STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

Structura resurselor financiare publice difera de la o tara la alta, iar in evolutia istorica a acestora s-au inregistrat numeroase modificari.     In continuare vom prezenta aceasta structura pe baza urmatoarelor criterii:

din punct de vedere al continutului economic;

din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;

prin prisma bugetului general consolidat;

in functie de ritmicitatea incasarilor la buget;

in functie de provenienta.

Resursele financiare publice, din punct de vedere al continutului lor economic, se concretizeaza in:

prelevarile cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contributii);

resursele de trezorerie;

resursele provenind din imprumuturi publice;

resursele provenind din emisiune monetara fara acoperire.

1) Prelevarile cu caracter obligatoriu se prezinta sub forma veniturilor fiscale si nefiscale. Veniturile fiscale se instituie de catre stat, in virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa de subiect de drept public. Veniturile cu caracter fiscal reprezinta prelevari legale din veniturile create de unitatile economice si populatie, inclusiv in legatura cu detinerea de catre acestia a unor averi sau proprietati impozabile si se concretizeaza in:

impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportatorul real este considerat a fi insusi subiectul lor;

impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportatorul real nu coincide cu subiectul platitor, datorita fenomenului financiar de repercursiune.

Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:

in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda, dividendele);

de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii);

de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte venituri din protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de reproductie si selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii publice, sumele incasate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate);

din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din:

amenzile si penalitatile aplicate;

valorificarea bunurilor confiscate;

concesiunile realizate de institutiile publice;

expertizele in domeniul navigatiei etc.

2. Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporara a deficientelor curente ale bugetului national public. Ele prezinta urmatoarele caracteristici principale:

sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piata de capital, prin emisiunea si plasarea unor titluri de stat sub forma bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit;

au caracter temporar si rambursabil;

presupun un cost determinat de dobanda aferenta titlurilor de stat, precum si de cheltuielile ocazionate de punerea si retragerea din circulatie a titlurilor respective.

3. Resursele financiare provenind din imprumuturi publice se gestioneaza, de asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, si constituie un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare si de acoperire a deficitului bugetar.

Emisiunea monetara fara acoperire, desi constituie o modalitate de finantare a deficitului bugetar, produce si efecte negative, pe plan economic si social, generate de inflatii.

Un alt criteriu de grupare a resurselor publice il constituie structura organizatorica a statelor si distingem:

1. in statele de tip unitar:

resurse publice ale bugetului central;

resurse publice ale bugetelor locale;

resurse mobilizate pe linia asigurarilor sociale, reprezentate in bugetul central consolidat.

2. in statele de tip federal:

resurse publice ale bugetului federal;

resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei;

resurse publice ale bugetelor locale.

    In statele de tip federal, resursele asigurarilor sociale se regasesc ca venit atat in bugetul central consolidat, cat si in bugetele statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei.

Structura resurselor financiare privita prin prisma bugetului general (central) consolidat, include:

1. resursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte:

a) veniturile curente:

detin ponderea cea mai mare in formarea bugetului public;

se incaseaza pe baza unor prevederi legale care au o valabilitate mare in timp;

in functie de natura lor, acestea se divid in venituri fiscale si venituri nefiscale.

b) venituri din capital:

detin o pondere scazuta in structura veniturilor bugetare;

au o provenienta obiectiva, rezultata din valorificarea prin vanzare a unei parti din avutia nationala aflata in patrimoniul public;

se concretizeaza in:

veniturile obtinute prin valorificarea unor bunuri ale statului (cum ar fi cele obtinute din vanzarea locuintelor);

veniturile obtinute din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice (echipamente de birotica, mobilier, materiale de constructii rezultate din modelari, mijloace de transport etc.);

veniturile obtinute din valorificarea unei parti a stocurilor aflate in rezerva de stat si de mobilizare.

2. resursele financiare ale asigurarilor sociale de stat, care provin din contributiile pentru asigurarile sociale si din alte surse ce alimenteaza asigurarile sociale de stat.

3. resursele financiare cu destinatie speciala, care constau, in general, din contributiile ce alimenteaza fondurile speciale constituite la nivel central.

4. resursele financiare ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale cum sunt:

impozitele, taxele si veniturile nefiscale cu caracter local;

cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat;

alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.

In functie de ritmicitatea incasarii lor la buget, resursele financiare publice se grupeaza in:

1. resurse ordinare (curente):

sunt cele considerate normale, firesti pentru constituirea bugetului public;

se incaseaza la buget cu o anumita regularitate, in cadrul fiecarui exercitiu bugetar;

in aceasta categorie se includ:

veniturile fiscale;

contributiile pentru asigurarile sociale de stat;

contributiile ce alimenteaza fondurile speciale;

veniturile nefiscale.

2. resurse extraordinare (intamplatoare sau incidentale):

sunt cele la care statul recurge in situatii exceptionale, respectiv cand resursele curente nu acopera cheltuielile publice;

in aceasta categorie se includ:

imprumuturile de stat interne si externe;

transferurile, ajutoarele si donatiile primite din strainatate;

unele rezultate din lichidarea participatiilor de capital in strainatate;

sumele rezultate din valorificarea peste granita a bunurilor statului;

emisiunea monetara fara acoperire in economia reala.

In functie de provenienta lor, resursele financiare publice se grupeaza in:

1. resurse de provenienta interna:

in functie de calitatea subiectului partilor acestea se divid in:

venituri de la unitatile economice cu capital de stat, privat, mixt si cooperatist;

venituri de la institutiile publice si private;

venituri de la populatie (menaje).

se incaseaza la bugetele corespunzatoare sub forma de impozite, taxe, contributii, venituri nefiscale, imprumuturi publice interne.

2. resurse de provenienta externa:

apar, in principal, sub forma de:

imprumuturi de stat contractate la institutii financiare internationale (FMI, Banca Mondiala, BERD s.a.);

imprumuturi de stat contractate la guvernele altor tari;

imprumuturi de stat contractate la banci cu sediul in alte tari;

imprumuturi de stat contractate de la detinatori straini (particulari) de capitaluri banesti;

dobanzi percepute pentru creditele externe acordate, precum si a ratelor scadente la aceste credite ce se incaseaza de buget in anul curent;

ajutoare financiare si donatii primite din strainatate;

impozite si taxe percepute de la reprezentantele in Romania ale firmelor straine;

impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor straini, ce se transfera in strainatate;

lichidari ale participatiilor de capital ale statului in strainatate.