STUDIU DE CAZ - ANALIZA SITUATIILOR FINANCIARE LA SC DAN STEEL GROUP SA BECLEAN

1. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

Modelul Conan-Holder se bazeaza pe o functie "Z" scor, cu urmatoarea structura:

Z = 16X₁ + 22X₂ - 87X₃ - 10X₄ + 24X₅

- rata lichiditatii intermediare

- rata stabilitatii financiare

CPM = CAPITAL PROPRIU (CPR) + PROVIZIOANE (PV) + DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG (DTML) + SUBVENTII PENTRU INVESTITII (SI) + PATRIMONIUL PUBLIC (PUB)   

CPM = J + H + G + I / rd. 61 + PUB

sau

CPM este echivalentul grupei F (Active totale minus datorii curente) din bilant, atunci cand intreprinderea nu inregistreaza Subventii pentru investitii

F = A + E - I / rd. 61 adica

CPM (F) = ACTIVE IMOBILIZATE (A) + FONDUL DE RULMENT NET (E)

- gradul de finantare a vanzarilor din surse externe

- gradul de remunerare a personalului

VALOAREA ADAUGATA (VA) = MARJA COMERCIALA (MC) + MARJA INDUSTRIALA(MI)

MARJA COMERCIALA (MC) = VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR (V_VM) - CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE (C_a)

MARJA INDUSTRIALA (MI) = PRODUCTIA EXERCITIULUI (Q_ex) - (CHELTUIELI MATERIALE TOTALE (CM) + CHELTUIELI PRIVIND PRESTATIILE EXTERNE (L_t))

PRODUCTIA EXERCITIULUI (Q_ex) = PRODUCTIA VANDUTA (Q_V) + VARIATIA STOCURILOR (ΔQ_S) + PRODUCTIA IMOBILIZATA (Q_I)

Daca VARIATIA STOCURILOR (ΔQ_S) apare in Contul de Profit si Pierdere cu Sold creditor, atunci se aduna, iar daca apare cu Sold debitor, se scade.

Daca avem in vedere randurile din CPP unde apar aceste elemente care contribuie la calculul VALORII ADAUGATE, atunci putem scrie astfel:

MC = V_VM (rd. 03) - C_a (rd. 14)

MI = Q_ex - (CM (rd. 11 + rd. 12 + rd. 13) + L_t (rd.25))

Q_ex = Q_V (rd. 02) + ΔQ_S (rd. 06 Sold creditor (+) sau rd. 07 Sold debitor (-)) + Q_i (rd. 08)

- ponderea rezultatului exploatarii in valoarea adaugata

R_Expl = VENITURI DIN EXPLOATARE (V_Expl) - CHELTUIELI DIN EXPLOATARE (C_Expl)

TABELUL NR. 4 - INDICATORII MODELULULUI CONAN

Gruparea firmelor in functie de scorul "Z" Conan-Holder se face astfel:

nivelul I: firme solvabile (Z > 9)

nivelul II: firme cu dificultati financiare temporare, care pot fi remediate daca se aplica strategia adecvata situatiei (4 < Z < 9)

nivelul III: firme falimentare (Z < 4)

In urma analizei facute la societatea SC DAN STEEL GROUP SA BECLEAN, observam ca in cei trei ani analizati firma este solvabila, insa trebuie luat in calcul si dezavantajele acestei metode si anume:

indicatorii utilizati vizeaza numai o parte din remunerarea capitalului

stabilitatea financiara poate creste si pe seama unui grad de indatorare mai mare a firmei

lichiditatea intermediara se poate realiza prin cresterea creditului comercial acordat clientilor

2. ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII FINANCIARE

Lichiditatea si solvabilitatea patrimoniala exprima capacitatea unei societati comerciale de a face fata platilor scadente. Daca lichiditatea financiara reflecta capacitatea firmei de a face fata datoriilor pe termen scurt, solvabilitatea financiara vizeaza coordonatele medii si lungi ale platii unei firme.

Indicatorii lichiditatii financiare si ai solvabilitatii financiare generale in cazul SC DAN STEEL GROUP SA sunt calculati in Tabelul urmator, urmand sa recurgem la interpretarea rezultatelor obtinute.

TABELUL NR. 5 - INDICATORII LICHIDITATII SI SOLVABILITATII

In legatura cu LICHIDITATEA FINANCIARA exista mai multe opinii in literatura de specialitate:

lichiditatea financiara este o componenta a diagnosticului financiar

lichiditatea financiara este forma a capacitatii de plata

lichiditatea financiara este o stare partiala a a echilibrului pe termen scurt a unei societati comerciale, de obicei durata exercitiului financiar

lichiditatea financiara arata capacitatea firmei de a-si acoperi datoriile pe termen scurt din activele circulante.

