STUDIU DE CAZ PRIVIND CREDITAREA AGENTILOR ECONOMICI PRIVATI DE CATRE BANCA X

Tinand seama de faptul ca o buna strategie de creditare se concretizeaza in acordarea de credite rambursabile la scadenta, iar bonitatea reprezinta capacitatea unui agent economic de a plati obligatiile pe care acesta si le asuma, in prezenta aplicatie s-a studiat acest aspect deosebit de important avut in vedere la adoptarea deciziei de creditare.

In studiul de caz de fata se va analiza acordarea unui credit de investitii. In general, obiectul creditelor pentru realizarea investitiilor il reprezinta:

realizarea de obiective si/sau capacitati de productie noi;

dezvoltarea, retehnologizarea si modernizarea capacitatilor de productie, a utilajelor, a masinilor si instalatiilor, a cladirilor si a constructiilor existente;

procurarea de masini, utilaje si mijloace de transport noi;

alte investitii.

Astfel, societatea comerciala ROLL-ING S.A., cu sediul in Brasov, este o societate pe actiuni, care are ca principal obiect de activitate prestarile de servicii. Activitatea de baza o constituie, in plan concret, prestarile de servicii auto, completata de o activitate comerciala, adica desfasurarea activitatii de dealer autorizat in comercializarea automobilelor marca - DAEWOO, si a pieselor de schimb aferente acestora. Capitalul social al societatii in studiu este in prezent de 900 milioane lei.

Societatea comerciala ROLL-ING S.A. doreste contractarea unui credit de investitii, pe termen mediu (3 ani), in vederea desfasurarii activitatii sale viitoare. Acest tip de imprumut se caracterizeaza prin aceea ca, perioada de creditare nu poate depasi 5-7 ani. Astfel de credite pe termen mediu se acorda pentru a se realiza obiective de investitii, prin care se vizeaza marirea cifrei de afaceri precum si mentinerea unui anumit segment de piata. Ele servesc clientilor pentru a realiza programe de investitii ce tin de politica lor de piata si de dezvoltare.

Creditul de investitii solicitat se acorda pentru realizarea unor scopuri strategice cum sunt:

achizitionarea de utilaje, instalatii noi, performante, precum si a altor mijloace fixe;

modernizarea si amenajarea spatiilor productive, precum si a echipamentelor de productie existente;

In plan concret, creditul dorit a se contracta de societatea in cauza, este in valoare de 500 milioane lei. Investitiile ce se au in vedere de ROLL-ING S.A., se pot concretiza in urmatoarele:

achizitionarea unui echipament standard modern, import Germania - marca Hoffmann, in valoare de 300 milioane lei.

achizitionarea unui cuptor de vopsitorie, import Germania - marca Blawter, in valoare de 150 milioane lei.

achizitionarea unui autorobot computerizat de indreptat caroserii, in valoare de 500 milioane lei.

In urma acestor investitii realizate, societatea comerciala ROLL-ING S.A. lucreaza in sistem full- service, ceea ce reprezinta un avantaj fata de concurenta, in special autorizata sau specializata doar pentru anumite operatiuni de reparatii auto. Totodata, firma efectueaza service-ul pentru autorizatia data de Registrul Auto Roman pentru inspectia tehnica anuala a autovehiculelor.

Pentru activitatea de reparatii auto, societatea ofera servicii full - service si dispune de utilaje extrem de performante. Incepand cu anul 1999, s-a trecut la un amplu program de investitii privind modernizarea tehnologica si reamenajarea statiei autoservice, astfel ca in prezent service-ul este unul din cele mai moderne unitati de profil, fiind reparate circa 500 masini / luna.

Contributia la profit a celor doua activitati (reparatii auto si vanzari auto cu piesele aferente) se poate prezenta ,sugestiv, in graficul urmator:

Trebuie remarcat faptul ca societatea comerciala ROLL-ING S.A. s-a lansat pe piata ca "service" si "dealer DAEWOO". Investitiile realizate pana in 1999 au fost:

finalizarea unui parc auto, in suprafata de 1,5 ha.;

achizitionarea unui echipament service specific;

instruirea personalului angrenat in activitatea de service auto specific DAEWOO;

renovarea si modernizarea sediului administrativ.

