 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
SISTEMUL FISCAL
Fiscalitatea= stiinta care studiaza sistemul fiscal.
Sistem intreg Parti componente(subsisteme)
Relatii
Institutii reglementari1.FUNCTIILE FISCALITATII
Asigurarea resurselor pt. acoperirea cheltuielilor publice. Este legata de
Obiectivul = asigurarea echilibrului bugetar,reducerea deficitului bugetar.
Asigurarea unei repartizari echitabile a veniturilor si patrimoniilor
Obiectivu l= echitatea fiscala=egalitate in fata legii fiscale.
Stimularea sau descurajarea anumitor activitati
Obiectivul = asigurarea interventiei statului in scopul stabilirii activitatii economice.
2.PRINCIPII
Putem constata ca exista 3 categorii de principii:
-economice
-juridice
-alte principii
Principiile economice:
a) -fundamentale
- principiul echitatii
- principiul eficientii-principiul neutralitatii(o prelevare obligatorie care nu afecteaza deciziile contribuabilului)
b) alte principii economice
- randamentul
-comod.
-simplitatea
3.MECANISM
4. INSTITUTIILE = APARATUL FISCAL
5. REGLEMENTARILE:
Principiul constitutional este ca impozitul este reglementat prin lege(in sens restrins=act normativ emis de parlament).puterea aparent obs.a parlamentului in materie de fiscalitate este erodata de modul practic in care functioneaza mecanismul fiscal:
ADMINISTRAREA IMPOZITELOR,TAXELOR,CONTRIBUTIILOR SI ALTOR SUME DATORATE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Ins. un sistem complex de activitati efectuate de organele fiscale,care vizeaza:
o inregistrarea fiscala;
o declararea,stabilirea,rectificarea si colectarea impozitelor,taxelor,contributiilor;
o solutionarea contestatiilor.
Administrarea impozitelor,taxelor,contributiilor este reglementata de Codul De Procedura Fiscala, De Codul Fiscal si Reglemntarile elaborate in aplicarea celor 2 coduri.
Regulile procedurale privind administrarea impozitelor,sunt sistematizate in Codul de Procedura Fiscala.
Codul De Procedura Fiscala reglementeaza drepturile si obligatiile partilor in raporturi juridice privind administrarea:
-impozitele si taxele datorate bugetului de stat si bugetelor locale si prevazute in codul fiscal;
-drepturile vamale prevazute in codul vamal;
Creantelor privind contributiile,amenzile si alte sume,se constituie venituri ale bugetului general consolidate.
In reglementarile administrarii impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale precum si a celor vamale,codul de procedura are competenta exclusiva
Codul de procedura fiscala reglementeaza drepturile si obligatiile partilor din raporturile juridice,privind administrarea:
-impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale si prevazute in codul fiscal;
-drepturilor vamale prevazute in codul vamal;
-creantelor privind contributiile,amenzile si alte sume ce se constituie venituri ale bugetului general consolidate.
In reglementarile administrarii impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale,precum si a celor vamale,codul de procedura are competenta exclusive.
In administrarea creantelor privind administrarea contributiilor,amenzilor, . .., codul de procedura fiscala are o competenta limitata pentru ca intervin si alte reglementari specifice in materie.
Administrarea impozitelor,taxelor,contributiilor si a altor sume, se efectueaza in baza unor principii prevazute de codul de procedura fiscala:
principiul aplicarii unitare a legislatiei;
principiul exercitarii dreptului de apreciere;
principiul rolului activ al organelor fiscale;
principiul limbii oficiale;
principiul dreptului de a fi ascultat;
principiul obligatiei de cooperare;
principiul secretului fiscal;
principiul bunei credinte.
Bibliografie:
o "Fiscalitatea De La Lege Le Politica" L. Tatu, Editura G.H. Back,2006
o "Fiscalitate " Aplicatii Practice L. Tatu Ase,2005
ADIMINISTRAREA IMPOZITELOR,TAXELOR,CONTRIBUTIILOR SI ALTOR SUME DATORATE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Raportul juridic fiscal
Continut:- este dat de totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor potrivit legii,in vederea indeplinirii modalitatilor prevazute pentru stabilirea,exercitarea si stingerea drepturilor si obligatiilor partilor raportului juridic fiscal.
SUBIECTELE: -Statul reprezentat de Ministerul Finantelor Publice prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala cu unitatile sale teritoriale.
-unitatile administrative teritoriale-reprezentate de autoritatile publice locale si de compartimentele de specialitate ale acestora.
3) CONTRIBUABILUL- poate fi reprezentat in relatiile cu organelle fiscale fie de un imputernicit,fie de un curator fiscal.
|
Desemnare |
Contribuabil |
este desemnat de instanta judecatoreasca competenta,la cererea organului fiscal. |
|
Situatia |
Este desemnat in situatii strict determinate prin lege:
|
|
|
Atributii |
Stabilite prin imputertnicire sau prin lege |
Sunt stabilite conform regulilor de drept comun. |
|
Remuneratia |
Stabilite de catre parti |
Stabilite prin hotarire judecatoreasca si principiu (toate ch. legate de reprezentarea contribuabilului cad in sarcina acestuia) |
Contribuabilul poate fi reprezentat in relatiile cu organelle fiscale si prin avocet. In acest caz,continutul imputernicirii si forma acestuia sunt prevazute in reglementarile privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
Numirea uni imputernicit este obligatory in cazul contribuabilului care indeplineste cumulative conditiile:
-contribuabilul nu are domiciliul fiscal in Romania;
-contribuabilul are obligatia de a depune declaratii la organul fiscal.
