STUDIU DE CAZ: Salarizarea si mecanismele acesteia in cadrul Centrului de Transfuzie Sanguina Al Municipiului Bucuresti

Am ales ca institutie publica pentru aceasta aplicatie, Centrul de Transfuzie Sanguina al Municipiului Bucuresti care este o unitate sanitara publica, subordonata Institutului National de Hematologie Transfuzionala Bucuresti.

Organizarea si functionarea Sistemului National de Transfuzie Sanguina se aproba prin Hotarare de Guvern[1] , iar activitatea de transfuzie sanguina in Romania este organizata si controlata de Ministerul Sanatatii Publice in calitate de Autoritate Competenta.

Ministerul Sanatatii Publice isi exercita prerogativele prin urmatoarele structuri :

a)     Institutul National de Transfuzie Sanguina (INTS) cu centrele de transfuzie teritoriale;

b)     Inspectia Sanitara de Stat;

c)     Unitatile de transfuzie sanguina din spitale.

Institutul National de Transfuzie Sanguina este unitate sanitara de urgenta cu personalitate juridica si are in subordine Centrul de transfuzie sanguina al municipiului Bucuresti (CTSMB), centrele regionale de transfuzie sanguina (CRTS), centrele judetene de transfuzie sanguina (CJTS), acestea toate, inclusiv Unitatile de Transfuzie din spitale constituind Reteaua Nationala de Transfuzie Sanguina din Romania (RNTS) - (fig.1)

Fig.1 - Schema de organizare a Sistemului National de Transfuzie Sanguina

CTSMB precum si CRTS functioneaza ca unitati sanitare de urgenta de categoria a II-a in timp ce CJTS vor functiona ca unitati sanitare de urgenta de categoria a III-a.

Sangele si componentele sanguine umane vor fi distribuite de INTS prin centrele de transfuzie cu rambursare non-profit, la solicitatea institutiilor de asistenta medicala cu unitati de transfuzie autorizate din teritoriul arondat, in timp ce produsele sanguine obtinute din prelucrarea plasmei pot fi eliberate contra-cost, institutiilor de asistenta medicala sau direct propulatiei pe baza de prescriptie medicala.

Centrul de Hematologie Bucuresti a fost infiintat prin decizia Ministerului Sanatatii nr. 54810 la data de 1 iulie 1949 si functioneaza in prezent cu denumirea de Centrul de Transfuzie Sanguina al Municipiului Bucuresti in baza Legii nr. 282 / 13.10.2005 " Lege privind organizarea activitatii de transfuzie sanguina, donarea de sange si componente sanguine de origine umana, precum si asigurarea calitatii si securitatii sanitare, in vederea utilizarii lor terapeutice"; H.G.R. nr. 294 / 1995 referitoare la reorganizarea Institutului Hematologic Bucuresti; Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 166 / 29.01.1996 privind aprobarea structurii organizatorice a Institutului National de Hematologie Transfuzionala Bucuresti si a Centrului de Transfuzie Sanguina al Municipiului Bucuresti.

Centrul de Transfuzie Sanguina al Municipiului Bucuresti este o unitate sanitara de categoria a II-a subordonat Institutului National de Transfuzie Sanguina Bucuresti avand personalitate juridica si functionand pe principiul finantarii de la bugetul statului.

Finantarea Centrului de Transfuzie Sanguina al Municipiului Bucuresti se face prin Institutul National de Hematologie Transfuzionala Bucuresti

Centrul de Transfuzie Sanguina al Municipiului Bucuresti are ca obiect : activitatea medicala in domeniul recoltarii sangelui de la donatorii onorifici, prepararea produselor sanguine labile, controlul hematologic, virusologic si bacterian al acestor produse labile din sange precum si expeditia acestor produse sanguine labile catre spitale.