Piata pe care societatea actioneaza este extrem de larga, ea incluzand in primul rand societatile comerciale, dar fara a neglija persoanele fizice. Concurenta traditionala, existenta, este destul de slaba. Principalii concurenti ai societatii sunt fostele service-uri autorizate printre care se numara Nova Inter Service si Electroprecizia Service, service-uri de traditie dar a caror dotare are un grad mare de uzura morala.

In ceea ce priveste clientii, strategia de abordare a segmentului propriu de piata este destul de variata, S.C. ROLL-ING S.A. apeland la cateva solutii inovatoare. O prezentare a modalitatilor de atragere a clientelei cuprinde urmatoarele:

incheierea unor contracte de prestari servicii si reparatii auto cu principalele societati de distributie;

incheierea unor contracte de prestari servicii si reparatii auto cu principalele societati de asigurare vizand repararea autoturismelor care au fost avariate si sunt asigurate;

incheierea unor contracte cu alte societati comerciale cu service-uri mai putin dotate sau neabilitate sa faca anumite lucrari privind asistenta tehnica, contracte prin intermediul carora ROLL-ING S.A. preia o parte din aceste verificari/reparatii ca prestator de servicii.

Date generale privind solicitarea creditului de investitii:

Categoria de credit: credit pe obiect, termen mediu;

Valoarea creditului: 500 milioane lei;

Obiectul creditului: realizarea de investitii;

Perioada de acordare a creditului: 3 ani;

Modul de acordare a creditului: pe masura efectuarii platilor;

Perioada de gratie: 3 luni;

Dobanda

Graficul de rambursare: 35 de rate lunare din 30 iulie 2000 de 14,2 milioane lei fiecare, cu exceptia ultimei rate de 17,2 milioane lei din 15 mai 2003;

Societatea solicita un credit de 500 milioane lei pentru finantarea unei investitii de 950 milioane lei pentru realizarea unei hale care cuprinde urmatoarele obiective, asa cum rezulta din studiul de fezabilitate si memoriului justificativ prezentat:

vopsitorie auto;

spalatorie auto;

service DAEWOO specializat.

Devizul pe lucrari al unitatii executante este in valoare totala de 950 milioane lei, din care 500 milioane se acopera din credit, acordarea acestuia efectuandu-se in transe pe masura executarii lucrarilor.

La analiza acordarii creditului, se verifica capacitatea clientului de acoperire a serviciului datoriei (ratele si dobanzile), prin analiza fluxului de incasari si plati intocmit pe toata perioada de creditare.

Garantiile asiguratorii prezentate de catre societate, in vederea creditarii sunt:

ipoteca de rang I asupra unui teren in suprafata de 5.574 m.p., evaluat conform raportului de expertiza la valoarea de 945 milioane lei. Imobilul este in proprietatea societatii.

ipoteca de rang I asupra service-ului societatii, care cuprinde:

- teren in suprafata de 7.600 m.p.

- constructii (hala, atelier de tinichigerie, 2 magazine), toate evaluate la valoarea de 1100 milioane lei, conform raportului de expertiza.

Astfel, garantiile inregistrate sunt in valoare de 2045 milioane lei.

Necesarul de garantii in vederea acordarii creditului este de:

(500 milioane + 300 milioane) x 120% = 960 milioane lei, unde

500 milioane reprezinta valoarea creditului;

300 milioane reprezinta dobanda aferenta unui an.(500 mil. x 60%)

Astfel, se poate deduce gradul de acoperire cu garantii a creditului, prin raportul:

2045 milioane lei

= 2,13 ori

960 milioane lei

Pentru exemplificarea metodologiei de calcul si analiza indicatorilor de bonitate, este prezentata situatia financiara a acestei firme in ultimii 3 ani, din care primii 2 sunt incheiati (1998 si 1999), iar din anul al 3-lea analizat (2000) este prezentat doar primul semestru.(ANEXA 1, ANEXA 2)

Anexa nr. 1

SITUATIA EVOLUTIVA A PATRIMONIULUI

mil. lei -

Anexa 2

EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

IN PERIOADA 31.12.1998 - 30.06.2000

- mil. lei -

Pe baza datelor prezentate anterior in Anexa 1 si Anexa 2, se pot desprinde urmatoarele concluzii:

Activitatea desfasurata de agentul economic a inregistrat o tendinta de crestere de la un an la altul, concretizata in marirea patrimoniului (Total Activ) cu 154% in anul 1999 fata de anul 1998, si cu 185% la 30 iunie 2000 fata de acelasi an de baza, 1998. Analiza in structura ne permite sa facem urmatoarele remarci:

activele fixe cresc cu 122% in anul 1999 fata de anul 1998, si cu 126% la 30 iunie 2000 fata de anul de baza;

activele circulante cresc cu 276% in anul 1999 fata de anul 1998,si cu 412% la 30 iunie 2000 fata de anul de baza;

Deci, rezulta ca activele circulante au crescut intr-o pondere mai mare fata de activele fixe, lucru apreciat ca fiind pozitiv.

Capitalurile proprii au crescut de la o perioada la alta, ca si activele societatii, dar intr-o alta pondere, astfel in anul 1999 fata de finele anului 1998 au crescut cu 218%, iar la finele semestrului I 2000 fata de finele anului 1998 au crescut cu 211%. Aceasta crestere se datoreaza in primul rand, cresterii capitalului social al societatii.

Datoriile totale ale societatii au avut o evolutie crescatoare pe parcursul perioadei aflate in analiza, cu mentiunea ca in anul 1998 firma si-a desfasurat activitatea fara a apela la credite de la societati bancare. Astfel, cresterea datoriilor totale a fost de 104% in 1999 fata de anul 1998, si de 165% in anul 2000, semestrul I, fata de acelasi an (1998).

Se mentin cu pondere ridicata, in totalul datoriilor, obligatiile curente concretizate in datorii fata de furnizori, salariati, bugetele statului. Astfel, obligatiile curente au crescut cu 93% in 1999 fata de 1998 si, cu 143% in 2000, semestrul I, fata de 1998.

In privinta creditelor bancare acestea detin o pondere relativ mica in totalul datoriilor astfel:

- in 1999, ponderea este de doar 6%;

- in 2000, semestrul I ponderea este de numai 8%.

Aceasta situatie arata capacitatea societatii de a-si gestiona fluxurile de numerar (incasari si plati), prin incheierea de contracte care sa necesite plati la termene mai mari decat termenele de incasare a creantelor, fara a fi nevoie a apela la credite bancare de valori mari (viteza de rotatie a furnizorilor fiind de 97,2 zile fata de viteza de incasare a creantelor de 55,8 zile). Deci, firma lucreaza intens bazandu-se pe creditul furnizorilor.

Profitul realizat de societatea avuta in vedere cunoaste o evolutie pozitiva, astfel profitul net mediu lunar a crescut cu 28% in anul 1999 fata de anul 1998 si, cu 36% la 30 iunie 2000 fata de finele anului 1999 si, cu 74% fata de anul 1998. Aceasta evolutie se datoreaza, in primul rand, cresterii cifrei de afaceri, realizate in perioada analizata.

Pornind de la aceasta situatie evolutiva a patrimoniului, s-au calculat in continuare indicatorii de performanta economico-financiari prevazuti de normele de creditare ale Bancii X S.A., la 30 iunie 2000, conform ANEXEI 3.

Anexa nr. 3

INDICATORII DE PERFORMANTA ECONOMICO-FINANCIARA

Plecand de la rezultatele obtinute anterior se pot face urmatoarele observatii:

Indicatorii de lichiditate calculati de catre Banca X S.A. ofera informatii foarte importante asupra capacitatii agentului economic de a face fata obligatiilor pe termen scurt.

Rata curenta a lichiditatii de 82%, prezinta o situatie nefavorabila asupra gradului de acoperire a obligatiilor scadente pe termen scurt cu activele curente.

Tot un aspect negativ este prezentat si de rata rapida de 66%, care arata ca societatea intampina dificultati in acoperirea datoriilor curente datorita faptului ca activele circulante reprezentate de creante se incaseaza lent, dar platile catre furnizori se platesc si mai lent.

Indicatorii de solvabilitate sunt reprezentati de cei 2 indicatori: gradul de indatorare si gradul de acoperire al dobanzii.