Starea de lichiditate financiara depinde de urmatorii factori:

de raportul dintre viteza de rotatie a creantelor si viteza de rotatie a obligatiilor pe termen scurt. Cu cat timpul intre doua incasari succesive se diminueaza, iar timpul intre doua plati succesive se mareste, cu atat se consolideaza starea de lichiditate

o trezorerie neta pozitiva consolideaza starea de lichiditate financiara

o amortizare accelerata a activelor corporale disponibilizeaza resurse financiare necesare platii obligatiilor scadente

cresterea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli poate reprezenta o sursa reala de lichiditati

starea de profitabilitate reala (faptica) este componenta de baza a lichiditatii financiare

Conform reglementarilor in vigoare (OMF nr. 94/29.01.2001), exista urmatorii indicatori ai lichiditatii:

2.1. Lichiditatea generala (curenta) (LG)

2.2. Lichiditatea intermediara (imediata, test acid) (LI)

2. Lichiditatea efectiva (LE)

2.1. Lichiditatea generala (LG) reflecta capacitatea activelor circulante de a se transforma in disponibilitati banesti care sa acopere datoriile scadente ale firmei.

Indicatorul se poate calcula in doua modalitati:

in forma absoluta

Observam ca in anul 2005 lichiditatea generala scade de la 8.275.031 in anul 2004 la 2.278.374 ceea ce inseamna ca societatea are probleme mari in a-si acoperi datoriile pe termen scurt din activele circulante. In anul 2006, societatea isi revine lichiditatea generala ajungand astfel la 25.742.087.

- in forma relativa

Optimul pentru R_LG se situeaza in jurul valorii de 200% (cf. OMFP 1752/2005).

De cele mai multe ori se considera ca lichiditatea generala reflecta o situatie buna daca are valori cuprinse intre [120% - 200%], limita minima a sa fiind de 100%.

In anul 2004 si 2005 rata lichiditatii (adica 107,37 respectiv 116,57) se apropie de limita minima, ceea ce inseamna ca situatia firmei este delicata, deoarece exista o corespondenta deplina intre activele curente si resursele corespunzatoare si orice intarziere in incasarea creantelor conduce la imposibilitatea acoperirii obligatiilor curente.

In cazul unei rate a lichiditatii curente sub 100%, situatia devine riscanta, deoarece firmele sunt in situatia de a inregistra plati restante cu influenta nefavorabila asupra fluxurilor lor monetare. In acest caz remedierea situatiei se poate realiza prin reducerea nivelului stocurilor fara a afecta continuitatea productiei, sau prin reducerea termenului de incasare a creantelor. Din fericire, societatea analizata nu se gaseste in aceasta postura.

In anul 2006 observam ca rata lichiditatii generale are o valoare foarte buna, ceea ce arata ca situatia societatii este buna, deoarece cel putin pe termen scurt, datorita activelor circulante mai mari decat obligatiile curente, acestea au capacitatea de a-si achita datoriile exigibile. In acest caz, aparitia unor evenimente neprevazute in miscarea activelor circulante sau in deteriorarea valorii acestora este acoperita din diferenta dintre activele curente si datoriile curente, dar avand in vedere faptul ca rata are o valoare mai mare de 200% si anume de 580,09%, societatea poate sa nu aiba o activitate eficienta, deoarece marimea acestei rate e influentata de marimea stocurilor care de multe ori se caracterizeaza printr-un nivel redus al lichiditatii (stocuri cu miscare lenta sau fara miscare, stocuri degradate sau greu vandabile etc.).

2.2. Lichiditatea intermediara (imediata, test acid) (LI) evidentiaza capacitatea activelor circulante, altele decat stocurile (S) de a participa la finantarea datoriilor pe termen scurt ale firmei.

Indicatorul se poate calcula in doua modalitati:

in forma absoluta

Lichiditatea imediata in cei trei ani analizati la societate se prezinta astfel: in 2004 lichiditatea imediata are valoare negativa la fel ca si in ceilalti ani si anume -4.860.654, in anul 2005 de - 6.362.376, iar in 2006 de -392.556.

- in forma relativa

Intervalul de siguranta pentru R_LI este [50%-100%]. In cazul societatii SC DAN STEEL GROUP SA in anul 2005 si 2006 rata lichiditatii imediate se incadreaza in intervalul de siguranta si anume in 2005 rata este de 53,70% iar in 2006 de 92,67%. Din pacate in anul 2004, rata nu se incadreaza in intervalul de siguranta. Depasirea nivelului optim poate reflecta o gestionare ineficienta fie a creantelor (dificultati in ceea ce priveste incasarea lor), fie a resurselor monetare (lipsa unei politici eficiente de plasamente).

2. Lichiditatea efectiva (LE) masoara gradul in care trezoreria acopera platile scadente ale firmei.

Indicatorul se poate calcula in doua modalitati:

- in forma absoluta

- in forma relativa

Valoarea optima a acestei rate de lichiditate este cuprinsa in intervalul [20% - 30%].

