Studiu de caz - banca augustina

STUDIU DE CAZ - Banca Augustina

Banca Augustina acorda intreprinderilor mici si mijlocii credite de investitii cu conditia ca acestia sa prezinte toate documentele solicitate si sa indeplineasca criteriile de acordare a unor astfel de credite, criterii ce au fost prezentate in capitolul anterior. In acest studiu de caz este analizata contractarea unui credit full-option cu ipoteca pentru nevoi nenominalizate.

S.C GHERA GRUP S.R.L a fost infiintata in anul 2004 si are ca obiect de activitate comertul cu ridicata a materialului lemnos si materialelor de constructii (cod CAEN 5153). Societatea are sediul in Timisoara, str. Fructelor, nr. 30., este inregistrata la Oficiul Registrul comertului sub numarul: J35/3460/2004 ,CUI R15052525 si este reprezentata legal de GHERASIM AUREL, in calitate de asociat si administrator imputernicit conform Hotararii AGA nr.152/10.02.2008.

Intreprinderea este una de talie mica, avand 13 angajatii, insa in raport cu numarul acestora, profitabilitatea firmei este mult mai mare, intreprinderea facand progrese si investitii din ce in ce mai multe, dovada fiind si solicitarea creditului prezent (full option cu ipoteca).In acest sens Gherasim Aurel, administrator al societatii completeaza cererea de credit (Anexa nr.1) si prezinta documentele solicitate de analistul de credite, care cuprind datele de identificare ale societatii. Acesta solicita un credit in valoare de 200.000 RON.Pentru analiza economico-financiara a solicitantului analistul de credite solicita urmatoarele documente contabile: bilantul contabil, contul de profit si pierderi si balanta aferenta

Pe baza acestor documente, analistul de credite realizeaza o fisa a clientului (Anexa numarul 5) si calculeaza indicatorii de analiza financiara prezentati in capitolul 3(Anexa numarul 6).Pe baza acestora se realizeaza analiza economico-financiara a societatii financiare.

Indicatorul lichiditatii reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt ( de exploatare) din activele de exploatare.Valoarea de 1,47 reprezinta faptul ca situatia intreprinderii este buna, deoarece cel putin pe termen scurt, datorita activelor circulante mai mari decat obligatiile curente, aceasta are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile.In acest caz, aparitia unor evenimente neprevazute in miscarea activelor circulante sau in deterioararea valorii acestora este acoperita tocmai prin diferenta dintre valoarea activelor circulante si datoriilor pe termen scurt.

Totusi trebuie avut in vedere ca o rata a lichiditatii generale mare nu inseamna o activitate eficienta deoarece marimea ratei este influentata de nivelul stocurilor care de cele mai multe ori se concretizeaza printr-un nivel redus al lichiditatii.Insa in analiza acestui indicator actioneaza mai multi factori ca: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, sezonalitatea si faza de maturitate a intreprinderii.

Indicatorul gradului de indatorare reprezinta indicatorul care ne prezinta cat la suta din capitalul total este capital propriu si cat la suta este capital imprumutat. In cazul de fata valoarea de 32,72% pentru capitalul imprumutat releva ca o parte mare din resursele permanente sunt resurse proprii.

Viteza de rotatie a activelor totale reflecta modul in care sunt gestionate mijloacele economice de care dispune o intreprindere.Aceasta are o valoare de 2,19. Este o valoare buna, deoarece rezulta o valoare a cifrei de afaceri mai mare decat dublul valorii activelor totale. Un alt indicator care este calculat de banca este cel legat de riscul de faliment.Pentru evaluarea si previzionarea riscului de faliment, banca Augustina, utilizeaza metoda punctajului "Z".Conform normelor metodologice de creditare pentru evaluarea si previzionarea riscului de faliment banca calculeza punctajul "Z" ce se bazeaza pe calculul a cinci indicatori ponderati si insumati:

Z= 1,2 X₁ + 1,4 X₂+ 3,3 X₃ + 0,6 X₄+X₅( Formula 4.1.)

Tabelul nr.4.1.

Punctajul "Z"

Conform normelor metodologice de creditare pentru evaluarea si previzionarea riscului de faliment, banca calculeaza punctajul "Z", ce se bazeaza pe calculul a cinci indicatori ponderati si insumati:

X₁ - masoara flexibilitatea firmei.Cu cat X₁ este mai mare cu atat capitalul este mai bine folosit.

X₂ - masoara capacitatea de finantare interna

X₃ - masoara rentabilitatea economica a firmei

X₄ - masoara capacitatea de indatorare a firmei

X₅ - masoara randamentul activelor

Daca Z < 1,8 - intreprinderea este insolvabila, aflandu-se foarte aproape de faliment

1,8 < Z < 2,2 - intreprinderea se afla intr-o situatie dificila

2,2 <Z < 3 - situatia intreprinderii este buna

Z > 3 - situatia intreprinderii este foarte buna

Dupa cum se poate observa, intreprinderea se situeaza in ultima categorie, adica situatia intreprinderii este foarte buna. Se constata o scadere a coeficientului "Z", datorita scaderii cifrei de afaceri si cresterii in acelasi timp a activelor totale.

Dupa studierea tuturor documentelor si a colectarii informatiilor de la agentul economic, analistul de credite propune spre aprobare sau respingere creditul solicitat, in cazul acestui dosar de credite, analistul a propus spre aprobare Cererea de creditare( Anexa numarul 1). Cererea a fost aprobata, acest lucru ducand la semnarea Contractului de credit( Anexa numarul 7) de catre cele doua parti.

Pentru derularea creditului, se creaza un cont separat de imprumut; creditul s-a eliberat integral la data de 21.02.2009. Creditul a fost acordat cu o dobanda de 10,5%, urmand a fi rambursat conform graficului de rambursare( Anexa numarul 9).