Imputernicitii indeplinesc in numele si in contul averii contribuabilului obligatiile acestuia fata de organul fiscal.
Drepturila patrimoniale care rezulta din raporturile juridice de drept material,fiscal
= Creante Fiscale
Codul de practica fiscala defineste 2 tipuri de creante fiscale:
-Principale
-drepturi la prescrierea impozitelor ,taxelor,contributiilor si altor sume;
-dreptul la rambursarea Tva;
-drepturile la restituirea impozitelor ,taxelor,etc
Accesorii:
-drepturi la perceperea dobanzilor si penalitatilor de intarziere.
Elemental corelativ al creantelor fiscale este obligatia fiscala
Obligatia fiscala incumba contributiile si vizeaza:
-declararea bun,venit,impozit sau imozit,taxe, . ..
-calcularea si inregistrarea in evidentele contabile si fiscale a taxelor,impozitelor, .
-plata la termenele prevazute de lege;
-plata de dobanzi si penalitati de intirziere aferente impozitelor,taxelor, . .
-orice alte obligatii care revin contribuabilului in aplicarea legislatiei fiscale.
Dreptul de creanta fiscala ii corespunde o obligatie fiscala corelativa. Creanta fiscala si responsabilitatile fiscale se nasc in momentul in care ,potrivit legii, se constituie baza de impunere care le genereaza.
STINGEREA CREEANTEI FISCALE
-prin incasare;
-prin compensare;
-prin executare silita;
-prin scutire;
-prin anulare;
-prin prescriptie;
-alte modalitati prevazute de lege.
Tema: analizati comparativ prevederile legale de stingere a creeantei fiscale.
Contribuabilul - persoana fizica a carei definitie legala imbina 4 criterii:
nationalitatea
rezidenta
originea
venitului combinat cu "principiul celor 183 de zile" - situatie in care
persoana fizica realizeaza un venit in
-nu are nationalitate romana;
-are
nationalitate roman darn u are rezidenta in
Obiectul Impozitului
Legea va defini incepind cu 01.01.2005 urmatoarele tipuri de venituri ale persoanei fizice:
-venituri supuse impozitului pe vanit;
-veniturile neimpozabile.
Legea romana a urmat o tendinta de crestere a numarului de venituri supuse impozitului pe venit.aceasta tendinta se insera in cerinta de principiului de scadere a presiunii fiscale concomitant cu largirea bazei de impozitare.
*TEMA
1. Evolutia conceptiei legii romane privind categoriile de venituri supuse impozitului pe venit in perioada 2004-2007.
Principalele categorii generice de venituri supuse impozitului pe venitul persoanelor fizice sunt:
I. -venituri din activitati independente:
-venituri comerciale:-venituri din fapte de comert;
-venituri din prestari de servicii;
-venituri din practicarea unei meserii;
-venituri din profesii libere desfasurate in mod independent;
-venituri din drepturi de proprietate intelectuala:
-brevete de inventie,marci,procedee tehnice,etc
-drepturi de autor ;
-alte drepturi asemenea.
II. -venituri din salarii si asimilate salariilor ;
III. -venituri din cedarea folosintei bunurilor ;
IV. -venituri din investitii;
V. -alte categorii de venituri.
Pentru categoriile de venituri impozabile,legea Romana prezinta in paralel contribuabilii si veniturile care fac obiectul impozitului pe venit.
|
1.persoane fizice rezidente : a)-persoane fixzice rezidente romane cu domiciliul in Romania b) altele. |
a) - Venituri din orice sursa, atat din Romania cit si din afara Romaniei b) - venituri obtinute numai in Romania. |
Persoanele fizice rezidente : orice persoana care indeplineste cel putin una din conditiile : -are
domiciliul in -centru
intereselor sale vitale e in -indeplineste principiul celor 183 zile: -este cetatean roman care lucreaza in strainatate ca functionar sau angajat al Romaniei intr-un stat strain.(exceptie) |
|
2. personae fizice nerezidente: a) care desfasoara activitati independente printr-un sediu permanent
in b) care desfasoara o activitate
independenta in c) care obtin alte venituri. |
a) Venitul net atribuit sediului permanent ; b) Venitul determinat conform regulilor aferente cantitatii respective de venit ; c) Venitul determinat conform regulilor aferente cantitatii respective de venit ; |
IMPOZITUL PE VENIT DIN SALARII (II)
Salariu = toate veniturile in bani si/sau natura obtinuti de o persoana fizica care desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege ,indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor,ori de forma sub care ele se acorda,inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
Calculul, retinerea si varsarea impozitului se face lunar.
Schema generala de calcul la nivelul unei luni a impozitului
Salariul
tarifar de incadrare
Spor de vechime Alte sporuri
(-) se deduc
(-)
Deducerile:
-deducerea personala lunara;
-contrubutiile la schemele facultative de pensii ocupationale;
-cotizatia sindicala ;
Se definesc recurgand la abordarea lor diferentiata :
a) Def. categorii generice de venituri neimpozabile ;
b) Def. in cadrul fiecarei categorii de venituri impozabile , care sunt exceptiile.