Structura organizatorica a Centrului de Transfuzie Sanguina al Municipiului Bucuresti, aprobata de Ministerul Sanatatii cu Ordinul nr. 166/29.01.1996, este urmatoarea :

1. CONDUCEREA
1. medic director
2. COMPARTIMENTUL AUDIT INTERN
3. LABORATOR DE COLECTA SANGE TOTAL
1. Compartiment de colecta prin echipe mobile si de promovare a donarii.
2. Compartiment de consultatii donatori.
3. Compartiment de colecta donatori in sediul C.T.S.
4. Compartiment de analize predonare.
5. Compartiment de colecta in puncte fixe din spitale si policlinici.
4. LABORATOR DE COLECTA PRIN AFEREZA
5. LABORATOR PENTRU MALADII TRANSMISIBILE PRIN SANGE
6. LABORATOR DE IMUNOHEMATOLOGIE
7. LABORATOR DE PREPARARE SI DISTRIBUTIE A PRODUSELOR SANGUINE LABILE
1. Compartimentul de preparare a produselor sanguine labile
2. Compartimentul de control al validarii biologice
3. Compartimentul de distributie si consiliere transfuzionala
4. Compartiment garda distributie
8. ADMINISTRATIE
1. Contabil Sef
2. Birou financiar contabilitate
3. Birou resurse umane, organizare, salarizare, juridic
4. Birou aprovizionare, administrativ, auto
5. Birou tehnic-intretinere

Printre alte sarcini ce revin Biroului resurse umane regasim:

- intocmeste statul de functiuni, conform normelor de structura aprobate pentru toate categoriile de personal;

- asigura incadrarea conform HGR 281/1993 a personalului de executie, de toate categoriile, potrivit statului de functiuni si cu respectarea nomenclatoarelor de functii si salarizare, a conditiilor de studii si vechime.

Statul de plata se intocmeste lunar, pe baza pontajelor de prezenta emise de fiecare compartiment in parte in urma verificarii condicilor de prezenta, semnate zilnic de salariati.

Salarizarea in Centrul de Transfuzie Sanguina al Municipiului Bucuresti se face conform OUG nr. 1/2009 cu masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar si Ordonantei nr. 17/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 115/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 83 din 1 februarie 2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 304/2008

Pentru exemplificarea calcului unui salariu aleg 3 salariati cu functii diferite, sporuri diferite si timp de lucru diferit. Perioada de lucru va fi luna februarie 2009, insemnand 20 de zile lucratoare.

Nume: IONESCU MARIAN

Functia: asistent medical principal

Compartiment: Consultatii donatori

Salariul de baza: 1063 lei

Nr.zile lucrate: 20

Sporuri: -spor vechime = 25%

-spor concentrare psihica = 10%

-spor conditii deosebite = 15%

-spor preventie sanitara = 11%

Nu are persoane in intretinere.

Venitul brut al d-lui Ionescu va fi:

1063 + (1063x25%) + (1063x10%) + (1063x15%) + (1063x11%) = 1711 lei

Contributiile datorate de angajat sunt:

-CAS 10,5% = 1711 x 10,5% = 180 lei

-somaj 0,5% = 1711 x 0,5% = 9 lei

-ASS 5,5% = 1711 x 5,5% = 94

Venitul net (inaintea impozitarii) = 1711-(180+9+94) = 1428

Deducerea personala a d-lui Ionescu M. este de 250 lei, deci venitul de baza pentru calculul impozitului este: 1428-250 = 1178 lei

Impozitul retinut si virat este: 1178 x 16% = 188 lei

Salariul net = Venitul net - Impozit

1178 - 188 = 990 lei salariul net al d-lui Ionescu M. in luna februarie 2009

Nume: IANCU DORIN

Functia: medic primar

Compartiment: Consultatii donatori

Salariul de baza: 1326 lei

Indemnizatie conducere: procent 25% = 332 lei

Salariu de merit : procent 15% = (1326+332) x 15% = 249 lei

Total salariu: SB+IC + SM = 1326 + 332 + 249 = 1907 lei

Nr.zile lucrate: 5

Concediu de odihna: 15 zile

Sporuri: -spor vechime = 10% = 191 lei

-spor concentrare psihica = 10% = 191 lei

-spor conditii deosebite = 15% = 286 lei

-spor preventie sanitara = 11% = 210 lei

Total salariu brut = 1907 + 191 + 191 + 286 + 210 = 2785 lei

Are 2 persoane in intretinere. → Deducerea suplimentara va fi de 250 (personala) + 2x100 = 250 + 200 = 450 lei

Totodata, d-nul Iancu este inscris cu o pensie facultativa de 50 lei si plateste si o cotizatie sindicala de 1% din salariul brut.

Pentru calculul concediului de odihna se ia in considerare valoarea cea mai mare dintre: salariul pe zi aferent lunii in curs si salariul pe zi aferent mediei pe ultimele 3 luni lucrate. Totodata, sporurile de vechime, de concentrare psihica, de periclitate, de preventie sunt luate in considerare.