Imobilul situat in Timisoara, judetul Timis, constand din casa si gradina in suprafata de 906 mp, proprietatea lui GHERASIM AUREL si GHERASIM ALEXANDRU, evaluat la valoarea de piata de 405. 394 RON ( patrusutecincimiitreisutenouazecisipatru), conform raportului de evaluare numarul 1555/ 02.02.2009 intocmit de S.C. DARIAN ROM SUISSE S.R.L., evaluator agreat de banca, reprezinta obiectul garantiei si reprezinta mai mult de doua ori valoarea creditului aprobat( acesta trebuie sa fie in mod normal peste 70% din valoarea creditului contractat).

Trebuie precizat ca pentru o analiza mai ampla a situatiei economico-financiara a intreprinderii, voi calcula si alti indicatori relevantii pentru o analiza economico-financiara complexa.

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA

Analiza structurii bilantului se bazeaza pe componenta activului si pasivului si reprezinta ponderea (raportul) fiecarui element in ansamblul (intregul) din care face parte.

Ratele de structura ale bilantului se calculeaza ca raport intre un post sau grupa de posturi din active sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport intre diferite componente de active sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport intre diferite componente de active, respectiv de pasiv.

Obiectivul acestei analize este:

Stabilirea ponderii elementelor patrimoniale, precum si a raporturilor care exista intre aceste elemente;

Evidentierea schimbarilor calitative in situatia mijloacelor economice si a surselor de finantare;

Aprecierea starii patrimoniale si financiare ;

Fundamentarea politicii si strategiei financiare.

4.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului

Analiza ratelor de structura ale activului se realizeaza pe baza bilantului financiar (Anexa numarul 3).Valorile ratelor de structura ale activului sunt influentate de caracteristicile tehnice, economice si juridice ale activitatii intreprinderii.Aceste rate evidentiaza in marimi relative, modul de structurare a mijloacelor economice din activul bilantier functie de rolul si destinatia lor in procesul productiv, precum si functie de durata utilizarii acestora.

Studiul ratelor de structura ale activului poate evidentia[1]:

• Destinatia economica a capitalului investit;
• Gradul de lichiditate a capitalului investit;
• Capacitatea intreprinderii de a-si modifica structura activului sub actiunea factorilor conjuncturali.

Cu ajutorul urmatoarelor date se vor calcula indicatorii specifici ai activului:

Activul bilantier:

Tabelul numarul 4.1.1

4.1.1.1.RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Rata activelor imobilizate masoara gradul de investire al capitalului si se calculeaza ca raport intre nivelul total al activelor imobilizate(A_i) si nivelul total al bilantului(AT); este prezentata in tabelul numarul 4.1.1.1.1

Formula de calcul este:

(Formula numarul 4.1.1.1.1)

Tabelul numarul 4.1.1.1.1

Nivelul ratei este destul de mic, insa avand in vedere faptul ca este vorba despre o intreprindere care are ca si obiect de activitate comertul, rata scazuta a activelor imobilizate in total activ nu este un lucru alarmant.

In dinamica, se constata o tendinta de crestere al activelor imobilizate, respectiv cu 4,33 puncte procentule.Acesta crestere este determinata de cresterea indicelui activelor imobilizate intr-o proportie mai mare decat indicele activelor totale, nefiind benefica pentru intreprindere, deoarece I_CA < r_Ai.

Rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este ridicat datorita ponderii naturii activitatii firmei(comert cu ridicata a materialului lemnos si materialelor de constructii). Rata activelor imobilizate creste cu mai mult de dublu (de la 3,66258 la 7,906541), ca urmare a modificarii intr-o proportie mai mare a valorii activelor imobilizate in raport cu valoarea activului total.

Vom analiza in continuare ratele complementare de structura ale activelor imobilizate: rata imobilizarilor necorporale, rata imoblizarilor corporale si rata imobilizarilor financiare.

Rata imobilizarilor necorporale

Tabelul numarul 4.1.1.1.2

Dupa cum se poate observa din tabelul 4.1.1.1..2, imobilizarile necorporale detin o pondere mica in totalul imobilizarilor si cu atat mai mult in total active. Insa acestea au crescut fata de perioada precedenta cu mai mult de dublu (In=263,21), ceea ce reprezinta un lucru pozitiv, dat fiind faptul ca s-au facut investitii in domeniul de cercetare-dezvoltare, respectiv, prin achizitia unor programe informatice (rezultat obtinut din balanta de verificare analitica- financiara).

Rata imobilizarilor corporale

Tabelul numarul 4.1.1.1.3.

Se constata un nivel inalt al imobilizarilor corporale in totalul activelor imobilizate si de asemenea se constata o crestere a acestora, de la 75,19 la 83,66. In total active, acest indice ia valori destul de mici, insa cu o tendinta mare de crestere (de la 2,75 la 6,61).

Per ansamblu putem constata o tendinta de crestere a indicelui activelor imobilizate necorporale. In anul 2008,acesta a crescut cu 457,30, fapt ce reprezinta un punct pozitiv pentru intreprindere, deoarece s-au imbunatatit conditiile de lucu din firma prin achizitia unor instalatii tehnice si masini.

Rata imobilizarilor financiare

Tabelul numarul 4.1.1.1.4

Din tabelul 4.1.1.3 se poate observa ca ponderea imobilizarilor financiare in total imobilizari, respectiv in total patrimoniu este nesemnificativ (sub 1%). Pe parcursul anului 2008, intreprinderea a investit in titluri de participare, a caror valoare nu contribuie aproape deloc la cresterea activelor imobilizate financiare detinute.Nivelul ratei este in conformitate cu marimea si specificul firmei. Acest nivel se inregistreaza datorita dimensiunii mici a intreprinderii.