Categorii generice de venituri neimpozabile :
Aceste categorii sunt stabilite aplicand mai multe criterii :
o Sursa de provenienta
- provine din surse publice., indiferent de tipul de buget din cadrul bugetului general consolidat(BGC), fara a fi excluse in cazuri exprese, si alte surse ;
o Scopul in care au fost acordate sumele resp
- legiuitorul are in vedere in special sist. care tin de realitatea unor obligatii cu caracter social, tinand de protectia persoanelor fizice, a copiilor;
- sunt venituri neimpozitate si sumele primite de la persoanelor fizice care au rolul de a compensa o pierdere (materiala, a unei pers., propriei capacitati de munca)
o Situatia socio-profesionala
- caracterizata prin conjugarea unor factori care tin de o precocitate a venit., cu factori de natura emotionala, care exprima simpatia cu care societatea priveste in general tinerii aflati in ipostaza de elevi, studenti si militari ;
o Tipul de activitati din care se obtin respectivele venituri
- legiuitorul evidentiaza in mod expres :
a) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul persoanei,cu exceptia categoriilor de venituri care sunt impozitate ;
b) agricultura si silvicultura, cu exceptia situatiilor in care veniturile agricole sunt impozabile.
Optiunea leg. tine de o protectie sociala.
o Incidenta unui element de extraneitate in definirea fie a titularului venitului, fie a locului unde se desfasoara activitatea generatoare de venit :
- este vizata activitatea ca membru a misiunilor diplomatice, a posturilor consulare, activitatile in cadrul unor organizatii internationale, a unor organizatii neguvernamentale, precum si calitatea de corespondent de presa ;
- pentrt unele situatii statutul de venit neimpozabil este conditionat de existenta unei conduite bazate pe reciprocitate din partea statului strain al carui cetateni si/sau reprezentanti sunt persoane care beneficiaza de acest regim juridic pentru veniturile obtinute in Romania.
o Caracterul de recompensa cu valoarea stipulata pt anumite comportamente si performante obtinute in cadrul unor competitii prevazute in mod expres de catre lege.
COTE DE IMPOZITARE :
Reglemtate intr-o optica unitara si in cadrul acestui act normativ a impozitarii venitului obtinut de persoanele fizice s-a facut in Romania incepand cu 01.01.2000.Prin acest act normativ s-a trecut de la impozitarea separata a venitului persoanelor fizice la impozitarea globala.
Pentru cele mai multe categorii de venituri impozabile, impozitul se facea pe baza unui barem folosind sistemul cotelor progresive compuse, baremul fiind constituit din 3 pana la 5 transe de venit. O modificare radicala in materia impozitului veniturilor persoanelor fizice s-a produs incepand cu 01.01.2005, constand in :
1. trecrea la o cota unica de impozitare de 16 %
2. folosirea aceleiasi cote pt cvasitotalitatea venitutilor cu exceptia unor venituri reglementate in mod expres de lege.
3. folosirea aceleiasi cote pt impozitul pe venit, ceea ce a creat impresia diminuarii intr-o oarecare masura a impozitelor.
(*) Tabelul venit. pt. care se / nu se aplica cota de 16 % in anii 2005-2006, resp. 2007.
DEDUCERILE :
Operatiunea tehnica de deducere a unor sume inainte de stabilirea bazei de calcul a impozitului pe venit a fost experim. printr-un act normativ din 1998 care reglementa deducerea unor sume inainte de stabilirea bazei de calcul a impozitului. Erau avute in vedere : CASS.
Actul normativ aplicat incepand cu 01.01.2000 a perfectionat reglementarile in materie procedand :
1.la atribuirea caracterului de cheltuieli deductibile contributiilor platite de angajat pentru sistemul de protectie sociala :
- bugetul asig. soc. de stat (CAS)
- sanatate (CASS)
- somaj (CAJS)
2.recunoasterea deductibilitatii stabilite ca suma fixa pentru cheltuielile profesionale si deducerea personala.
Deducerea personala s-a operat initial cu 2 categorii de deduceri :
deducere personala de baza - stabilit ca suma fixa supusa unei proceduri de actualizare;
- deducere personala suplimentara - stabilita pe baza unui algoritm in functie de situatia personala a contribuabilului, in speta nr. persoanelor aflate in intretinere si relatia lor cu contribuabilul.
(*) Evolutia reglementarilor in materia deducerilor in perioada '00-'07.
a) pt. un VB > 1000 lei si < 3000 lei → ded = 250 * ( 1- VB-1000 )
2000
o pers. = 350 * ( 1- VB-1000 )
2000
b) pt. un VB > 3000 lei → ded = 0
Ded. p. = 450 * ( 1- 2050-1000 ) ≈ 220
2000
V. imp = VN - Ded. p. - Cotiz. sind. - Contrib. pensie = 1430.75
Pensiile facultative in limita a 200 E.
Imp. sa. = 1430.75 * 0.16 = 228.92 → sal. net = 1710.75 - 228.92 = 1421.83
Baza de calcul a impozitului pentru veniturile din activitati independente este Venitul Net. De aceeia se impune prezentarea in primul rand a procedurilor pe care se bazeaza stabilirea Venitul Net.. Ca regula generala : VN = VB - Ch af. dedutibila.