O valoare mai ridicata a acestei rate nu constituie o garantie ca intreprinderea poate sa-si plateasca datoriile pe termen scurt daca celelalte elemente ale activului circulant au un grad redus de lichiditate ceea ce se intampla si in cazul noastru, rata lichiditatii efective fiind sub valoarea optima si anume 2,32% in 2004, 0,76% in 2005 si 3,93% in 2006. Un nivel scazut al acestei rate poate asigura mentinerea echilibrului financiar daca firma detine stocuri, creante sau investitii pe termen scurt usor transformabile in lichiditati, in concordanta cu exigibilitatea datoriilor pe termen scurt.

Analiza ratei lichiditatii efective ( mai ales a doua rata) trebuie efectuata cu rezerve deoarece:

disponibilititile se modifica semnificativ, in perioade scurte de timp, ca urmare a raportului dintre incasari si plati;

incasarile substantiale, dintr-o anumita perioada nu reprezinta neaparat un indiciu de echilibru financiar, ci pot fi cauzate de incasari lente in perioada imediat precedenta;

nivelul relativ scazut poate fi interpretat nu numai ca un semnal al dificultatilor intampinate in recuperarea creantelor, dar si ca o politica de gestiune stricta a disponibilitatilor.

In activitatea practica nivelele optime ale indicatorilor de lichiditate pot fi considerate orientative si in consecinta modificate corespunzator daca se iau in considerare si alti factori precum:

conditiile concrete de desfasurare a activitatii de exploatare a fiecarei societati cand detinerea de active de natura stocurilor, creantelor si a plasamentelor usor mobilizabile permite transformarea lor rapida in lichiditati;

abilitatea de negociere cu clientii si furniorii pentru obtinerea unor durate de incasare a creantelor mai mici decat durata de palta a datoriilor pe termen scurt;

folosirea eficienta a resurselor materiale prin obtinerea unor viteze de rotatie a acestora (ca nr. de rotatii) mai mare decat nivelul mediu al ramurii;

Indicatorii de lichiditate caracterizeaza calitatea activitatii activitatii economico-financiare care sacde atunci cand mijloacele banesti sunt avansate in elemente de active

circulante cu o rotatie incetinita sau intrerupta (marfuri greu vandabile, clienti neincasati la timp, materii prime degradate).

Gradul de lichiditate a elementelor de active circulante are o influenta directa asupra echilibrului financiar. Cu cat nivelul lichiditatii este mai mic sau inregistreaza o tendinta de scadere, influenta se transmite direct asupra necesarului de fond de rulment care va inregistra valori crescatoare. In ultima instanta, deprecierea gradului de lichiditate va influenta structura utilizarilor temporare si implicit echilibrul firmei pe termen scurt.

2.4. Solvabilitatea patrimoniala reprezinta capacitatea societatii de a-si plati datoriile ajunse la scadenta. Valoarea acestui indicator este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului.

Solvabilitatea patrimoniala=(CPR/TA)*100

Solvabilitatea patrimoniala inregistreaza cea mai buna valoare in anul 2004 si anume 77,44%, urmand ca in urmatorii doi ani analizati sa scada, dar ramanand in continuare la o valoare pozitiva, situandu-se peste valoarea minima.

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVULUI BILATIER

Analiza structurii patrimoniale vizeaza urmatoarele obiective:

stabilirea si evaluarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale

aprecierea starii financiare si patrimoniale ale agentului economic

fundamentarea politicii si strategiei financiare a firmei.

Ratele de structura se determina fie ca ponderi ale grupelor de activ sau ale grupelor de pasiv in totalul activelor, respectiv al pasivului, fie ca ponderi ale diferitelor elemente in cadrul grupelor.

Ratele de structura ale activului bilantier se diferentiaza in:

rata generala a imobilizarilor

rata generala a activelor circulante

rata activelor de regularizare

rata primelor privind rambursarea obligatiunilor

Aceste rate de structura a activului in cazul SC DAN STEEL GROUP SA sunt calculate in Tabelul urmator, urmand sa recurgem la interpretarea rezultatelor obtinute.

TABELUL NR. 6 - ANALIZA STATICA A ACTIVULUI BILANTIER

Indicatorii activului bilantier sunt calculati pe baza ANEXEI NR. 1

1. Rata generala a imobilizarilor (RI) se determina ca raport procentual intre activul imobolizat si activul bilantier si evidentiaza ponderea pe care imobilizarile le detin in totalul patrimoniului societatii.

In situatia analizata, RI este de 83,27% in anul 2004 ajungand la 67,67% in anul 2006. Are loc astfel o scadere a ratei. Aceasta scadere semnifica fie o recuperare a investitiei initiale, fie o neangajare a firmei in programe de investitii.   

Rata generala a imobilizarilor se descompune in:

Rata imobilizarilor necorporale (RIN) care evidentiaza ponderea pe care aceasta categorie de active o detin in activele imobilizate.