Astfel:

pentru luna februarie 2009 :

2785 lei : 20 zile = 139,25 lei/zi

media pe ultimele trei luni lucrate:

noiembrie 2008 = 2785 lei, luna noiembrie avand 20 zile lucratoare

decembrie 2008 = 3560 lei, luna decembrie avand 20 zile lucratoare

ianuarie 2009 = 2810 lei, luna ianuarie avand 20 zile lucratoare

(2785 + 3560 + 2810) : (20 + 20 + 20) = 9155 : 60 = 152,58 lei/zi

Se alege cea mai mare valoare adica 152,58 lei/zi

Deci salariul brut, cuvenit pentru 15 zile de concediu de odihna este:

152,58 x 15 = 2289 lei

Pentru perioada lucrata (5 zile), salariul brut este:

2785 : 20 zile x 5 zile = 696 lei

Astfel, pentru luna februarie 2009, d-nul Iancu beneficiaza de urmatoarele venituri brute:

-pentru perioada lucrata (5 zile) = 696 lei

-pentru 15 zile concediu de odihna = 2289 lei

Total venit brut = 696 + 2289 = 2985 lei

Contributiile d-lui Iancu sunt:

la Fondul de pensii (10,5% ) = 2985 x 10,5% = 313 lei

la Fondul de sanatate (5,5%) = 2985 x 5,5% = 164 lei

la Fondul de somaj (0,5%) = 2985 x 0,5% = 15 lei

Astfel, venitul net (inaintea impozitatii) este:

2985 - 313 - 164 - 15 = 2493 lei

Deducerea de care beneficiaza este de 450 lei

Dupa cum am spus, sumele cu care esti inscris la pensia facultativa precum si cotizatiile sindicale se deduc din venitul de baza inaintea impozitarii.

Deci, venitul de baza inaintea impozitarii este: 2493 - 450 = 2043 lei

Scadem si sumele pentru pensia facultativa si cotizatia sindicala:

2043 - 50 - (2985 x 1%) = 2043 - 50 - 30 = 1963 lei

Impozitul, retinut si virat este: 1963 x 16% = 314 lei

Salariul net = Venitul net - Impozit

2493 - 314 = 2179 lei salariul net al d-lui Iancu Dorin pe luna februarie 2009

In cazul in care angajatul are retineri pe stat, cum ar fi: rate CAR, cotizatii pentru Ordinul Medicilor sau pentru Ordinul Asistentilor, popriri, rate locuinte, pensie alimentara, acestea se retin din salariul net ajungand la un rest de plata. Acesta este incasat de angajat.

In exemplul de fata, d-nul Iancu este inscris la Ordinul Medicilor din Romania cu o cotizatie lunara fixa de 20 lei , cotizatia sindicala a acestuia este 30 lei, pensia facultativa cu care este inscris este 50 lei, rata CAR in suma de 180 lei si o poprire de 500 lei.

Astfel, d-nul Iancu Dorin are un rest de plata de:

2179 - 20 - 30 - 50 - 180 - 500 = 1399 lei

Luam ca exemplu calculul salariului unui angajat care figureaza in concediu medical.

Nume: MARINESCU VICTORIA

Functia: asistent medical principal

Compartiment: Recoltare donatori

Salariul de baza: 1062 lei

Nr.zile lucrate: 3

Concediu medical: 17 zile - Cod indemnizatie = 01

Sporuri: -spor vechime = 25% = 266 lei

-spor concentrare psihica = 10% = 106 lei

-spor conditii deosebite = 15% = 159 lei

-spor preventie sanitara = 11% = 117 lei

Total salariu brut = 1062 + 266 + 106 + 159 + 117 = 1710 lei

Nu are persoane in deducere.

Deci, pentru cele 3 zile lucrate, d-na Marinescu va beneficia de un venit brut de:

1710 lei : 20 zile x 3 zile = 257 lei

Baza de calculul a concediului medical foloseste veniturile brute realizate de doamna Marinescu pe 6 luni anterioare acordarii concediului medical.