Pentru fiecare categorie de venit, legiuitorul prezinta care sunt veniturile care sunt cuprinse in Venitul Brut. Aceiasi tehnica este folosita pentru stabilirea cheltuielilor.
∙ Venitul Brut include :
- veniturile in bani si in natura care sunt obtinute din activitatea desfasurata. Legea stabileste in mod expres care sunt intrarile de fonduri, exprimate valoric, care nu sunt considerate Venitul Brut. Conditia pentru ca venitul. unei persoane fizice care desfasoara o activitate independenta sa fie incluse in categoria Venitul Brut, o constituie legatura indisolubila cu activitatea independenta desfasurata.
Legiuitorul roman a procedat an de an la o explicitare mai buna la categoria Venitul Brut, prin precizarea expresa ca se includ in aceeasi categorie venituri cum sunt :
- veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitati independente sau de a nu concura o alta pers. ;
- venituri din anulare/scutirea unor datorii de plata ;
∙ Ex de intrari valorice care nu sunt incluse de legiuitor in categoria generica de Venitul Brut :
- aporturile in natura sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea activitatii sau in cursul desfasurarii acestora ;
- sumele primite sub forma. de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane juridice sau persoane fizice ;
- sumele primite ca despagubire ;
- sumele/bunurile primite sub forma de sponsorizare, mecenat sau donatii.
(*) TEMA : Tabelul generic al sumelor care sunt considerate de legiuitor Venitul Brut, din activit. Independente:
- sume care se includ in Venitul Brut
- sume care nu se iau in calcul
Legea romana distinge urmatoarele categorii de cheltuieli :
a) cheltuieli deductibile ;
b) cheltuieli deductibile limitat ;
c) cheltuieli nedeductibile.
a) Ch. deductibile
Pentru ca cheltuielile aferente veniturilor sa poata fi deduse trebuie sa indeplineasca conditia generala prevazuta de Cod Fiscal la art. 48, lit. a-d :
- Cheltuielile sa fie efectuate in cadrul activitatii desfasurate in scopul producerii venitului, justificate prin documente ;
- Aceleasi cheltuieli sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite ;
- Cheltuielile trebuie sa respecte regulile privind amortizarea prevazute in materia imp. pe ;
- Cheltuielile cu primele de asigurare sa respecte regulile de deductibilitate prevazute de Codul Fiscal.
Aceste reguli au fost elaborate din perspetiva relatiei cheltuielile cu asigurarile cu activitatea desfasurata.Pentru a fi deductibile, cheltuielile cu primele de asigurare trebuie sa fi fost efectuate pt. :
- active corporale/necorporele din patrimoniul afacerii ;
- sa vizeze active care servesc drept garantii bancare pentru creditele folosite in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul ;
- primele de asigurare, de este vorba de asigurarea pentru boli profesionale, de risc si accidente de munca.
b) Cheltuielile deductibile limitat
Sunt prevazute expres de lege.pentru a stabili limita maxima a sumei deduse, legiuitorul folosind mai multe variante :
1. Aplicarea unei cote procentuale asupra unei baze de calcul definite prin lege.Este cazul cheltuielile de sponsorizare, a cheltuielilor de mecenat, protocol, pentru sumele acordate ca burse private, pentru contributiile profesionale, obligatiile datorate organizatiilor profesionale din care face parte contribuabilul ;
2. Aplicarea unei cote procentuale asupra unui indicator al activitatii proprii. Este cazul cheltuielilor sociale a caror limita este suma obtinuta prin aplicarea unei cote de pana la 2 % asupra fondului de salarii realizat ;
3. Stabilirea limitei maxime cu suma fixa exprimata in echivalent se aplica anual pentru o persoana. Se foloseste pentru a exprima contributiile efectuate in numele angajatilor la fondurile facultative de pensii, asigurari voluntare de sanatate ;
4. Stabilirea unei corespondente cu modul de reglementare al cheltuielilor respective din sistemul public :
- indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, tara/strainatate, in interesul serviciului = 2,5 % din nivelul legal stabilit de institutiile publice ;
- prin trimitere la actele in vigoare → pentru cheltuieli neprevazute, tichete de masa, pierderi bunuri perisabile, contributii sociale obligatorii pentru salariati (inclusiv pentru asigurarea de accident de munca si boli profesionale) ;
- nivelul dobanzilor de referinta a BNR pentru dobanzile aferente imprumuturilor de la persoanele fizice / persoanele juridice folosite pentru desfasurarea activitatii si obtinut pe baza contractului intre parti.
c) Cheltuielile nedeductibile
Sunt strict reglementate, iar legiuitorul foloseste o serie de criterii pentru a stabili caracterul nedeductibil al aceleiasi cheltuieli;
Ex. criterii
- lipsa elementelor care sa justifice necesitatea aceleiasi cheltuieli din perspectiva activitatii independente desfasurate de contribuabil (= sumele / bunuri folosite de contribuabil pentru uzul sau personal sau al familiei sale) ;
- donatiile de orice fel ;
- cheltuielile cu primele de asigurare, cu exceptia celor care au caracter deductibil ;
- corespondenta aceleiasi cheltuielile cu categoria de venituri neimpozabile sau cu sume care nu sunt considerate venituri brute ;
- sumele platite sub forma impozit pe venit ;
- cheltuielile care sunt consecinta unei proaste gestionari a afacerii sau sunt consecinta unui comportament care intra sub incidenta legii si comporta anumite sanctiuni ( amenzi, confiscari, dobanzi, penalitati ).