4.1.1.2. RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

Aceasta rata exprima in marimi relative nivelul capitalului imobilizat in procesul de exploatare .Datorita faptului ca acest capital se reinnoieste la fiecare ciclu de exploatare el se numeste si capital circulant.

Formula de calcul este urmatoarea:

( Formula 4.1.1.2.1)

Analiza ratelor activelor circulante

Tabelul numarul 4.1.1.2.1

In totalul activelor circulate, stocurile si creantele ocupa o pondere covarsitoare. Desi ambele inregistreaza o crestere in anul 2007, se observa din bilant o crestere foarte mare a creantelor, societatea trebuind sa fie foarte prudenta in ceea ce priveste incasarea acestora.   

Rata activelor circulante

Exprima ponderea in totalul activului a capitalului circulant.Aceasta rata scade, datorita scaderii ratei stocurilor.

Pe intreaga perioada de analiza, capitalul alocat in procesul de exploatare inregistreaza un nivel ridicat. Ceea ce face ca acest nivel de-a dreptul ridicat al ratei activelor circulante sa fie justificat este activitatea de comert desfasurata de societatea analizata

In anul 2008, ponderea activelor circulante in totalul activelor se reduce comparativ cu perioada anterioara cu doar 4,25 puncte procentuale, mentinandu-se la un nivel inalt, reducere datorata devansarii modificarii valorii activelor circulante de catre valoarea activului total (I<I). Coreland indicele activelor circulante cu cel al cifrei de afaceri, se constata o scadere a vitezei de rotatie a utilizarii ciclice, respectiv o exploatare ineficienta a activelor circulante, deoarece ritmul de crestere al acestora il devanseaza pe cel al cifrei de afaceri (I>I

Rata stocurilor

Reprezinta ponderea stocurilor in total activ.Aceasta rata depinde de sectorul de activitate unde isi desfasoara activitatea intreprinderea, durata ciclului de exploatare, respectiv factorii conjuncturali si conditiile pietei. Aceasta rata de structura este singura care scade dintre toate ratele activelor circulante. Acesta poate constitui un lucru pozitiv, deoarece comparativ cu alte intreprinderi care au acelasi obiect de activitate, aceata firma ale valori destul de mari in ceea ce priveste rata activelor circulante.

Rata creantelor

Reflecta politica de credit comercial, exprimand portofoliul de creante din patrimoniul unitatii. Aceasta rata se situeaza la un nivel mult prea mare, insa o crestere de la 42,86 la 55,07 nu trebuie privita negativ, deoarece poate sa insemne si o crestere a vanzarilor sau ca o prelungire a datei incasarii clientilor si astfel a cresterii numarului lor, datorita oferirii unor conditii mai avantajoase de plata, fata de alte intreprinderi concurente.

Insa, in totalul activelor circulate, stocurile si creantele ocupa o pondere covarsitoare. Desi ambele inregistreaza o crestere in anul 2007(ca valoare), se observa din bilant o crestere foarte mare a creantelor, societatea trebuind sa fie foarte prudenta in ceea ce priveste incasarea acestora.

Rata disponibilitatilor

Caracterizeaza gradul de lichiditate al activului si reflecta ponderea disponibilitatilor banesti in patrimoniul intreprinderii. este influentata de raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor, care este nefavorabil.Acest indicator este in crestere, ceea ce constituie un lucru pozitiv, mai ales dat fiind faptul ca a crescut si rata creantelor,insa trebuie avut in vedere si faptul ca rata disponibilitatilor a crescut cu un procent mai mare decat rata creantelor.

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE PASIVULUI

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea, autonomia financiara a acesteia, precum si gradul de indatorare.

Analiza structurii pasivului arata ca societatiile comerciale utilizeaza diferite surse de finantare: surse proprii, reprezentate de capitalul social si rezultatele obtinute; surse imprumutate de natura imprumuturilor obligatare sau bancare ( pe termen lung, mediu si scurt) si surse atrase(credite comerciale).

- RON-

Tabel numarul 4.1.2.

4.1.2.1 Analiza stabilitatii financiare a intreprinderii

Tabelul numarul 4.1.2.1

Rata stabilitatii financiare reflecta ponderea capitalurilor permanente in totalul surselor de finantare, adica in totalul pasivelor. Societatea analizata prezinta un nivel al stabilitatii financiare scazut pe intreaga perioada de analiza, un nivel acceptabil ar fi fost un minim de 50%.

Rsf1< Rsf0, ceea ce inseamna ca gradul de stabilitate financiara scade, avand loc o scadere a capitalului permanent in totalul pasivului, a surselor stabile in raport cu sursele ciclice.

O privire asupra bilantului indica o pondere a datoriilor pe termen scurt mai mare decat cea a datoriilor pe termen lung, fapt ce afecteaza in sens negativ stabilitatea financiara. Capitalul permanent are un nivel mai mic in totalul pasivului datorita existentei nivelului deloc neglijabil al datoriilor pe termen scurt. Pentru cresterea capitalului permanent, societatea neducand lipsa de capitaluri proprii, poate apela la imprumuturi pe termen lung.(CP=Cpr + Itml). Cauza cresterii datoriilor pe termen scurt ar putea-o constitui cresterea creantelor, datorita faptului ca societatea doreste sa ofere conditii cat mai avantajoase clientilor sai, iar pentru a realize acest lucru contracteaza imprumuturi pe termen scurt.Acest lucru poate constitui un punct pozitiv daca se constata ca rata dobanzilor platite este mai mica decat rata cresterii marfurilor solicitate de un client, in cazul in care acesta isi mareste cererea datorita conditiilor de plata mult mai avantajoase.Insa, si in acest caz favorabil pentru intreprindere, trebuie luata in considerare si ipoteza intarzierii platii din partea unor clienti, si in acest caz consecintele sale asupra firmei.