Veniturile brute ale doamnei Marinescu, pe ultimele 6 luni sunt:

august 2008 = 1874 lei , 21 zile lucratoare

septembrie 2008 = 1874 lei, 22 zile lucratoare

octombrie 2008 = 2055 lei, 23 zile lucratoare

noiembrie 2008 = 1874 lei, 20 zile lucratoare

decembrie 2008 = 2568 lei, 20 zile lucratoare

ianuarie 2008 = 1715 lei, 20 zile lucratoare

Astfel, media zilnica de calcul a indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate este:

11960 lei : 126 zile = 94,92 lei/zi

Doamna Marinescu, beneficiaza de un concediu medical cu un cod de indemnizatie de 01, ceea ce inseamna ca procentul va fi de 75% iar numarul de zile este 17.

Astfel, cuantumul indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate este:

94,92 lei x 17 zile x 75% = 1613,64 x 75% = 1210 lei

Mentionez faptul ca, primele 5 zile calendaristice sunt suportate de catre angajator, urmatoarele fiind suportate din bugetul FNUASS pentru concedii si indemnizatii.

Pontajul doamnei Marinescu arata ca in luna februarie 2009, primele 3 zile este prezenta (deci 2,3 si 4 februarie 2009) iar din 5 februarie figureaza in concediu medical. Ca si zile calendaristice luam in considerare primele 5 (5,6,7,8,9 februarie) dar ca si calcul medical nu avem decat 3 zile lucratoare (5,6 si 9 februarie). Deci, angajatorul suporta din 5 zile calendaristice doar 3 zile lucratoare, indemnizatia fiind:

94.92 lei x 3 zile x 75% = 214 lei suportata de angajator

si

94,92 lei x 14 zile x 75% = 996 lei suportata din bugetul FNUASS

Este important acest lucru pentru calculul contributiei la Fondul de pensii datorat de angajator.

Astfel, adunam veniturile brute pentru doamna Marinescu:

257 lei (pentru perioada lucrata) + 1210 lei (indemnizatia de concediu medical) = 1467 lei (total venit brut pe luna februarie 2009)

Contributiile angajatului sunt urmatoarele:

la Fondul de pensii (10,5% ) = 1467 x 10,5% = 154 lei

la Fondul de sanatate (5,5%) = 1467 x 5,5% = 81 lei

la Fondul de somaj (0,5%) = 1467 x 0,5% = 7 lei

Astfel, venitul net (inaintea impozitatii) este:

1467 - 154 - 81 - 7 = 1225 lei

Deducerea de care beneficiaza este de 250 lei

Venitul de baza inaintea impozitarii este: 1225 - 250 = 975 lei

Impozitul (16%) este: 975 lei x 16% = 156 lei

Salariul net = Venitul net - Impozit

1225 - 156 = 1069 lei salariul net al d-nei Marinescu pe luna februarie 2009

Statul de salarii cuprinde calculul fiecarui salariu in parte. Pe baza lui se calculeaza si apoi se vireaza contributiile angajatorului la Fondul de pensii, Fondul de sanatate, Fondul de somaj, cota de risc si accidente.

Pentru exemplificare, folosim date aleatorii:

Total venituri brute = 235.651 lei

Total indemnizatii pentru concedii medicale suportate de angajator = 1.913 lei

Total indemnizatii suportate din FNUASS = 5.119 lei

Astfel, contributiile datorate de angajator vor fi:

contributie pentru Fondul de somaj (0,5% din fondul de salarii brute)

235.651 lei x 0,5% = 1.178 lei

contributie pentru Fondul de pensii - asigurari sociale (institutia este incadrata in conditii normale de lucru, aceasta insemnand ca procentul este 20,8%, si se calculeaza din diferenta dintre fondul total brut de salarii si indemnizatiile pentru concedii medicale suportate de angajator)

(235.651 lei - 1.913 lei) x 20,8% = 233.738 x 20,8% = 48.618 lei

In cazul in care am fi avut acordate in aceasta luna ajutoare de deces, le recuperam din aceasta contributie a angajatorului la Fondul de pensii.

cota de contributie pentru risc si accidente

Este stabilita in functie de codul CAEN al institutiei. In cazul de fata, codul CAEN este 8690 iar cota de risc si accidente este 0,306% si se aplica la diferenta dintre fondul total brut de salarii si indemnizatiile pentru concedii medicale suportate de angajator.