(*) TEME : 1. Evolutia 2005-2007 a cotelor pentru cheltuielile deduse limitat pentru veniturile din activitati independente.
2. Definirea veniturilor impozabile pentru toate categoriile de venituri supuse impozitarii pe venit.
3. Baza de calcul a impozitului pentru fiecare categorie de venit impozabil.
4. Calculul si plata impozitului si tipul acestuia, pentru impozitarea pe venit.
Se aseaza in speta asupra consumului.In economia centralizata, impozitul indirect reprezentate prin impozitarea asupra circulatiei marfurilor actionau mai degraba ca un impozit suplimentar asupra beneficiului intreprinderii, deoarece se practicau cote de ICM diferentiate pe categorii de produse al caror nr. se ridica la cateva sute, avand si rolul de a regla nivelul ratei profitului, ratei beneficiului. Trecerea la economia de piata a impus masuri profunde, in special in categoria impozitului indirect sub constrangerea cerintelor de asociere si aderare la UE. Masurile de reforma fiscala s-au materializat in asigurarea suprematiei impozitului indirect in forma bugetara.
Analizate din perspectiva principiilor fiscale, impozitele indirect apar in vadita contradictie cu principiul echitatii fiscale :
- dpdv al tehnicii de calcul prezinta posibilitati reduse de a lua in calcul capacitatea de
- fiind percepute asupra cheltuielilor si consumului, au caracter regresiv ;
- procedurile specifice acestui impozit nu permit tratarea diferentiata a persoanei care suporta in final povara fiscala.
De eventualele exceptii / facilitati prevazute de lege profita atat persoanele cu venituri reduse cat si cele cu venituri ridicate.
Impozitele indirecte corespund mai bine cerintelor principiului eficientei fiscale, in special in cadrul neutralitatii.Nu produc distorsiuni la nivelul deciziilor agentilor economici. Sub aspect administrativ, eficienta impozitului indirect este mai mare deoarece costul operatiunii de asezare si percepere este suportat intr-o proportie mai mare decat la impozitele directe de catre agentii economici platitori.
Impozitele indirecte corespund cerintelor principiului randamentului fiscal, deoarece sunt asezate asupra bunurilor si serviciilor si sunt astfel platite de toate persoanelor implicate in procesul de circulatie al bunurilor si serviciilor.
Ca instrument de interventie al statului in economie, impozitul indirect, in special taxele speciale pe consum pot determina modificari in comportamentul consumatorului final restrangand sfera de manifestare a unor comportamente care au caracter nociv asupra sanatatii consumatorilor.Impozitul indirect, in special accizele, conduc la corectarea unor externalitati, fiind folosite in special in UE pentru combaterea poluarii mediului prin emisia de gaze rezultata din consumul carburantilor.
Utilizarea impozitului indirect ca instrument de interventie a statului in economie este convenabila pentru autoritatile publice deoarece cresterea presiunii fiscale este cam umflata prin preturi si tarife.Nemultumirea populatiei este canalizata spre comercianti si apoi spre autoritatea publica.
Incepand cu anii '80 ai secolului trecut, literatura de specialitate a inceput sa recomande din ce in ce mai mult impozitul indirect in ciuda caracterului regresiv.
Aceeasi - imagine negativa asupra impozitului pe venit ;
Progresele pe plan teoretic si de tehnica fiscala care au condus la perfectionarea mecanismului impozitului indindirect
Au un rol complex in orice economie constituind in primul rand un instrument de politica comerciala in asigurarea protectiei productiei si producatorilor, dar si de largire a cooperarilor economice dintre state.
Autoritatea nationala poate sa legifereze doar in masura permisa de angajamentele internationale la care este parte.
Taxele vamale se instituie asupra bunurilor si produselor care intra si ies dintr-o tara , dar si asupra bun. care tranziteaza teritoriul respectiv.
∙ Taxe vamale - de import → foarte raspandite ;
- de export → raspandire extrem de retransa
- de tranzit
In materie de taxe vamale in 2006 in Romania au aparut modificari legate de impozite, in special un nou cod vamal instituit prin legea nr.86/apr. 2006.
∙ REGIM VAMAL = concept cheie care cuprinde totalitatea normelor care se aplica in cadrul procedurii de vamuire in functie de scopul operatiilor si destinatiei marfii. Regimul vamal este solicitat de titularul operatiunilor comerciale sau de reprezentantul sau prin completarea si semnarea declaratiei vamale pe care o depune la biroul vamal impreuna cu documentele prevazute de reglementarile vamale.
Vechiul cod vamal opera cu doua categorii de regimuri vamale:
Regimuri
vamale definitive -
Importt + Export + intrododucere in
Regimuri vamale suspensive - tranzitul marfurilor;
-antrepozitul vamal;
- perfectionarea activa;
-transformarea sub controlul vamal;
- perfectionarea pasiva;
- admiterea temp.
Noul cod vamal nu mai opereaza cu aceasta distinctie. Apare ca regim vamal distinct nu imp., ci punerea in libera circulatie a marfurilor.
Noul cod vamal opereaza cu clasificarea:
Regimuri vamale suspensive = notiunea este fol. in cazul marfurilor straine aflate in : tranzit, antrepozit; perf. activa sub forma unui sistem de suspendare; transform. mf. sub control vamal si pt. admitere temporala.