In anul 2008, se inregistreaza o reducere a ratei cu 7,68 procente comparativ cu perioada precedenta, anul 2007, ce reflecta o diminuare a surselor stabile de finantare in raport cu cele ciclice. Aceasta reducere este consecinta scaderii capitalului permanent concomitant cu cresterea resurselor totale (< I).

Pentru imbunatatirea stabilitatii financiare se poate recurge la urmatoarele solutii viabile majorarea capitalului social prin aporturi in natura sau numerar; contracterea de imprumuturi pe termen mediu si lung; lichidarea unor datorii pe termen scurt.

4.1.2.2. Analiza autonomiei financiare globale si la termen

Tabelul 4.1.2.2.

Rafg1 <Rafg0

Rata autonomiei financiare globale evidentiaza gradul de independeta financiara a intreprinderii. Conform tabelului 4.1.2.2 , aceasta rata este oarecum scazuta, inscriindu-se pe un trend descrescator, pe fondul preponderentei datoriilor pe termen scurt in totalul resurselor.

Este de preferat ca aceasta rata a autonomiei financiare globale sa fie cat mai ridicata (>33%), prezentand importanta in cazul solicitarii unui imprumut. In cazul analizat, societatea poate obtine un credit, insa riscul acestuia creste, rata inregistrand valori scazute. Nivelul acesteia scade in 2008 comparativ cu 2007 cu 12,02 puncte procentuale ca urmare a modificarii capitalului propriu intr-un ritm mai redus decat totalul resurselor ( I<I).

Desi autonomia financiara este de preferat a fi cat mai ridicata, nu trebuie neglijata insa nici finantarea pe seama resurselor imprumutate sau a celor atrase, uneori acestea putand fii utilizate in conditii mult mai avantajoase decat propriul capital.

Rata autonomiei financiare la termen inregistreaza valori ridicate, contrar celei globale, aceasta rata evidentiind faptul ca capitalul propriu ocupa o pondere covarsitoare in totalul capitalului permanent. Aceasta scade in anul 2008 cu 11,68 puncte procentuale, deoarece se contracteaza un imprumut pe termen lung, insa acest procent este destul de mic, nivelul ratelor inregistrat in toata perioada de analiza, indicand o structura financiara sanatoasa.Conform analizei autonomiei financiare la termen, societatea dispune de mari posibilitati de a se indatora.

4.1.2.3. Analiza indatorarii globale si indatorarii la termen

Tabelul 4.1.2.3.

Rig1<Rig0

Rata indatorarii globale ia in considerare totalul datoriilor fata de terti pe care le compara cu totalul surselor de finantare. Rata indatorarii in cazul de fata, in ambele perioade, inregistreaza un grad de risc suportabil, nivelul maxim acceptat fiind de 66%.

In anul 2008, rata indatorarii globale- creste cu 12,01 puncte procentuale, pe fondul cresterii datoriilor totale intr-o masura mai mare decat cresterea surselor de finantare totale (I>I), depasind usor limita maxima. Aceasta cresterea a datoriilor totale se datoreaza nivelului ridicat al datoriilor pe termen scurt.

Rata indatorarii la termen compara datoriile financiare pe termen mediu si lung cu sursele permanente de finantare. Se observa ca finantarea societatii depinde in mica masura de sursele permanente imprumutate, in anul 2007 nu apeleaza la credite, iar in 2008, nivelul ratei situandu-se cu mult sub nivelul maxim acceptat de 50%. In aceasta situatie, societatea poate apela oricand la noi imprumuturi pe termen lung, fara ca riscul financiar sa atinga cote mari. In acelasi timp este de preferat ca intrepriunderea sa renunte la datoriile pe termen scurt in detrimentul unui imprumut pe termen mai lung, intru-cat este mai sigur acesta din urma, iar situatia financiara a intreprinderii permite acest lucru. Asa ca, chiar daca intreprinderea apeleaza la credite, aceasta se situeaza la limita normalitati, putand sa mai faca apel la acest gen de finantare, atat timp cat constata o reala oportunitate pe piata.

Graficul 4.1.2 cuprinde toate cele trei tipuri de indicatori specifici ratei de structura a pasivului:

Graficul 4.1.2

4.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Echilibrul financiar reflecta respectarea la nivelul societatii a principiilor de finantare consacrate in literatura de specialitate.

Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza prin intermediul indicatorilor de echilibru : fond de rulment (FR), necesar de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN).

La nivelul unei intreprinderi, analiza statica a echilibrului financiar se poate realiza la trei nivele:

• Echilibru pe termen lung, cand se compara resursele permanente cu utilizarile permanente si cand pentru masurarea echilibrului se foloseste indicatorul "fond de rulment";
• Echilibru pe termen scurt, cand se compara resursele temporare cu utilizarile temporare, iar indicatorul folosit este "necesar de fond de rulment";
• Echilibru curent, cand se urmareste nivelul trezoreriei, prin compararea disponibilizarilor cu nivelul creditelor bancare temporare.

4.2.1. Analiza fondului de rulment

Tabelul 4.2.1.

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea

imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante.Acesta reprezinta marja de siguranta a intreprinderii, impusa de diferentele dintre sumele de incasat si sumele de platit, precum si decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante in lichiditati si durata medie in care datoriile pe termen scurt devin exigibile.