La societatea comerciala analizata aceasta rata este destul de scazuta (0,010% in 2004, scazand si mai mult in anul 2005 si anume 0,001%, iar in anul 2006 rata creste din nou la 0,007% , dar nu o depaseste pe cea din anul 2004).

Rata imobilizarilor corporale (RIC) evidentiaza ponderea pe care activele corporale o detin in totalul activului imobilizat.

Imobilizarile corporale detin o pondere foarte ridicata in totalul activului imobilizat, aceasta pondere aflandu-se intr-o crestere mai accentuata in anul 2006. Rata imobilizarilor corporale avand o pondere in limite aproximativ constante, o foarte usoara crestere de cateva zeci de sutimi de la 99,98% in anul 2004, la 99,99% in anul 2005. ramanand constanta si in 2006, adica 99,99%.

Rata imobilizarilor financiare (RIF) se determina ca un raport procentual intre imobilizarile financiare si totalul imobilizarilor.

Valoarea de 0% inregistrata de imobilizarile financiare semnifica neangajarea firmei in operatiuni de capital.

Rata generala a activelor circulante (RAC) reprezinta ponderea activelor circulante in totalul activului bilantier.

Rata inregistreaza o usoara crestere de la 16,22% in anul 2004 la 19,51% in anul 2005. Aceasta crestere se datoreaza in mare parte cresterii ponderii creantelor si a trezoreriei in totalul activului circulant. In anul 2006 rata de 19,03% inregistreaza o

scadere nesemnificativa fata de 2005. O crestere a ratei comparativ cu perioada precedenta poate insemna fie o incetinire a procesului productiv sau a derularii afacerii

prin cresterea stocurilor, fie o accelerare a vanzarilor prin acordarea unui credit comercial pe termen mai lung partenerilor, fie o consolidare a lichiditatii imediate a agentilor economici.

In scopul identificarii cauzelor care determina starea acestui indicator, analiza se adanceste pe trei nivele :

Rata stocurilor (RS) exprima ponderea procentuala a stocurilor in totalul activului circulant.

Stocul inregistreaza o descrestere de la 63,18% in anul 2004 la 55,52% in anul 2005, dar isi revine semnificativ si in anul 2006 atinge pragul de 85,06% ceea ce semnifica imobilizari de fluxuri monetare, imobilizari care trebuie finantate din surse proprii sau imprumutate.

Pentru o analiza mai detaliata rata stocurilor se analizeaza pe componentele sale si anume:

2.1.1. Rata stocurilor de materii prime si materiale (RSMP) evidentiaza ponderea stocurilor de materii prime si materiale in totalul stocurilor.

Aceasta rata inregistreaza o scadere de la 64,47% in anul 2004 la 63,82% in anul 2005 si apoi la 46,61% in anul 2006 pe perioada analizata. In cazul de fata, reducerea inseamna fie diminuarea cantitatilor aprovizionate fie devansarea ritmului intrarilor de materiale de catre ritmul productiei.

2.1.2. Rata stocurilor de productie in curs de executie (RSPCE)

Aceasta rata inregistreaza o crestere in primii doi ani analizati, de la 4,75% in anul 2004 la 4,90% in anul 2005. Cresterea ratei este explicata fie prin cresterea duratei ciclului de fabricatie, fie prin cresterea valorii produselor in curs de executie ca urmare a

schimbarii structurii de fabricatie. In anul 2006 se inregistreaza o scadere semnificativa a stocurilor pana la 1 %.

2.1. Rata stocurilor de produse finite si semifabricate (RSPF)

Rata inregistreaza o scadere pana la aproximativ jumatate in anul 2006. De la valoarea de 30,53% atinsa in anul 2004, ajunge la o valoare de 15,29% in anul 2006.

2.1.4. Rata avansurilor pentru cumparari de stocuri (RCAV)

Societatea analizata are rata avansurilor pentru cumparari de stocuri de 0% ceea ce inseamna ca nu are avansuri fata de furnizori.

2.2. Rata creantelor (RCR)

In cazul societatii noastre, rata creantelor scade ajungand in anul 2006 la 14,25% fata de 34,59% inregistrata in anul 2004.

Marimea ratei este determinata de natura relatiilor intreprinderii cu partenerii externi din aval, de termenele de incasare pe care le pretinde clientilor sai.

Rata trezoreriei (RTR)

In anul 2005 fata de 2004 se inregistreaza atat o scadere a ponderii creantelor client, dar si a ratei trezoreriei (de la 2,21% in 2004 la 0,67% in 2005 si apoi la 0,006% in 2006). Acest lucru poate insemna ca desi s-au incasat creantele, in acea perioada au avut loc mai multe plati in numerar.