Regimuri vamale economice = notiunea este fol. pt. urm. tipuri de regimuri vamale : antrepozit; perf. activa; transform. mf-ii sub control vamal; admiterea temp. si perfectionarea pasiva.
Marfurile romanesti declarate pentru regimurile vamale de export, perf. pasiva, tranzit sau antrepozitare vamala sunt supuse supravegherii vamale din momentul acceptarii declaratiei vamale pana la momentul in care se afla in una dintre situatiile:
parasesc teritoriul national;
sunt distruse;
declaratia vamala este invalidata .
Modul de calcul a taxelor vamale:
Este un impozit ad-valorem care se calculeaza pe baza relatiei generale:
TV = %TV * VV
% TV = tariful vamal de import
VV = valoare in vama
Vv e stabilita conform reglementarilor internationale elaborate in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului:
Vv = [ Pe + (Cht + Chin/d + Ca)] * Csv
Pe = pret extern (din doc.)
(Cht + Chin/d + Ca) = Ch. pe parcurs extern, necuprinse in Pe (ch. Transport + ch. Cu incarcarea, descarcarea, manipularea mf. pe parcurs extern + costul asigurarii).
(*) TEMǍ: Punerea in libera circulatie dupa noul cod vamal, inclusiv regulamentul de aplicare.
Accizele
= impozite care a cunoscut cele mai dese si substantiale reglementari, de regula la un interval de 2 ani.
Accizele au aparut in reglementarile marfurilor romanesti printr-o hotarire de guvern, in anul 1991 si a pregatit si trecerea la aplicarea TVA.
Reglementarile de acum folosesc definitia de accize armonizate = taxe speciale de consum care se dat. bg. de stat pt. unele produse din productia int. sau din import.
D.p.d.v. al tehnicii fiscale, accentual cade pe definirea obiectului impozabil, adica al produselor care intra in sfera de aplicare a accizelor, si nu pe definirea platitorilor.
Legea opereaza cu 2 categorii de produse supuse accizate:
Produse accizabile supuse antrepozitului fiscal;
Alte produse accizabile.
Produsele sunt urm:
Tutun prelucrat;
Prod. Energetice (uleiuri minerale);
En. Electrica (din 2005).
Sfera de aplicare a prod. acc. a fost in mod constant largita.
Faptul generator = produsele definite prin lege sunt supuse accizelor in momentul:
producerii lor pe teritoriul comunitar;
importului lor pe ac. teritoriu.
Exigibilitatea - acciza este exigibila in momentul:
eliberarii pentru consum;
cand se constata pierderi / lipsuri de produse accizabile.
Elib. pt. consum este def. prin Codul Fiscal, aratandu-se :
pe de o parte care sunt operatiunile care reprez. Eliberare pt. consum;
op. care nu sunt considerate eliberatoare pt. consum
Pt. a defini op. care reprez. eliberare pt. consum se fac referiri la 2 concepte cheie:
regim suspensiv;
antrepozitul fiscal.
Regimul suspensiv = regim fiscal cf. caruia plata acc. este suspendata pe perioada producerii, transform., detinerii si deplasarii prod. accizabile.
Cf. Codului Fiscal, elib. pt. consum este reprez. de operatiuni cum sunt:
orice productie, inclusive ocazionala a prod. accizabile in afara regimului suspensiv;
orice iesire, inclusiv ocazionala, a prod. acc. din regimul suspensiv;
orice import, inclusiv ocaz., de prod. acc. care nu sunt plasate in regim suspensiv.
(*) Sunt exceptate produse: energia electrica, gazele naturale, carbune si cocs.
- fol. de prod. acc. in interiorul antrepozitului fiscal, altfel decat ca mat. prima, s. a.
Regulile privind prod. si detinerea prod.acc. in reg. suspensiv:
Este interzisa producerea de prod. acc. in afara antrepozitului fiscal
Este interzisa detinerea unui prod. acc. in afara antrep. fiscal daca acc. pt. acel produs nu a fost platita.
Exceptii: sunt de stricta reglementare.
Definirea produselor acc. :
Ca tehnica fiscala, legiuitorul se bazeaza pt. def. prod. acc. pe 2 tipuri de elemente:
Codul af. nomenclaturii combinate din Tariful vamal de imp. al Rom, armonizat cu cel European;
Caracteristici specifice de nat. fizico-chimica a prod.
Ex. - la bere - continutul in zahar
- la vin - concentratia alccolica, modul de obt. al alc. continut in produsul finit, modul de prezentare, presiunea datorata CO2 pt. vinurile spumoase etc.
Pt. tutunul prelucrat, legiuitorul diferentiaza urm. subgrupe:
tigarete;
tigari si tigari de foi;
tutunul de fumat:tutun de fumat fin taiat, destinat rularii in tigarete;
alte tutunuri de fumat.
Prod. energetice sunt def. prin referire la codul din nomenclatura combinata.