Acesti indicatori arata obligatiile avute de firma fata de terti, cum ar fi furnizorii, bancile si altii. Indicatorii prezinta nivele corespunzatoare, respectiv 48%- nivelul gradului de indatorare; iar gradul de acoperire al dobanzii este de 7,5 ori din profitul de exploatare.

Indicatorii de activitate prezinta o situatie necorespunzatoare, la prima vedere, dar, fiind corelate intre ele de un management de calitate, ele asigura desfasurarea activitatii curente fara obstacole.

Indicatorii de profitabilitate reprezentati de marja de exploatare si marja neta, sunt relativ buni, datorita faptului ca, concurenta nefiind foarte puternica, firma beneficiaza de un segment de piata relativ important.

In cadrul metodologiei de lucru, utilizata de Banca X S.A., fiecare indicator de evaluare a performantelor are ca si corespondent a limitelor atinse, un anumit punctaj. Astfel:

limita inferioara (nivel necorespunzator) are ca si corespondent in puncte 1,27

nivelul slab are ca si corespondent in puncte 1,2

nivelul critic are ca si corespondent in puncte 1,1

nivelul bun are ca si corespondent in puncte 1,05

nivelul foarte bun are ca si corespondent in puncte 1,00

Desigur, se observa ca ordinea de punctare este descrescatoare. Motivatia acestei punctari este ca pe baza punctajului se stabileste nivelul dobanzii cu care se acorda creditul agentului economic supus analizei. Toate acestea sunt prezentate in ANEXA 4

Anexa nr. 4

CALCULUL DOBANZII LA CREDITUL PE TERMEN MEDIU

- mil. lei -

Pentru calcularea dobanzii se procedeaza in urmatorul fel:

Categoria in care se afla creditul C.

Potrivit acestei metodologii proprii, fiecarui indicator i s-a atribuit un anumit procent de dobanda, care inmultit cu punctajul de mai sus corespunde cu punctajul de dobanda aferent performantelor realizate potrivit acelui indicator. Prin insumarea tuturor punctajelor de dobanda se obtine dobanda aferenta creditului in cauza.

Pentru incadrarea creditului in portofoliul de credite, ca indicatori de bonitate sunt utilizati doar primii 5, respectiv rata curenta a lichiditatii, marja de exploatare, marja neta, gradul de indatorare, rotatia activelor curente.

Potrivit modului de calcul utilizat de catre Banca X S.A., in cazul de fata, punctajul obtinut este de 18 puncte, ceea ce corespunde categoriei C, iar in portofoliul de credite , acest credit va fi incadrat in grupa "substandard". Fiind incadrat in aceasta categorie, inseamna ca performantele economico-financiare sunt satisfacatoare dar exista o tendinta de inrautatire daca nu se iau masuri corespunzatoare.

Pentru creditele situate in aceasta grupa, banca va fi nevoita sa isi constituie provizioane de risc de credit in proportie de 20% din valoarea creditului neacoperit cu garantii. In studiul de caz prezentat, banca nu va constitui provizioane avand in vedere ca garantiile la credit sunt acoperitoare.

Este foarte important ca banca sa cunoasca cat mai amanuntit activitatea viitorului client, pentru a cunoaste din timp eventualele riscuri posibile si probabile, riscuri care, intr-o masura mai mare sau mai mica, ii vor putea afecta rezultatele financiare ce le va obtine.

CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND CREDITAREA AGENTILOR ECONOMICI PRIVATI DE CATRE BANCA X

Influentele situatiei macroeconomice s-au facut simtite in mediul de afaceri in general si, bineinteles, in mediul bancar. Ca si in alte randuri, Banca X a reusit sa-si adapteze din mers strategia si sa raspunda atat exigentelor impuse de o piata in formare, cat si cerintelor clientilor si actionarilor sai.

In prezent, politica monetara a Guvernului nu incurajeaza plasamentele in credite, folosind pentru aceasta o taxa a scontului foarte ridicata si o politica a rezervei minime obligatorii. Toate acestea determina un nivel ridicat al dobanzilor practicate de bancile comerciale. Astfel costul creditului devine mult mai mare, descurajandu-i pe agentii economici. Pe langa acest aspect, accelerarea ritmului inflatiei a prins pe picior gresit intreaga macroeconomie romaneasca, diferentele de la inceputul anului fiind deosebit de mari.