Rata cheltuielilor in avans

4. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA A PASIVULUI BILATIER

Pentru o analiza mai detaliata a structurii pasivului bilantier voi proceda la analiza acestuia cu ajutorul ratelor de structura. Ratele de structura a pasivului bilantier evidentiaza doua aspecte:

- ponderea pe care grupele de posturi o detin in totalul capitalului

raportul in care se afla doua subgrupe de pasiv

In prima categorie de indicatori se evidentiaza :

rata autonomiei financiare totale

rata privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

rata generala a serviciului datoriei

rata veniturilor in avans

Aceste rate sunt calculate in tabelul urmator, iar in cele ce urmeaza se va recurge la interpretarea rezultatelor obtinute.

TABELUL NR. 7 - ANALIZA STATICA A PASIVULUI BILANTIER

1. Rata autonomiei financiare totale (RAFT) evidentiaza gradul in care unitatea patrimoniala poate face fata obligatiilor de plata. Indicatorul se calculeaza ca raport intre capitaluri proprii si pasivul bilantier.

Analizand cei trei ani observam ca acest indicator are o usoara scadere incepand cu anul 2004 (70,44%), apoi in 2005 (65,21%) ajungand in anul 2006 la 55,62%. O

valoare ridicata a nivelului ratei autonomiei financiare semnifica o sporire a capacitatii de autofinantare a agentului economic. Este considerata ca avand o valoare buna cand depaseste pragul de 30%. In cazul nostru in fiecare an analizat valoarea ratei depaseste acest prag de 30%.

Autonomia financiara se poate consolida in conditiile cresterii resurselor proprii reflectate in rate partiale ale autonomiei si anume : rata capitalului social, rata primelor de capital, rata rezervelor legale, rata rezultatului reportat, rata rezultatului net al exercitiului, rata provizioanelor reglementate. Aceste rate partiale ale autonomiei financiare totale se calculeaza procentual prin raportarea posturilor de pasiv enumerate mai sus la capitalurile proprii.

Aceste rate fie nu se calculeaza din cauza inexistentei elementelor patrimoniale in bilant, fie cele care se calculeaza (rata rezultatului reportat, rata rezultatului net al exercitiului, rata profitului repartizat) au o valoare destul de scazuta, inregistrand fluctuatii mici pe intervalul analizat.

In a doua categorie de rate a pasivului bilantier evidentiem :

rata stabilitatii financiare

rata autonomiei financiare la termen

rata autonomiei financiare

rata indatorarii la termen

rata securitatii financiare

gradul de dependenta financiara

Rata stabilitatii financiare pune in evidenta capacitatea investitionala a unei societati comerciale.

Rata stabilitatii financiare creste de la 84,42% in anul 2004 la 94,42 in anul 2006.

2. Rata autonomiei financiare la termen arata contributia capitalului propriu la formarea capitalului permanent.

In vederea asigurarii autonomiei financiare la termen, ponderea capitalului propriu trebuie sa reprezinte minim 50% din capitalul permanent.

Rata autonomiei financiare evidentiaza proportia intre capitaluri imprumutate si capitaluri proprii.

4. Rata indatorarii la termen se determina ca raport procentual intre imprumuturile financiare pe termen mediu si lung si capitalurile proprii.

O crestere a nivelului indicatorului semnifica dependenta financiara la termen ridicata. In anul 2005 rata indatorarii la termen se pozitioneaza in intervalul de 0%-40%, si anume 0,97%ceea ce este foarte bine.

Gradul de dependenta financiara

Nivelul optim al acestei rate trebuie sa fie sub 200%, adica limita superioara acceptabila este ca marimea datoriilor totale sa fie de cel mult doua ori mai mare decat capitalul propriu. La nivelul SC DAN STEEL GROUP SA , gradul de independenta inregistreaza valori sub acest nivel (41,95% in 2004, 53,33% in 2005 si 79,78% in anul 2006), ceea ce determina o majorare a capacitatii de autofinantare a firmei pe termen scurt, mediu si lung.

5. ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE

Mentinerea si dezvoltarea in afaceri a intreprinderilor este conditionata de desfasurarea de catre acestea a unei activitati rationale, eficiente. In economia de piata, activitatea economica rationala este activitatea care genereaza profit. Profitul sau beneficiul este expresia baneasca a castigului obtinut in urma unei operatiuni, actiuni sau activitati, iar conditia generala a obtinerii profitului este activitatea economica rentabila.

Nivelul rezultatelor obtinute reprezinta, pentru orice manager, masura eficientei activitatii desfasurate. Rezultatele sunt reflectate in contul de profit si pierdere, situatie care prezinta modul de obtinere a acestora pe tipuri de activitati si serveste adoptarii deciziilor la nivelul managementului in vederea coordonarii intregii activitati a firmei.

Aspectele esentiale ale analizei performantei (rentabilitatii) sunt urmatoarele:

Analiza de ansamblu a performantei pe baza contului de profit si pierdere;

Analiza performantei financiare cu ajutorul ratelor.