Se datoreaza acc. pt
alte produse en. daca sunt destinate fol. drept combustibil pt. incalzire sau combustibil pt. motor (nivelul acc. va fi fixat la destinatie la nivelul combustibilului pt. incalzit sau la nivelul comb. pt. cele motor echivalente);
orice produs destinat a fi fololosit, pus in vanzare drept combustibil pt. motor sau ca aditiv pt. cresterea val. finale a combustibilului pt. motor. Nivelul acc. este af. nivelului ombustibilului pt. motor echivalent;
orice produs cu exceptia turbei destinate a fi fol. sau puse in vanzare pt. incalzire. Nivelul acc. este acc. aplicabila prod. en. echivalent;
pt. consumul de prod. en. in incinta unui loc de producctie in alte scopuri decat cel de prod. si in special pt. propulsia vehiculelor. Acc. ap. este asimilata prin lege elib. pt. consum.
Acizele armonizate
Stabilirea acc. - sunt 3 grupe generice:
Acc. specifica
Acc. ad-valorem
Acc. mixta (compusa)
Acc. spec. se stab ca suma fixa pe unit. de masura a cantitatii produsului accizabil. Particularitate: suma fixa exprimata in EURO.
Acc. ad-valorem = un procent aplicat unei baze de calcul (baza de calcul= ind. valoric de tip pret) - incurajeaza prod. sa produca in cant. mari si sa vanda la preturi relativ mici.
Ex. - pt. prod. tigarete - ind. valoric = pretul cu amanuntul
pt. prod. autohtone - ind. valoric = pretul de livrare. Acesta tr. sa nu fie inferior costului de productie
pt. prod. din import - baza de calcul = val. in vama + commision + taxe vamale
Mixta - numai la tigarete (!) - au o acciza specifica si o acciza ad-valorem.
Acc. specifica = indiferent de calitatea prod., si de cant. → producatorul produce m. putin dar cu un pret mare → calitate mai buna.
Acc. specifica se aseaza asupra unor u. masura a cant. eterogene care exprima caracteristicile prod. respective cu referire fie la concentratia alcoolica, fie la continutul de zahar.
Ex.- Stabilirea acc. la bere: este o suma fixa
exprim. in EURO pt. un grad Plato. Acest mod de
exprimare se fol. in tarile din
Acc. (la bere) = C x (k x R)/100 x Q,
Acc. = cuantumul acc.
C = continutul de grad Plato
k = acc. unitara cf. legii
R = cursul de schimb lei - euro
Q = cant. exprim. in hl
Acc. mixta → la produsul tigarete
Are o particularitate : din 1 aprilie 2005 s-a introdus o limita min. a acc. totale la tigarete. Inc. Cu 1 ianuarie 2007, acc. min. reprez. 91% din acc. af. tigaretelor din categoria de pret cea mai vanduta. Daca acc. specifica + acc. ad-valorem pt. un anuit tip de tigarete este m. mica decat acc. min., se plateste acc. minima.
Obligatia de a stabili nivelul acc. min. revie MFP prin ordin al ministrului. Periodicitatea stabilirii este semestriala.
Pt. tigarete, producatorii si importatorii sunt obligati sa stab. pretul max. de vanzare cu amanuntul (= pretul la care produsul este vandut altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si imp.. Acelorasi pers. le revine si obligatia de a aduce la cunostinta publica nivelul max a pret. de v-zare cu amanuntul).
Pt. produsele alc. etilic, tigarete, tigari si tigari de foi, tutun de fumat, nivelul acc. cuprinde si contributia pt. finantarea unor ch. de sanatate cf. prevederilor legii 95/2006 pt. reforma in domeniul sanatatii.
Antrepozitul fiscal
= locul aflat sub controlul aut. fiscale unde prod. acc. sunt prod. transformate, detinute, prmite, sau expediate in regim suspensiv de catre antrepozitul autorizat in exercitiul activitatii si in anumite conditii stab. prin lege.
Reguli generale:
Productia si/sau depozitarea prod. acc. are loc numai intr-un antrepozit fiscal daca acc. nu a fost platita;
Un antrepozit fiscal poate fi fol. numai pt. producerea si/ sau depozitarea produselor accizabile;
Antrepoz. fiscal nu poate fi fol. pt. vanzarea cu amanuntul a prod. acc.;
Detinerea de prod. acc. in afara antre. Fiscal, pt. care nu se face dovada platii acc. atrage dupa sine obligatia de plata a acc.
Obligatiile platitorilor de acc.:
Acc. se calc. in cota si rata de schimb in vigoare la mom. in care acc. devine exigibila;
Acc. se plateste la bg. de stat pana la 25 inclusiv a lunii urm. celei in care acc. devine exigibila (exista exceptii stab. prin lege);
Depunerea unei declaratii de acc. la autoritatea fiscala competenta, pt. fiecare luna, indif. de datoreaza sau nu plata acizei pt. luna resp. Termenul: pana la 25 a lunii urm. celei la care se refera declaratia.
Orice antrepozit autorizat este obligat sa tina registre contabile precise cu suficiente info. pt. stab. acc.
Depunerea unei garantii dupa acceptarea cond. de autorizare a antrepoz. fiscal, care sa asigure plata acc. care pot deveni exigibile.
Alte produse accizabile
= o gama f. diversificata de produse: confectii, blanuri nat., cafea, bijuterii, parfumerii, arme vanatoare, auto, prod. electronice, etc.
Exceptie: prod. cafea → acc. specifica.
Regula: pt. prod. din ac. grupa acc. se datoreaza o sg. data si este stab. ad-valorem. La auto acc. ad-valorem este diferentiata pt. auto noi sau rulate si in cadrul celor 2 cat., pe capacitatea cilindrica.