Dobanzile promise populatiei de unele banci, care in ultimul timp au o tendinta de descrestere, depasesc uneori posibilitatea bancilor de a "revinde" banii obtinuti de la populatie, firmelor. Acestea din urma apeland la credite in conditiile date, vor obtine un castig foarte mic. In perioada viitoare, bancile vor fi nevoite sa micsoreze dobanzile la credite, altfel se vor gasi in imposibilitatea de a fructifica banii colectati in depozite de la populatie.

Lipsa resurselor pe termen lung din economia nationala diminueaza posibilitatea acordarii de credite pentru investitii firmelor, ceea ce va determina un arierat important fata de restul economiilor care se dezvolta si din punct de vedere financiar, dar si din punct de vedere tehnologic.

In peisajul bancar, pe langa aspectele mentionate mai sus, obstacolele pentru o activitate eficienta se pare ca sunt din ce in ce mai mari.

Din portofoliul de credite studiat al Bancii X S.A., rezulta ca acesta este o reflectare a capacitatii bancii de a atrage clientii viabili, oferindu-le o gama larga de produse bancare.

Banca X S.A. este o banca in plina dezvoltare, cu larga deschidere spre nou, care creste odata cu dezvoltarea proprietatii private din Romania, orientandu-se in special spre firmele private. In sprijinul lor, a agentilor economici privati, banca urmareste diversificarea tipurilor de credite pe care le acorda, asa cum sugestiv este si studiul de caz prezentat in capitolul precedent.

Prin aceasta lucrare am dorit sa pun in evidenta modul in care se desfasoara, in principal, procesul de creditare la Banca X, prin toate aspectele sale, de la negocierea preliminara la inchiderea circuitului, constand in rambursarea creditului si plata dobanzilor aferente acestuia.

Cea mai delicata problema in procesul de creditare o reprezinta evaluarea riscului de credit, o buna evaluare excluzand banca de la situatii neplacute cum ar fi nerecuperarea creditului acordat si a dobanzii aferente lui.

Lucrarea de fata concentrata asupra creditarii agentilor economici privati este structurata in patru capitole principale si un al cincilea capitol privind un caz concret de acordare a creditului.

Astfel in primul capitol am avut in vedere o imagine de ansamblu asupra organizarii si functionarii bancii, prin exemplificarea unor realizari ale bancii in momentul de fata, dar si prin anumite obiective de atins si strategii de aplicat in viitor. Totodata, am pus in evidenta si produsele si serviciile bancare deja utilizate pana in momentul de fata, dar si pe cele noi cum ar fi cartile de credit, creditele de scont, creditele de forfetare, de factoring, ipotecar, precum si alte tipuri.

Cel de-al doilea capitol este axat pe problemele teoretico-metodologice ale creditarii fiind definite din punct de vedere teoretic principalele probleme si notiuni cu care ne confruntam in domeniul creditarii. Astfel, au fost abordate diverse definiri ale creditului si principalele functii ale sale. Apoi au fost tratate mai larg tipurile de credite bancare practicate in Romania, in aceasta perioada de trecere la economia de piata. Un subpunct important il reprezinta si definirea dobanzii si modul de calcul al acesteia.

Cel de-al treilea capitol reprezinta segmentul central al acestei lucrari din punct de vederea importantei. In acest capitol sunt definite principiile pe care se bazeaza creditarea, elementele strategice si obiectivele bancii in domeniul creditarii, principalele etape ale procesului de creditare. Aceste etape sunt tratate pe larg, fiecare etapa descriind in ce consta, care este mecanismul desfasurarii ei, ce se urmareste prin intermediul respectivului segment din cadrul procesului de creditare. Unul din punctele cheie a acestui capitol il reprezinta problematica indicatorilor economico-financiari in prezentarea bonitatii clientului solicitant de credit. Un alt aspect al acestui capitol il reprezinta garantiile, modalitatile si posibilitatile de garantare a unui credit.