Conform tabelului 4.2.1. fondul de rulment se inscrie pe un trend ascendent, pe intreaga perioada de analiza, situatie benefica pentru societate deoarece din capitalul permanent se finanteaza tot mai mult capitalul circulant. Benefic este totodata faptul ca poate fi mentionat ca si factor de crestere al fondului de rulment cresterea capitalului permanent de la an la an si mai specific, sporirea capitalului propriu, si nu cresterea gradului de indatorare pe termen lung ce are ca efect diminuarea rezultatului exploatarii.

Se constata ca fondul de rulment in cei doi ani este pozitiv FR>0, Ac>Dts, astfel, resursele permanente finanteaza integral activele imobilizate, iar mai apoi surplusul poate fi alocat finantarii ciclului de exploatare.Totodata, activele circulante transformate in lichiditati permit nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt, ci si degajarea unui surplus de lichiditate. Societatea dispune de o marja de securitate , care ii ofera protectie in situatia perturbarii ciclului de incasare sau de plati.

Fondul de rulment propriu este de asemenea pozitiv si crescator de la perioada la perioada, apropiindu-se sau chiar atingand in prima si ultima perioada valorile fondului total, prezentand ponderea mare a participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante. In anul 2008 se evidentiaza participarea in cuantum de 59192 RON a imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante.

Cuantumul care se aloca din capitalul permanent pentru finantarea activelor circulante reprezinta ponderea fondului de rulment in capitalul permanent si dupa cum se observa in tabel inregistreaza valori foarte mari.

4.2.2 Analiza necesarului de fond de rulment

Tabelul 4.2.2

Necesarul de fond de rulment reprezinta partea din activele circulante ce trebuie acoperita din capitalul permanent. Acest necesar se datoreaza decalajelor intre cumparari si vanzari, respectiv intre vanzarile si platile corespunzatoare efectuate de clienti.

In cazul analizat, se observa ca in cei doi ani de analiza, necesarul de fond de rulment este pozitiv, semnificand un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare. Cresterea necesarului de fond de rulment poate evidentia in modul de gestionare a stocurilor, scaderea vitezei de rotatie a acestora.

Nivelul necesarului ne relateaza cat din stocuri si din creante trebuie finantat din fondul de rulment. In tabelul de mai sus observam ca nivelul necesarului de fond de rulment creste de la un an la altul, cu 14 procente in anul 2007 fata de cel precedent, pe fondul inregistrarii unor cresteri si in ceea ce priveste stocurile, respectiv creantele firmei.

Marimea cifrei de afaceri este un factor care influenteaza necesarul de fond de rulment, determinand modificarea acestuia in acelasi sens. Cifra de afaceri ar trebui sa se modifice intr-o proportie mai mare decat necesarul de fond. In cazul de fata, indicele cifrei de afaceri este devansat de cel al necesarului de fond de rulment. (I<I).

Viteza de rotatie a necesarului de fond de rulment prin cifra de afaceri exprima numarul de zile in care necesarul de fond de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. In anul 2007, spre deosebire de 2006, cifra de afaceri se realizeaza cu un necesar de finantare mai mare, intrucat se inregistreaza o durata mai mare a unei rotatii, de 35 de zile. Cresterea numarului de zile in care necesarul de fond se roteste prin cifra de afaceri, din anul 2007, este deloc favorabila intreprinderii.

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta partea din activele circulante ce trebuie finantate din surse stabile permanente.

NFR=(St+Cr)-(Fz+Ob) (Formula 4.2.6)

Analiza necesarului de fond de rulment

Tabel numarul 4.2.2.

Necesarul de fond de rulment inregistreaza valori pozitive, fiind in crestere, ca urmare a cresterii substantiale a creantelor si a stocurilor societatii.

Trezoreria neta (Tn) reprezinta diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment.

In mod curent, prin trezorerie se intelege soldul final al ansamblului de fluxuri de incasari si plati.

In practica, trezoreria reprezinta diferenta dintre activul realizat si disponibilul de numerar, pe de o parte, si datoriile financiare pe termen scurt, pe de alta parte, respectiv diferenta dintre valorile de trezorerie de activ si valorile de trezorerie de pasiv.

T_n=FR-NFR(Formula 4.2.7)

Analiza echilibrului financiar

Grafic numarul 4.2.1

In primul an se constata o trezorerie pozitiva.Aceasta inseamna ca intreprinderea dispune de lichiditati care ii permit atat plata datoriilor pe termen scurt, cat si efectuarea diverselor plasamente eficiente pe piata monetara sau financiara.Se poate vorbi de o autonomie financiara pe termen scurt.

In cel de-al doilea caz, vorbim de o trezorerie negativa. Aceasta poate fi solutionata prin contractarea de credite pe termen scurt.De asemenea trebuie avuta in vedere cresterea fondului de rulment, prin cresterea capitalului propriu sau prin apelarea la alte imprumuturi pe termen mediu si lung.

Tabel numarul 4.2.3.

Grafic numarul 4.2.2

Rata de finantare a NFR arata ca in cea de-a doua perioada, necesarul de fond de rulment este finantat prin fond de rulment. Insa acesta din urma nu este suficient, rata de finantare fiind de mai mult de 1.

Scaderea ponderii FR in totalul pasivului, arata ca cresc datoriile pe termen scurt, iar capitalul permanent se reduce.

Necesarul de fond de rulment creste datorita cresterii ponderii de stocuri si creante in totalul activului.

4.3. ANALIZA BONITATII SOCIETATII COMERCIALE

4.3.1. ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE

Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani. Analiza lichiditatii societatii urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata.

Tabel numarul 4.3.1.1

Grafic numarul 4.3.1.1

Rata de lichiditatea curenta RLC=Ac/Dts (Formula 4.3.1.1)

Aceasta rata compara ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceasta rata nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel care este atins in periodele considerate.