TVA
o Franta → impunerea ind. a CA prin introd. unei taxe prop. asupra platilor prin aplicarea unor timbre pe facturi
o Fr. → in urma reformei fiscale s-a instituit ac. tip de impozit asupra CA, care se platea pe dif. stadii parcurse de produs fara a fi imp. cumulative
o 1 ian. 1970: TVA este adaugata de tarile membre ale pietei commune
o Fr. → este definitivata forma standard actuala a ac. imp.
o
Studiu O.E.C.D.: TVA=imp. mondial.
Adaptarea ac. imp. este o cerinta esentiala pt. dobandirea statutului de asociat a CE.
o Febr. 1992: tratat de asociere intre Ro si CE.
Prin ord. de guv. nr. 3/1992 s-a elaborat in Ro prima reglem. in materie de TVA. Aplicarea propiu-zisa → 1 iulie 199?. Leg. Rom. in materie de TVA se carac. prin complexitate dublata de modif. repetate cuprinse in legi, ord./hot. de guv. ord. si circulare a MFP.
Avantaje:
caracter universal - un imp. pe consum asupra op. privind transferul de bun. si prestarile de servicii cu titlu oneros → randament fiscal ridicat;
cota de impunere standard se aplica asupra tuturor active. ec., eliminandu-se astfel discriminarea. Fiind un imp. cu plata fractionata → mai putina opozitie din partea platitorilor;
metodologia de calc. permite fiecarui platitor sa cunoasca exact marimea imp. si a obligatiei de plata → transparenta
aplicarea TVA se face numai in
Sfera de cuprindere:
Pt. ca o operatiune sa intre in sfera de aplicare TVA ac. tr. sa ind. cumulative conditiile:
Sa constituie o livrare de bun, o prestare de servicii, efectuate cu plata, sau o op. similara ac.;
Locul de livrare al bun. sau prestarea serv. sa fie cons. Ro.;
Op. sa rezulte din activitati economice desf. in scopul obt. de venituri;
Op. sa fie efectuate de pers. impozabile def. cf. legii.
Pers. imp.= orice persoana, indif. de statutul sau juridic, care efectueaza de o maniera independeta active. ec. Instit. Publice nu sunt cons. Pr. Imp. pt. activit. Desf. in calitate de autoritati publice, chiar de percep taxe, redevente, etc.
Exceptii: instit. Publice sunt tratate cf. legii pt. operatiuni care conduc la distorsiuni concurentiale.
Codul fiscal distinge urm. cat. ale conceptului de livrare de bunuri
transferul dreptului de a dispune de bun. ca proprietar;
op. cons. Livrare de bun. in baza legii = predarea efectiva a bun in baza unui contract cu plata in rate; transferul bun. in urma aplicarii executarii silite; trecerea in domeniul public a unor bun. din patrimonial pers. impozabile;
livrari de bun. assimilate = caract. Comuna o constituie prezenta pers. impozabile in op. resp.
Codul fiscal def. op. care nu constituie livrare de bun:
Ex: - bun. distruse ca urm. a unor calam. nat. sau alte cauze de forta majora;
bun. de nat. stocurilor degradate cal. care nu mai pot fi valorificate (de sunt indeplinite cumulative conditiile: 1. nu sunt imputabile; 2. degradarea se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente; 3. se face dovada ca ac. bun. s-au distrus si nu mai intra circuitul ec. )
Ca tendinta se obs. o accentuare a legiutorului in stab. op. care nu constituie livrare de bun. concretizata si in reducerea sferei de cuprindere a ac. tip de operatiune.
Prestarile de servicii: sunt def. prin opozitie cu notiunea de livrre de bun, in Codul Fisc. Se cons. prest. de servicii orice op. care nu e livrare de bun.
Sunt def. in C.F. cu titlu de ex. o serie de op. de p. de serv.:
inchirierea de bun. sau transmiterea fol. bun. in cadrul unui contract de leasing;
transferul/transmiterea fol. drept. De autor, brevetelor, inventiilor, licentelor, marcilor com., s.a.
angajam. de a nu desf. a activit. Ec., de a nu concura o alta pers. sau de a tolera o an. actiune sau situatie;
intermedierea efectuata de comisionari care act. in numele si in contul comitent. at. cand intervin intr-o livrare de bun./prest. servicii.
C.f. def. si op. care se cons. prestari de servicii cu plata:
Ex.: - fol. temp. bun. care fac parte din activele unei pers. impozabile, daca sunt indeplinite conditiile: 1. fol. se face in scopuri care nu au leg. cu activit. ec. a pers. impozabile sau utilizarea vizeaza punerea la dispozitie in vederea fol. in mod gratuity a altor pers.; 2. TVA-ul pt. bun. resp. a fost dedus total sau partial.
prest. de servicii efectuate de catre o pers. imp. daca utilizarea este efectuata: 1. in mod gratuit sau 2. in scopuri care nu au leg. cu activit. sa ec. pt. uzul personal al angajatilor sai sau a altor persoane.
C.f. def. si op. care nu constituie prest. de serv. cu plata → ex.: fol. temp. a bun, care fac parte din activele unei pers. imp. daca ac. op. sunt effectuate: 1. in cadrul act. De sponsorizare, mecenat, protocol, sau alte dest. pr. de lege sau 2. op. sunt ef. in scop publicitare sau a stim. Vanzarii.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Finante-banci | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