Cel de-al patrulea capitol al lucrarii de fata, prezinta anumite aspecte legate de necesitatea controlului bancar in privinta acordarii creditelor de banci. Acest din urma capitol este detaliat in etapele controlului bancar si in managementul riscului de creditare bancara. Un alt aspect luat in calcul il reprezinta problematica provizioanelor ( provizioane pentru riscul de credit, pentru riscul de dobanda), si portofoliul de credite al unei banci. Subcapitolul privind perfectionarea procesului de creditare da cateva solutii, posibilitati concrete in privinta luarii unor decizii mai bune in cadrul procesului de creditare.

Cea de-a cincea parte a lucrarii prezinta un caz concret privind acordarea unui credit de investitii. Prin acest caz se aplica etapele tratate anterior din punct de vedere teoretic, in plan practic.

In vederea imbunatatirii activitatii de creditare se propun urmatoarele:

Scaderea costului creditului (determinat mai mult de factori externi bancii, dar si de factori interni - productivitatea bancara).

Diversificarea nivelului dobanzii in functie de client, de felul activitatii pentru care este solicitat creditul.

Banca X nu acorda credite pentru investitii pe termen mai lung de trei ani deoarece aceste credite presupun o perioada mai indelungata de timp si se considera riscante din punct de vedere al bancii, datorita conditiilor economice extrem de fluctuante din Romania.

Prelungirea perioadei de gratie, in cazul creditarii activitatii de investitii, astfel incat clientul sa aiba posibilitatea de a-si plati datoriile fata de banca, dupa punerea in functiune a investitiei, prin obtinerea unui profit imediat dupa finalizarea proiectului.

Un alt aspect legat de perfectibilitatea activitatii de creditare a bancii, este acordarea in mica masura, a creditelor bazate numai pe planul de afaceri, considerate a fi mult prea riscante. Acest aspect ar putea fi indreptat printr-o noua filozofie a gestionarii riscului prin sistemul fondurilor de garantare. Economia romaneasca are nevoie de acest tip de credite pentru a se dezvolta, iar o noua filozofie a riscului ar putea sa evite captivitatea in care se afla intregul sistem bancar romanesc care trebuie sa-si protejeze economiile printr-un sistem de garantii care nu pot fi suportate de agentii economici.

In ceea ce priveste contractele de credit incheiate intre banca si debitorii sai ar trebui concepute in asa fel incat clientul care solicita un credit pentru investitii sa nu fie presat de cresterea dobanzii pe piata, ceea ce ar determina cresterea dobanzii creditului, astfel existand posibilitatea aparitiei starii de insolvabilitate financiara al acestuia sau de refinantare a investitiei. Acest neajuns ar putea fi inlaturat prin acordarea de credite in valuta, cu dobanda fixa, deoarece dobanda in valuta, pe perioade mai lungi de timp este relativ stabila.

Analiza activitatii debitorului trebuie facuta avand in vedere si rata inflatiei. In situatia in care cresterile procentuale inregistrate de un client sunt mai mari decat rata inflatiei, atunci situatia clientului se imbunatateste. In actualele conditii, cresterea cifrei de afaceri nu conduce automat la concluzia ca situatia financiara s-a imbunatatit. Doar compararea acestei cresteri cu rata inflatiei poate conduce la aprecierea corecta a acestei situatii.

Pentru cresterea operativitatii servirii clientilor, printr-o viteza de operare mai mare , s-ar impune introducerea si utilizarea unui program informatic performant (softul KINDLE), care ar integra banca in grupul de banci cu sistem de operare "on-line"(BRD, ALPHA BANK, etc.).In prezent, Banca X lucreaza la implementarea noului program informatic, prin asigurarea unui training adecvat personalului implicat, dupa semnarea contractului cu firma Kindle-Irlanda.

In ideea unui flux al informatiilor mai rapid, mai usor de realizat, intre Centrala bancii si sucursalele din teritoriu, propunem bancii sa foloseasca o documentatie de creditare pusa in totalitate pe un suport informatic care sa poata fi transmisa prin retelele moderne de comunicatii, cum este fax-modemul, e-mail-ul, serviciile Internet etc.

Banca X este una din putinele banci din tara care ofera primele carduri de credit propriu-zise. Cardurile existente pana in acest moment erau exclusiv carduri de debit care permiteau clientului doar plata sumelor depuse in cont in lei, putand fi accesat si in strainatate pentru obtinerea valutei tarii respective in limita disponibilitatilor in lei, existente pe card . Noile carduri permit efectuarea de plati peste aceasta suma, in cadrul unor baremuri de credit stabilite de fiecare banca emitenta. La Banca X creditul urca pana la echivalentul a cinci salarii lunare ale posesorului de card, conditioneaza emiterea cardului de credit de angajamentul clientului de a primi salariul in contul reprezentat de acest card.