Indicatorii performantelor financiare sunt calculate in ANEXA nr. 2 (CPP-UL)

5.1 .Analiza de ansamblu a performantei pe baza contului de profit si pierdere

Contul de profit si pierdere permite urmarirea activitatii desfasurate de intreprindere pe tipuri de activitati, pe o perioada de timp determinata, de obicei durata exercitiului financiar. Desfasurarea activitatii pentru atingerea scopului intreprinderii nu este altceva decat o inlantuire continua de operatiuni de achizitii, plati, productie, vanzari si incasari care influenteaza contul de rezultate. Fiecare dintre aceste operatiuni este subordonata obtinerii unui rezultat net, prin obtinerea unui surplus financiar la fiecare nivel de activitate.

Contul de profit si pierdere grupeaza veniturile si cheltuielile unei intreprinderi pe tipuri de activitate, si anume:

activitatea de exploatare

activitatea financiara

activitatea extraordinara

Contul de profit si pierdere este una din situatiile financiare care permite atat evidentierea rezultatelor partiale ale celor trei activitati, cat si a rezultatelor globale. Cu

ajutorul lui se explica modul de constituire a rezultatului exercitiului in diferite etape, permitand desprinderea unor concluzii legate de nivelul performantelor economice ale activitatii desfasurate de o intreprindere intr-o anumita perioada de timp.

Pentru calculul si analiza formarii progresive a rezultatului exercitiului se folosesc "soldurile intermediare de gestiune" (S.I.G.) care reprezinta indicatori ce pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului.

Un prim aspect urmarit in cadrul analizei de ansamblu a performantelor financiare, vizeaza modul de formare al fiecarui indicator in parte, pe nivele de activitate, astfel:

5.1.1. Nivelul de exploatare

In acest segment de activitate sunt prezentati indicatorii care permit evaluarea performantelor la nivelul activitatii principale (de baza), adica activitatea de exploatare. Marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare este reprezentata de rezultatul exploatarii.

REZULTATUL EXPLOATARII (RExpl) apare ca urmare a derularii fluxurilor de exploatare, care cuprind operatiuni economice cu caracter specific, obisnuit si repetitiv, care vizeaza activitatea normala si curenta a unei intreprinderi, excluzand influenta unor factori cu caracter financiar sau extraordinar.

RExpl = Venituri din exploatare (VExpl) - Cheltuieli de exploatare (CExpl)

Formarea rezultatului exploatarii are la baza contributia diferitelor componente (solduri intermediare de gestiune) din activitatea de exploatare la constituirea veniturilor, astfel:

Cifra de afaceri neta (CAN) evidentiaza dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o intreprindere in relatiile cu diferiti parteneri. Fiind un indicator de volum al activitatii unei intreprinderi, cifra de afaceri neta cuprinde "sumele provenind din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale persoanei juridice, dupa scaderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite si taxe aferente".

Ca si modalitate de calcul, CAN se determina prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii si altor venituri

realizate din relatiile cu tertii, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor.

CAN = Q_V + v_VM + V_S

Productia exercitiului (Q_ex) evidentiaza dimensiunea activitatii comerciale a unei intreprinderi productive atat in relatia cu tertii (clientii) prin productia vanduta si variatia productiei stocate, pe de o parte, cat si in relatia cu sine insasi prin productia imobilizata, pe de alta parte. Productia exercitiului este un indicator specific unitatilor industriale, masurand volumul global al activitatii desfasurate.

Q_ex = Q_V + ΔQ_S + Q_i

Marja comerciala (MC) determina performantele intreprinderilor care functioneaza in sfera distributiei si comercializarii iar, in cazul intreprinderilor din alte domenii, performantele rezultate din activitatea de comert prin magazinele proprii.

MC = V_VM - C_a

Marja industriala (MI) reprezinta valoarea nou creata in activitatea productiva desfasurata de o intreprindere intr-o perioada determinata de timp, respectiv durata exercitiului financiar.

MI = Q_ex - Consumul intermediar (CM+(L_t)

Valoarea adaugata (VA) exprima cresterea sau plusul de valoare realizat de intreprindere prin utilizarea factorilor de productie intr-o perioada de gestiune.

VA = MC + MI (completare cu )

5.1.2. Nivelul financiar

Acest nivel evidentiaza operatiunile economice care se refera la activitatea financiara si care au un caracter obisnuit, repetitiv si specific. Derularea acestor operatiuni sta la baza determinarii REZULTATULUI FINANCIAR (RF).

Rezultatul financiar ar trebui sa exprime eficienta operatiunilor financiare ale intreprinderii ca plasamentele financiare sau participatiile intreprinderii, datoriilor si imprumuturilor.

RF = Venituri financiare (VF) - Cheltuieli financiare (CF)

In sfera activitatii financiare, rezultatul care reflecta efortul propriu al intreprinderii in ceea ce priveste aceasta activitate este Rezultatul brut financiar (RBF).