Rata de lichiditatea rapida (Cr+Db) /Dts (Formula 4.3.1.2)

Rata exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati banesti. Nivelul acestei rate, in perioada analizata, este in crestere, fiind situata peste nivelul asiguratoriu de 2/3.

Rata de lichiditatea imediata Db/Dts (Formula 4.3.1.3)

Aceasta apreciaza masura in care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitatilor banesti. Nivelul asiguratoriu pentru aceasta rata este de 1/3. Se constata ca intreprinderea intampina dificultati din acest punct de vedere.Insa valoarea redusa a acestei rate poate fi comparabila cu mentinerea echilibrului financiar.Trebuie de asemenea luata in calcul si viteza de rotatie a capitalurilor intreprinderii.Aceasta rata este totusi destul de putin relevanta datorita instabilitatii incasarilor.

4.3.2. ANALIZA RATELOR DE SOLVALBILITATE

Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta.

Capacitatea de plata este reprezentata de solvabilitatea imediata si exprima capacitatea mijloacelor banesti disponibile la un moment dat sau pentru o perioada scurta de timp( de obicei pana la 30 de zile) de a acoperi obligatiile scadente pentru acelasi interval de timp.

Tabel numarul 4.3.2.1

Rata solvabilitatii globale R_sg=(Formula 4.3.2.1)

Aceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite din activele totale ale intreprinderii.Rata exprima securitatea de care se bucura creditorii pe termen lung si scurt, precum si marja de creditare a intreprinderii. O valoare mai mare decat 1, 5 a acestei rate semnifica faptul ca intreprinderea are capacitatea de a-si achita obligatiile banesti, imediate si indepartate, fata de terti. Tot asa, o valoare situata sub acest nivel evidentiaza riscul de insolvalbilitate pe care si l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispozitia intreprinderii.In cea de a doua perioada se poate constata o valoare apropiata de 1,5, situand intreprinderea la limita, in privinta acestui indicator.

Rata solvabilitatii patrimoniale

R_sp=(Formula 4.3.2.2)

In cazul in care aceasta rata depaseste 0,5, situatia este considerata normala, iar valoarea minima se apreciaza 0,3. Asadar societatea comerciala se incadreaza in aceste standarde.

4.4. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE

Ratele de gestiune reflecta duratele de rotatie a activelor imobilizate si circulante prin cifra de afaceri exprimate in nr. de zile.

Analiza ratelor de gestiune

Tabel numarul 4.4.1

Rin = (Formula numarul 4.4.1)

Rac = (Formula numarul 4.4.2)

RSt = (Formula numarul 4.4.3)

RCr = (Formula numarul 4.4.4)

RDb = (Formula numarul 4.4.5)

RFz = (Formula numarul 4.4.6)

Rat = (Formula numarul 4.4.7)

Grafic numarul 4.4.1

Durata de rotatia activelor circulante inregistreaza o crestere mai mult decat dubla.Acest lucru este realizat datorita cresterii valorii activelor circulante si deci a capacitatii de productie.

Durata de rotatia stocurilor

Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii stocurilor este de 8 rotatii, care corespunde unui termen de parcurgere a fazelor circuitului economic si de revenire in forma baneasca initiala de 45 de zile.Intreprinderea depaseste aceste nivele in ambele perioade considerate.

Durata de incasare a creantelor creste semnificativ, ceea ce reflecta o situatie nefavorabila intreprinderii, avand astfel influente negative asupra trezoreriei.

Durata medie de achitare a furnizorilor

In prima perioada, viteza de rotatie a creditului- furnizor se situeaza sub limitele acceptabile, intreprinderea folosindu-se avantajul obtinerii creantelor mai rapid. Astfel, intreprinderea va avea timp 10 zile (40-30) sa-si plateasca furnizorii, sau- datorita faptului ca decalajul este destul de mare, se vor putea reinvesti disponibilitatile in plasamente pe termen scurt.In urmatoarea perioada, lucrurile se inverseaza. Durata in zile clieti se largeste foarte mult. De asemenea creste si durata in zile furnizori, insa cu mult mai putin comparat cu cea a clientilor.Astfel, pe o perioada de 28 de zile, cat e perioada dintre cele doua scadente, intreprinderea va trebui sa recurga la imprumuturi pe termen scurt, pentru a putea face fata datoriilor fata de furnizori. Decalajul nefavorabil dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de plata a furnizorilor influenteaza negativ trezoreria nete disponibila, determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.

Insa cel mai normal ar fi sa renegocieze termenele cu clientii, pentru a putea beneficia de propriile creante intr-o perioada mai scurta de timp. Va trebui calculat costul de oportunitate dintre plata unei dobanzi pentru credite pe termen scurt si beneficiile obtinute de la clienti, care sunt interesati doar de a beneficia de perioade mai largi de achitare a datoriilor.

Grafic numarul 4.4.2.

Rotatia activului total=Ca/At

Aceasta reflecta gradul de reinnoire a activului total prin cifra de afaceri. Numarul de rotatii a acestuia in perioada analizata reflecta o organizare buna(datorita faptului ca valoarea este peste 2 rotatii).

Rotatia imobilizarilor nete= Ca/In

Numarul de rotatii scade datorita scaderii valorii cifrei de afaceri si a cresterii valorii activelor imobilizate.

4.5. Analiza ratelor de rentabilitate

Exprima eficienta utilizarii resurselor materiale si financiare in activitatea de exploatare la nivelul societatii in perioada analizata.