De asemenea banca poate sa faca apel mai mult la serviciile Internet, pentru a-si promova nu doar imaginea ci si suportul necesar dezvoltarii afacerilor in Romania.

Toate aceste propuneri fiind facute, cu speranta ca ele vor fi aplicate in viitor si ca se va crea si in tara noastra cadrul macroeconomic care sa incurajeze mai ales investitiile productive ale agentilor economici si ca nu vor mai exista atatea cauze de faliment a firmelor si bancilor datorate acordarii de credite neperformante, cred ca acest subiect merita si in continuare atentia acordata in lucrarea de fata.

In concluzie, o activitate performanta de creditare desfasurata de o banca comerciala trebuie sa urmareasca trei directii principale:

creditarea unor agenti economici viabili, cu o activitate care sa poata acoperi serviciul datoriei pe toata durata creditarii,

managementul riscului de creditare sa evalueze realist toate elementele care ar putea determina "accidente" in creditare, si sa le elimine,

mentinerea permanenta a unui echilibru normal intre resursele atrase si plasamentele efectuate in credite performante, pentru realizarea indicatorilor de solvabilitate la nivel optim.

Astfel, se urmareste prin aceasta atitudine nu neaparat un profit imediat si facil, ci mai degraba o dezvoltare a afacerii pe termen lung, pe baze sanatoase, in deplina loialitate concurentiala, urmarind sprijinirea sectorului privat si, implicit, contribuind la construirea unei economii de piata reale in Romania.

BIBLIOGRAFIE

1. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel C-tin,

"Moneda, credit, banci", Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1995.

2. Rosca T., Ciobanu D., Opritescu M.,

"Creditul si dobanda in mecanismul economico-financiar" Editura Scrisul romanesc, Craiova 1987.

3. Turliuc V., Basno C., Rosca T., Schiopescu V., Opritescu M.

"Circulatia baneasca si creditul", Universitatea Iasi, 1992.

4. Prof. univ. dr. ROSCA Teodor

"Moneda si credit", Casa de editura Sarmis, Cluj-Napoca, 1996.

5. Prof. Dr. Ionescu Lucian C.,

"Economia si rolul bancilor", Editura Economica, Institutul Bancar Roman, Bucuresti, 1997.

6. Prof. Dr. Vasilescu Eugeniu,

"Managementul proceselor monetare si teoria inflatiei" Editura Cidin , Bucuresti, 1992 .

7. Lector univ. dr. Motocu Marius M.,

"Analiza eficientei economice in cadrul bancilor comerciale", Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 1998.

8. , PIATA FINANCIARA NR. 9/1999, NEGREA Radu,

articolul " Diversificarea riscului bancar"

9. , Legea Nr. 101/1998, privind Statutul B.N.R.

10. , Legea bancara Nr. 58/1998.

, Norma Nr. 8/1999 a B.N.R. privind limitarea riscului de credit a bancilor.

12. , Regulamentul B.N.R., Nr. 1/1999 privind Centrala Riscurilor Bancare.

13. , Regulamentul B.N.R. NR. 2/1999, referitor la clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si la constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.

14. Norme de creditare actualizate ale Bancii X privind creditarea pe termen scurt a agentilor economici.

15. Norme de lucru interne privind creditarea pe termen mediu si lung a agentilor economici.

16. Norme metodologice privind clasificarea creditelor si constituirea provizioanelor specifice de risc.

17. Instructiuni de determinare a indicatorilor de bonitate de catre Banca X S.A.

18. Circulara interna de aplicare a Circularei B.N.R. nr. 6/1999 privind constituirea de provizioane aferente dobanzilor neincasate de mai mult de 90 zile.

19. Circulara interna de aplicare a Circularei B.N.R. nr. 7/1999 privind scoaterea in afara bilantului a debitelor pentru care s-a obtinut titlu executoriu.

20. Circulara interna de aplicare a Circularei B.N.R. nr. 8/1999 privind riscul de credit.