Procurarea resurselor de finantare

imprumuturilor obligatare emisesi plasate de organizatie pe pietele financiare internationale; obligatiunile astfel emise dispun de cea mai avantajoasa clasa de risc (sunt incluse in categoria AAA). (80% dintre resursele atrase de Corporatia Financiara Internationala sunt obtinute pe baza plasamentelor private).

imprumuturilor obtinute de la BIRD (aproximativ 20% din resursele de creditare ale organizatiei).

Realizarea de investitii la nivelul sectorului privat, in cadrul tarilor aflate in curs de dezvoltare genereaza si nenumarate incidente ce trebuie solutionate, in mod firesc, pe cale amiabila, astfel incat sa nu fie descurajati investitorii, dar, in acelasi timp tarile vizate prezinta si un nivel ridicat al riscurilor. In acest sens, la nivelul Grupului Bancii Mondiale s-au constituit inca doua organizatii care sa permita acest lucru:

v           Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor;

v           Centrul International pentru Reglementarea Incidentelor Investitionale

Rolul:

Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (AGMI) a fost creata in 1988, avand ca obiectiv promovarea investitiilor directe straine in economiile emergente, in scopul imbunatatirii nivelului de trai al populatiei si al reducerii saraciei.

In acest scop, AGMI:

da posibilitatea asigurarii investitiilor (ale investitorilor si creditorilor straini) impotriva riscului politic;

sprijina tarile in curs de dezvoltare, membre, in eforturile de a atrage si de a crea conditiile optime de mentinere a investitorilor straini.

Pentru ca aceasta activitate sa dea rezultate, Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor isi impune mai multe principii

concentrare deosebita asupra clientilor (deoarece aceasta organizatie se afla in serviciul investitorilor, creditorilor si al guvernelor tarilor finantatoare, prin activitatile sale asigura sprijinirea intreprinderilor private si, in acelasi timp realizeaza promovarea investitiilor straine la nivelul tarilor in curs de dezvoltare);

Principii urmarite

implicarea in parteneriate (in actiunile sale conlucreaza cu alte societati de asigurari, agentii guvernamentale si organizatii internationale in scopul asigurarii complementaritatii serviciilor);

evidentierea impactului dezvoltarii economice

asigurarea soliditatii financiare (in sensul ca adoptarea deciziei la nivelul Agentiei are la baza luarea in considerare atat a obiectivelor privind dezvoltarea cat si a celor financiare, astfel incat sa se realizeze un management sanatos al riscului).

Accesul la garantarea multilaterala a investitiilor este permis oricarui membru (aceasta organizatie dispunand de 154 de tari membre), capitalul social al acesteia fiind de 1 miliard DST. Nevoia sporita de garantare a investitiilor a impus ca in martie 1999 sa se realizeze o majorare a capitalului cu aproximativ 850 milioane USD, capitalul operativ fiind suplimentat si cu 150 milioane USD - imprumuturi de la Banca Mondiala.

Prin activitatea desfasurata de aceasta institutie sunt stimulate investitiile straine directe, acestea avand, in fond ca finalitate, incurajarea investitiilor similare locale, stimularea dezvoltarilor afacerilor locale care sa furnizeze bunurile si serviciile solicitate pe piata, toate acestea in scopul eliminarii saraciei.

Ca urmare, dispune de capacitatea de a fi un intermediar obiectiv, acordand investitorilor increderea ca investitia realizata intr-o economie emergenta va fi protejata fata de riscurile manifestate la nivelul economiei respective.

Riscurile manifestate de aceste economii emergente fac obiectul de activitate si al Centrului International pentru Reglementarea Incidentelor Investitionale (CIRII).    Creat in 1966, obiectivul de baza al acestuia a fost acela de a elimina implicarea directa a Presedintelui Grupului Bancii Mondiale in medierea diferitelor divergente dintre guverne si investitori, toate acestea in scopul promovarii cresterii fluxurilor investitionale internationale.

Organizarea Consiliului International de Reglementare a Incidentelor Investitionale are la baza un Consiliu de Administratie, condus de presedintele Bancii Mondiale si de catre un reprezentant al fiecarui stat a ratificat Conventia de constituire; la acesta se adauga un Secretariat care are in vedere rezolvarea problemelor curente administrative ale Centrului.

Ceea ce se evidentiaza legat de acest CIRII este autonomia de care se bucura in calitatea sa de organizatie internationala, activitatea sa fiind insa puternic conectata la cea desfasurata de Banca Mondiala.

Astfel ca, atat Fondul Monetar International cat si    Grupul Bancii Mondiale se constituie in principalul cadru institutional menit sa asigure functionarea sistemului monetar international.

Fondul Monetar International si Banca Mondiala si-au intensificat eforturile in scopul ajutorarii tarilor aflate in criza pentru a depasi aceasta situatie; realizarea acestui obiectiv are la baza adoptarea rapida de actiuni corective menite sa identifice cauzele care genereaza vulnerabilitatea statelor, dar in acelasi timp sa identifice nevoile structurale si de dezvoltare de la nivelul sectorului financiar al tarilor vizate si, in principal, ale tarilor aflate in curs de dezvoltare.

DST - moneda de cont

Drepturile speciale de tragere

Ca orice sistem monetar si sistemul monetar international este caracterizat de existenta unei monede proprii. In cazul de fata, moneda creata in acest sens a fost "drepturile speciale de tragere" (special drawing rights).

Moneda de cont a Fondului Monetar International a fost creata in anul 1969; aceasta este considerata o moneda artificiala, fiind definita pe baza unui cos format din monedele nationale.

DST - activ de rezerva

Drepturile Speciale de Tragere au fost create ca activ suplimentar pentru activele de rezerva existente, fiind alocate tarilor membre ce au participat la constituirea Departamentului DST (in prezent toti membrii F.M.I.). Calitatea acestora de activ de rezerva, deriva, in primul rand, din consimtamantul participantilor de a detine si accepta DST si de a onora diferite obligatii generate tocmai de aceasta caracteristica de activ de rezerva. Aceasta moneda a devenit un principal element de rezerva pentru tarile membre, alaturi de stocul de aur, rezervele valutare (alte valute decat DST). Moneda de cont a FMI nu poate fi utilizata decat de tarile membre participante la Departamentul DST, de catre FMI, precum si de organizatiile oficiale definite d FMI ca fiind alti de tinatori de DST. Bancile comerciale au creat si utilizeaza DST - denumite instrumente financiare - drepturi speciale de trageri ce sunt distincte de cele oficiale.

DST - sursa de lichiditate

Prin crearea acestei monede de cont, FMI s-a constituit    intr-o importanta sursa de lichiditate pentru tarile membre, atat prin alocarile de DST, cat si prin imprumuturile pe care le acorda solicitantilor - tari membre.

1 DST =    1 USD (definitia in aur);