Tabel numarul 4.5.1

Graficul numarul 4.5.1

re=Pe/At - rentabilitatea economica (Formula numarul 4.5.1)

rf=Pc/Cpr - rentabilitatea financiara(Formula numarul 4.5.2)

rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor(Formula numarul 4.5.3)

rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate (Formula numarul 4.5.4)

Rentabilitatea veniturilor exprima eficienta valorificarii produselor si serviciilor oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o scadere in perioada analizata, datorita scaderii veniturilor din exploatare.

Rentabilitatea costurilor masoara eficienta consumului de resurse umane si materiale; se situeaza la un nivel scazut, datorita scaderii cheltuielilor din exploatare.

Rentabilitatea economica reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite pe termen lung, atat proprii cat si imprumutate. Rentabilitatea economica trebuie sa fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat actionarii si creditorii unitati. Rata rentabilitatii economice inregistreaza o scadere, datorita cresterii activelor totale si scaderii profitului din exploatare.

Rentabilitate financiara masoara randamentul utilizarii capitalurilor proprii. Rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii. Rata rentabilitati financiare are o tendinta de descrestere , datorita scaderii profitului curent.

4.6. Analiza capacitatii de autofinantare

Capacitatea de autofinantare (CAF) exprima un surplus financiar rezultat din activitatea intreprinderii fiind o sursa interna de finantare. Nu are o acoperire monetara ci doar sub forma de fonduri disponibile. Din aceasta cauza, in practica se apeleaza la credite pentru investitii cu toate ca se inregistreaza profit.

Formula de calcul utilizata este urmatoarea:

Capacitatea de autofinantare = Profit net - Dividenta + Amortizare (Formula 4.6.1)

Tabel numarul 4.6.1

In cazul societatii analizate capacitatea de autofinantare aferenta celor doi ani de analiza este de in scadere, deoarece intreprinderea trebuie sa amortizeze un mijloc de transport pe care l-a achizitionat in anul 2007.Cu toate acestea, intreprinderea are o capacitate de autofinantare buna, acordand chiar si dividende (2000).

4.7. Analiza riscului de faliment

Pentru evaluarea si previzionarea riscului de faliment, Banca Augustina, utilizeaza metoda punctajului "Z". Conform normelor metodologice de creditare pentru evaluarea si previzionarea riscului de faliment banca calculeaza punctajul "Z' ce se bazeaza pe calculul a 5 indicatori ponderati si insumati:

Z= l ,2X1 + l ,4 X2 + 3,3 X3 +0,6 X4 + X5( Formula 4.7.1)

Tabelul nr.4.2.

Punctajul "Z"

Conform normelor metodologice de creditare pentru evaluarea si previzionarea riscului de faliment banca calculeaza punctajul "Z' ce se bazeaza pe calculul a 5 indicatori ponderati si insumati:

X₁ = (Formula 4.7.2)

X₂ = (Formula 4.7.3)

X₃ = (Formula 4.7.4)

X₄ = (Formula 4.7.5)

X₅ = (Formula 4.7.6)

X₁ - Masoara flexibilitatea firmei. Cu cat X₁ este mai mare cu atat capitalul este mai bine folosit.

X₂ - Masoara capacitatea de finantare interna

X₃ - Masoara rentabilitatea economica a firmei

X₄ - Masoara capacitatea de indatorare a firmei

X₅ - Masoara randamentul activelor

Daca: Z<1,8 - intreprinderea este insolvabila, aflandu-se foarte apoape de faliment

1,8< Z<2,2 - intreprinderea se afla intr-o situatie dificila

2,2<Z<3 - situatia intreprinderii este buna

Z>3 - situatia intreprinderii este foarte buna

Dupa cum se poate observa, intreprinderea se situeaza in ultima categorie, adica situatia intreprinderii este foarte buna. Se constata o scadere a coeficientului Z, datorita

Scaderii cifrei de afaceri si cresterii in acelasi timp al activelor totale.

Dupa studierea tuturor documentelor si a colectarii informatiilor de la agentul economic, analistul de credite propune spre aprobare sau respingere creditul solicitat. In cazul acestui dosar de credite, analistul a propus spre aprobare cererea de creditare (Anexa nr.1). Cererea a fost aprobata, acest lucru ducand la semnarea contractului de credit (Anexa nr.13) de catre cele 2 parti.

Pentru derularea creditului se creeaza un cont separat de imprumut; creditul s-a eliberat integral la data de 21.02.2008. Creditul a fost acordat cu o dobanda de 10,5 %, urmand a fi rambursat conform graficului de rambursare (Anexa nr.14).

CONCLUZII:

In ceea ce priveste aderarea Romaniei la structurile economice si monetare internationale, criteriile de convergenta stabilite in Tratatul de la Maastricht pentru formarea Uniunii Monetare Europene implica respectarea anumitor parametri macroeconomiei, ceea ce presupune adoptarea la nivel national de natura financiara, fiscala si, mai ales, monetara. Romania trebuie sa procedeze la reformarea structurala, atat a economiei reale (prin modificarea ponderii proprietatii private in sensul cresterii ei, prin redimensionarea ramurilor economiei nationale, prin ajustari tehnice si tehnologice care sa sustina produsele romanesti in competitia de pe piata comunitara), cat si a normelor si instrumentelor de factura legislativa, fiscala, monetara, necesare pentru realizarea restructurarii economiei.

Referindu-ne la activitatea intreprinderii, desi aceasta inregistreaza un trend negative in ceea ce priveste profitul, aceasta se realizeaza pe seama atat a cresterilor capitalurilor permanente, cat si a datoriilor pe termen scurt.Acest lucru se datoreaza cresterii investitilor in active imobilizate si active circulante, cu exceptia creantelor, care au crescut, datorita creerii unei situatii favorabile de plata clientiilor.Acest lucru din urma se reflecta asupra necesarului de fond de rulment din a doua perioada, deoarece acesta creste foarte mult, datorita faptului ca cresc activele circulante foarte mult datorita cresterii creantelor. Aceasta situatie duce la crearea unei trezorerii nete negative, fapt ce ar putea duce la incapacitati de plata a intreprinderii.