(235.651 lei - 1.913 lei) x 0,306% = 233.738 x 0,306% = 715 lei

contributie pentru Fondul de asigurari sociale de sanatate (5,2% si se calculeaza, la fel ca si contributia pentru asigurari sociale, din diferenta dintre fondul total brut de salarii si indemnizatiile pentru concedii medicale suportate de angajator.

(235.651 lei - 1.913 lei) x 5,2% = 233.738 x 5,2% = 12.154 lei

cota de contributie pentru concedii medicale (0,85% aplicata la diferenta dintre fondul total brut de salarii si indemnizatiile pentru concedii medicale suportate de angajator)

(235.651 lei - 1.913 lei) x 0,85% = 233.738 x 0,85% = 2.003 lei

Se recupereaza lunar de la Casa de Asigurari Sociale de Sanatate a Municipiului Bucuresti.

In cazul de fata avem aceasta contributie datorata in suma de 2.003 lei iar suma platita pentru concedii medicale suportate din FNUASS este in suma de 5.119 lei. Putem deduce cei 2.003 lei datorati, urmand sa recuperam de la CASMB diferenta.

2.003 lei - 5.119 lei = -3.116 lei = de recuperat de la CASMB

Dupa calcularea salariilor si intocmirea statelor de plata, pe baza acestora se intocmeste Situatia recapitulativa privind plata salariilor pe luna respectiva. Reprezinta defapt o recapitulatie a statului de plata si cuprinde: (Anexa 1)

total salarii brute (salarii de baza, total indemnizatii de conducere, total salarii de merit, total sporuri - pe fiecare spor in parte, total indemnizatii pentru concedii de odihna precum si pentru concedii medicale, total adaosuri specificate fiecare),

total retineri (contributiile angajatilor la pensii, somaj, sanatate)

impozitul pe salarii

Inregistrarea salariilor in contabilitatea CTSMB se face astfel :

% = 770.1 478.357

Finantare de la buget

Personal - salarii datorate

CAS

7.665

Retineri din salarii datorate tertilor

710

Popriri

Contrib.asiguratilor pt asig.sociale (10,5%)

2.877

Contrib.pt concedii si indemnizatii (0,85%)

Contrib.angajatorilor pt.asig.soc.sanatate (5,2%)

Contrib.asiguratilor pt.asig.soc.de sanatate (5,5%)

1.145

Contrib.angajatorilor pt.accidente de munca (0,306%)

1.876

Contrib. angajatorilor pt.asig.somaj (0,5%)

1.884

Contrib.asiguratilor pt.asig.de somaj (0,5%)

47.175

Impozit salarii

250

Retineri din salarii datorate tertilor (pensie facultativa)

Cheltuielile cu salariile se inregistreaza pe articole bugetare, dupa cum urmeaza:

Cont 641

ART.     10.01.01 Salarii de baza, ind.concediu; CM(fds) 149.575

10.01.02 Salarii de merit -

10.01.03 Indemnizatii conducere 1.920

10.01.04 Vechime neintrerupta 31.877

10.01.05 Spor institut, spor cond.deoseb;ore noapte 47.376

10.01.06 Spor calculator, audit, ture 3.761

10.01.07 Ore suplimentare -

10.01.08 Premii 2%, premiu anual (al 13-lea sal.) 140.696

TOTAL 10.01 = 375.205

10.03.01 CAS (20,8%) 77.803

10.03.02 Somaj (0,5%) 1.876

10.03.03 Contrib.sanatate angajator (5,2%) 19.451

10.03.04 Cota accidente (0,306%) 1.145

10.03.06 Contrib. concedii medicale (0,85%) 3.189

10.03.07 Fond garantare (0,25%) -

TOTAL    = 478.669

C O N C L U Z I I

Realitatea economica ne arata ca exista deosebiri nationale intre salarii determinate de o serie de factori:

1. In primul rand deosebirile nationale in marimea salariilor sunt determinate de variatia diferita a elementelor valorii fortei de munca de la o tara la alta. Dupa cum se stie, valoarea mijloacelor de subzistenta si a serviciilor necesare traiului muncitorului si familiei sale, cantitatea si calitatea acestora depind de gradul de civilizatie, si modul traditional de viata, de conditiile naturale etc., componente care desigur difera de la o tara la alta.

2. De asemenea, intensificarea muncii difera de la o tara la alta, deci munca intensiva dintr-o tara, produce in aceeasi unitate de timp mai multa valoare decat munca mai putin intensiva din alta tara, tsi va gasi expresia, desigur, intr-o suma de bani mai mare.