RBF = Venituri financiare brute (VFB) - Cheltuieli financiare brute (CFB)

O categorie aparte de indicatori care reflecta rezultatele partiale ale intreprinderii o constituie REZULTATUL CURENT (RC).

RC = Rezultatul exploatarii (RExpl) + Rezultatul financiar (RF)

5.1. Nivelul extraordinar

Pune in evidenta fluxurile financiare care rezulta din operatiuni care nu au legatura directa cu obiectul normal de activitate al intreprinderii. Operatiunile din aceasta categorie au un caracter accidental si stau la baza determinarii REZULTATULUI EXTRAORDINAR (RExtr).

RExtr = Venituri extraordinare (VExtr) - Cheltuieli extraordinare (CExtr)

5.1.4.Nivelul global

1. Rezultatul brut total (RBT)   

RBT = RBExp + RBF + RBExtr

2. Rezultatul brut inainte de deducerea dobanzilor si impozitelor (RBDI)

RBDI = RC + RExtr + CHD

Acest indicator evidentiaza capacitatea intreprinderii de a finanta din resurse proprii serviciul datoriei fata de banca finantatoare.

Rezultatul brut al exercitiului (RBE)

RBE = RC + RExtr

4. Rezultatul net al exercitiului (RNE)

RNE = RBE - IP

5. Rezultatul net comparabil al exercitiului (RNEC)

6. Capacitatea de autofinantare (CAF)

CAF reprezinta surplusul monetar net global, efectiv sau potential, degajat de ansamblul operatiunilor de gestiune in cadrul unei anumite perioade, care ramane la dispozitia intreprinderii pe termen lung. Caracterul net se explica prin determinarea acestui indicator dupa deducerea impozitului pe profit, iar caracterul global prin faptul ca este degajat de intreaga activitate a intreprinderii.

Capacitatea de autofinantare reprezinta un indicator monetar privind rezultatul exercitiului care rezulta din confruntarea veniturilor monetare cu cheltuielile monetare (inclusiv impozitul pe profit).

7. Autofinantarea sau Capacitatea de autofinantare neta (CAFN)

Capacitatea de autofinantare reflecta surplusul financiar degajat in cursul exercitiului de activitatile industriale, comerciale, financiare si extraordinare. Din acest surplus financiar numai o parte va fi destinata finantarii dezvoltarii intreprinderii. Cealalta parte va fi destinata remunerarii aportului actionarilor sub forma dividendelor.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Analiza starii financiare cu ajutorul procedeelor si tehnicilor sale, vizeaza doua obiective principale:

un prim obiectiv consta in trnasmiterea unor informatii utile si in timp a managerilor, in cvederea adoptarii deciziilor financiare de investire sau indatorare;

un alt obiectiv este acela de prezentare a "tabloului de bord" al activitatii financiare necesare acsionarilor si crefitorilor societatilor comerciale.

Analiza starii financiare se inscrie in problematica analizei pe baza de bilant si a contului de profit si pierdere, evidentiindu-se o serie de stari ale mecanismului financiar al agentilor economici, precum: autonomia financiara, securitatea firmei, lichiditatea si solvabilitatea financiara, capacitate de autofinatare, rentabilitate financiara si starea de faliment a agentilor economici.

Din analiza starii financiare efectuate la SC DAN STEEL GROUP SA au rezultat urmatoarele concluzii:

- O evolutie descrescatoare a ratei imobilizarilor in decursul celor trei ani analizati. Aceasta scadere semnifica fie o recuperare a investitiei initiale, fie o neangajare a firmei in programe de investitii. De asemenea imobilizarile corporale detin o pondere ridicata in activul imobilizat, astfel ca rata imobilizarilor corporale inregistreaza valori ridicate in cei trei ani supusi analizei, acest lucru semnificand principala cale de angajare de noi credite comerciale prin gajul care se constituie asupra acestor imobilizari;

- Rata trezoreriei inregistreaza o scadere la fel ca si ponderea creanselor client, acest lucru aratand faptul ca desi s-au incasat creantele, in acea perioada au avut loc mai multe plati in numerar;

- Rata autonomiei financiare este considerata ca avand o valoare buna cand depaseste pragul de 30%. In cazul nostru in fiecare an analizat valoarea ratei depaseste acest prag de 30%. O valoare ridicata a nivelului ratei autonomiei financiare semnifica o sporire a capacitatii de autofinantare a agentului economic.

- Rata generala a serviciului datoriei are o evolutie crescatoare in cei trei ani, indepartandu-se bine de 100% ceea ce insemna sporirea independentei financiare a societatii. In cei trei ani, rata se situeaza in intervalul de 30%-50%, astfel societatea SC DAN STEEL GROUP SA BECLEAN dovedeste ca are un control deplin a ceea ce se intampla.

- SC DAN STEEL GROUP SA inregistreaza un rezultat brut poyitiv din activitatea de exploatare in cei trei ani analizati. Rezultatul curent al exercitiului inregistreaza numai profit in cei trei ani analizati, chiar daca in anul 2004 rezutatul financiar inregistreaza o pierdere. Pierderea este nesemnificativa pentru rezultatul curent.