Desi intreprinderea doreste sa ofere clientilor conditii avantajoase, trebuie avuta totusi in vedere si durata in zile furnizori. Iar in acest caz se va compara rata profitului obtinuta prin acapararea de noi clienti, respective realizarea unor venituri mai mai mare, datorita cresterii numarului clientilor cantitativ si rata platita bancilor in cazul contractarii unor datorii pe termen scurt, pentru a face fata duratei in zile a furnizorilor. De asemenea trebuie avuta in vedere si inversarea raportului de durata in zile, adica durata in zile furnizori sa fie mai mare decat durata in zile clienti si astfel obtinerea unui profit si de pe urma acestui lucru.

Decizia strategica ramane sa fie luata de societatea comerciala.Aceasta va avea in vedere obiectivele ei proprii investitionale cu privire la obiectivul afacerii; daca aceasta doreste o crestere pe termen lung, va acorda o importanta deosebita clientelei, iar daca aceasta urmareste doar un profit pe termen scurt, neinteresand-o decat obtinerea unui profit cat mai mare intr-un timp cat mai scurt, cu siguranta aceasta va lua orice decizie in functie de interesul propriu.

Daca luam in considererare indicatorii de bonitate, intreprinderea nu pare a avea probleme prea mari in aceasta privinta. Domeniul de activitate- comertul, o ajuta cu siguranta in acest punct.Lichiditatea, care reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, creste in cazul lichiditatii imediate,datorita cresterii datoriilor pe termen scurt si datorita cresterii activelor circulante.Se stie ca aceste pot fi transformate mulr mai rapid in lichiditati. In ceea ce priveste solvabilitate- capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta, se cunoaste faptul ca aceasta se diminueaza datorita cresterii duratei in zile clienti, insa acest lucru nu inseamna ca intreprinderea se situeaza intr-un risc de solvalbilitate.Acest lucru si datorita faptului ca poate oricand apela la piata monetara in contractarea de imprumuturi pe termen scurt. De asemenea, intreprinderea isi poate imbunatatii starea financiara prin marirea capitalului propriu, prin aducerea de noi asociati in firma sau marirea capitalului subscris varsat prin aport in numerar sau in natura a asociatilor existenti in prezent in intreprindere.

Din analiza ratelor de gestiune se poate constata o crestere la toate nivelele in ceea ce priveste durata de rotatie a activelor, insa rotatia activelor totale se situeaza in descrestere, luata in comparatie cu durata in zile a imobilizarilor si per total. Aceasta inseamna ca durata in zile a activelor totale creste intr-o proportie mai mica decat cea a imobilizarilor, iar ca activele circulante au o viteza de rotatie mult superioara activelor imobilizate.Acest indiciu este unul care trebuie luat in considerare pentru aprecierea functionarii activitatii intreprinderii.

Asadar, dat fiind faptul ca intreprinderea este una bazata pe activitatea de comert, iar durata in zile a activelor circulante este in crestere, pe cand cea a activelor totale in scadere nu poate fi decat un lucru pozitiv, datorita cresterii nivelului productiei. Insa si acest lucru trebuie privit cu mai multa atentie, deoarece, dupa cum am mentionat anterior , trebuie sa existe o perioada mai mica de timp intre durata in zile furnizori si clienti.

In ceea ce priveste ratele rentabilitatilor, acestea se afla in scadere. Acest lucru nu trebuie privit in mod negativ, deoarece s-au realizat niste investitii, a caror amortizare va fi realizata in timp.

Referitor la riscul de faliment- acesta este intr-o situatie limita. Cauza acesteia o constituie contractarea de noi credite concomitant cu acordarea unor favoruri in ceea ce priveste termenele de plata a clientilor. Insa daca intreprinderea manuieste bine disponibilizarile de numerar obtinute prin intermediul creditului, aceasta nu va avea probleme, deoarece dupa perioada de amortizare a datoriilor, intreprinderea nu va mai avea probleme de solvalbilitate.

Avand in vedere si trecutul intreprinderii in care nu a avut nici o restanta nici fata de furnizori, nici fata de stat, banca Augustina ii va acorda intreprinderii creditul solicitat, adica 200.000 RON.

BIBLIOGRAFIE

A. Lucrari de autor

1. Buglea A., Analiza financiara - concepte si studiu de caz, Editura Mirton, Timisoara, 2005.

2. Buglea A., Roth Anne-Marie, Minda Alina, Stoita F., Analiza financiara, Editura Mirton, Timisoara, 2006.

4 Cerna S., Moneda si teoria monetara, Editura Mirton, Timisoara, 2001.

5. Hetes-Gavra I., Organizarea si operatiunile bancilor, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2003.

B. Lucrari editate sub egida unor institu tii specializate

6. Banca Nationala a Romaniei - Buletin lunar, 5/2008(www.bnr.ro)

7. Banca Nationala a Romaniei - Raport annual 2007(www.bnr.ro)

8. S.C.BANCA AUGUSTINA S.A. - Norme interne de creditare a persoanelor juridice-2008

9. Ziarul financiar(03.07.2008)

C. XXX

10. XXX

https:// www. ghișeulbancar.ro/ articole/66/9861/ce_trebuie_sa_știm_despre_dobanda.htm(14.04.08)

11. XXX

https:// www.ciorna.com/download-1222_istoric-al-sistemului-bancar -din-romania.html

12.XXX

www.wall-street.ro

13.XXX

www.arb.ro

14.XXX