- In ceea ce priveste capacitatea de autofinantare in cei trei ani, acesata inregistreaza valori pozitive ceea ce inseamna ca societatea desfasoara o activitate rentabila in special prin progrmaul de redresare economicp-financiar, aprobat de AGA in anul 2004.

- La nivelul SC DAN STEEL GROUP SA , gradul de independenta inregistreaza valori sub nivelul maxim de 200% astfel determina o majorare a capacitatii de autofinantare a firmei pe termen scurt, mediu si lung.

Cresterea competitivitatii este unul din obiectivele urmarite si este legata de modernizarea instalatiilor existente, imbunatatirea tehnologiilor de fabricatie, dezvltarea unor noi investitii, imbunatatirea activitatii de export, cresterea calitatii produselor, reducerea de consumuri materiale si energetice si asigurarea unei structuri organizationale si operationale flexibile.

Atingerea acestui obiectiv, impune restructurarea societatii care sa asigure conditii tehnico-oragnizatorice, economico-financiare si manageriale corespunzatoare, in scopul cresterii eficientei economice, rentabilizarii activitatii productive si profitabilitatii generale a societatii. Actiunea de restructurare trebuie sa tina cont de elementele definitorii ale societasii, sintetizate sub forma punctelor "tari" si "slabe" si impune luarea unor masuri tehnico-organizatorice, manageriale, financiare si comerciale pe termen scurt si lung.

Masuri pe termen scurt:

Organizatorice:

reducerea si corelarea numarului de personal cu capacitatile in functiune, reducerea numarului de personal indirect productiv si stoparea angajarilor.

Tehnici si tehnologice:

Finalizarea investitiei si punerea in functiune a cuptorului de recoacere intermediara care sa asigure cresterea capacitatii de productie la sarmele negre subtiri si reducerea costurilor prin eliminarea cuptoarelor de recoacere in vid.

Punerea in functiune a masinilor de trefilat descompletate.

Punerea in functiune a liniei de zincare numarul 2 a sarmei groase zincate.

Manageriale:

Sporirea responsabilitatii personalului din conducerea executiva prin delegarea clara a responsabilitatilor-

Introducerea unui sistem de prelucrare automata mai performanta a lucrarilor financiar contabile la nivelul sectiilor si compartimentelor centrale.

Implementarea sistemului de asigurare a calitatii la nivelul tuturor fluxurilor de productie.

Financiare si comerciale:

Cresterea volumului de export la un nivel de 45% din productie prin extinderea gamei de produse si sortimentatii.

Imbunatatirea structurii productiei destinate exportului in scopul cresterii eficientei acestuia.

Obtinerea de mateii prime de calitate si la preturi mai reduse in conditii avantajoase de plata (credit furnizori) corelate cu durata ciclului de fabricatie.

Livrarea produselor catre clienti cu capacitate de plata.

Eliminarea compensarilor in afara circuitului bancar.

Obtinerea de credite in conditii avantajoase pentru achitarea datoriilor.

Masuri pe termen lung:

Organizatorice:

Imbunatatirea sistemului de aprovizionare si depozitare a materiilor prime si produselor finite.

Tehnice si tehnologice:

Eliminarea cuptoarelor de recoacere electrice si inlocuirea lor cu, cuptoare de recoacere pe gaz.

Achizitionarea a doua linii de plase sudate pentru extinderea sortimentatiei oferite.

Achizitionarea unei linii tehnologice pentru producerea de sarme zincate

Financiare:

- Obtinerea de imprumuturi pe termen lung pentru realizarea obiectivelor de investitii cu perioade de rambursare mai indepartate.

- Cresterea rentabilitatii economice, comerciale si financiare.

Actiunea de restructurare se desfasoara pe fondul tendintelor generale manifestate in economie, respectiv de trecere si adaptare la conditiile unei economii de piata si la cele impuse de un mediu concurential puternic manifestat in cadrul sectorului.

BIBLIOGRAFIE

1. ANTONIU N., s.c. - Finantele intreprinderilor, E.D.P. Bucuresti, 1993

2. BATRANCEA I. - Analiza financiara pe baza de bilant, Presa Universitara Clujeana, 2001

BATRANCEA I. - Analiza financiara, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000

4. BATRANCEA I. - Analiza economica si financiara, Ed. ETA, Cluj-Napoca, 1996

5. CAINAP I., BATRANCEA I. - Analiza economica si financiara a firmelor industriale, Universitatea "Babes - Bolyia", Cluj-Napoca, 199

6. DEMETRESCU C.G., POSSLER L., PUCHITA V., VOICA V., "Contabilitatea, stiinta fundamentala si aplicativa", Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 1977

7. GIURGIU A. - Mecanismul financiar al intreprinzatorului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995