3. In tarile mai dezvoltate, in care productivitatea muncii este mai mare, se produc marfuri, cu o valoare nationala pe unitatea de produs mai mica decat in celelalte tari. Pe piata mondiala, tarile dezvoltate au deci un mare avantaj. De asemenea considerand identice celelalte elemente - durata zilei de lucru, intensitatea muncii, valoarea banilor etc - capacitatea de cumparare a salariului nominal al muncitorului dintr-o tara cu o productivitate nationala a muncii mai ridicata, este mai mare decat cea a muncitorului dintr-o tara cu o productivitate a muncii mai scazuta.

Deosebirile nationale intre salarii, depind si de alti factori care sunt diferiti de la tara la tara: cererea si oferta de forta de munca, conjunctura economica favorabila sau nefavorabila, nivelul de organizare a muncitorilor etc. De asemenea un rol important are, puterea de cumparare a monedei, care difera si ea de la o moneda nationala la alta.

In Romania, exista in prezent 40 de niveluri de salarizare de baza si 30 de sporuri, toate reglementate de tot atatea acte normative. Se ajunge astfel la diferente uriase intre lefurile bugetarilor.

La o prima analiza, bugetarii privilegiati sunt magistratii. Salariul lor poate ajunge si la 17.000 lei pe luna si beneficiaza de 25 de avantaje stabilite prin lege. Au locuinta de serviciu, asistent amedicala gratuita, primesc sapte litri de combustibil la fiecare calatorie, iar cand ies la pensie au traiul asigurat. De asemenea, primesc spor de risc, de vechime si indemnizatie de instalare.

Nici unele cadre militare nu stau prea rau. Pe langa un salariu de 10.000 lei pe luna, au locuinta de serviciu, medicamente, servicii medicale si transport in concediu gratuite. Cei care lucreaza in sistemul pazei si protectiei (politistii) beneficiaza de pana la 26 de sporuri, cum ar fi sporul de fidelitate, de misiune permanenta, de pericol, de instalare in functie sau salarii duble daca lucreaza peste program.

Cu banii de chirie de la stat, diurne sau deplasari, parlamentarii se numara si ei printre fruntasii sistemului bugetar.

In schimb, la profesori lista privilegiilor se scurteaza. Si banii sunt mai putini. De exemplu, stresul magistratilor valoreaza 50% din salariu, in timp ce stresul profesorilor e rasplatit cu un spor de doar 3% pe luna. Dascalii au spor de stabilitate, de merit, iar statul deconteaza 100 de euro pentru cartile cumparate. Nu primesc insa tichete de masa, desi legea prevede asa ceva.

Functionarii publici si medicii nu au nici ei liste lungi de sporuri si indemnizatii.

Functionarii publici primesc spor de vechime, indemnizatii de conducere iar unii dintre ei au spor de confidentialitate sau pentru conditii speciale.

Medicii primesc spor de preventie, indemnizatii de conducere si, eventual, spor de periculozitate. Legea le da dreptul si la medicamente gratuite, insa doar pe hartie.

Solutia pentru acest sistem defectuos ar fi o lege unica a salarizarii. O lege aclamata de toti, dar pe care nimeni, din pacate, nu are curaj sa o puna in practica.

Ierarhizarea tuturor profesiilor intr-o lege unica de salarizare a bugetarilor - aceasta este solutia care, cred guvernantii, va rezolva criza salariilor izbucnita dupa majorarea acordata profesorilor. Concret, propunerea guvernantilor, impartasita si de liderii confederatiilor sindicale, este stabilirea unei scale a profesiilor, in functie de importanta lor. Dupa aceasta ierarhizare, va urma o alta in interiorul fiecarui sector bugetar, respectiv grilele de salarizare care se aplica si acum. "Numai asa putem iesi din cercul vicios in care s-a intrat prin majorarea salariilor profesorilor" - declara Mariana Campeanu - ministrul Muncii.

Aceasta mai declara: "Pana acum nu s-a ajuns la un consens decat in privinta salarizarii unitare a functionarilor publici, proiectul de lege fiind aproape gata. Restul bugetarilor, insa, profesorii, cadrele medicale, magistratii au propriilor lor legi de salarizare. Ca sa le pui de acord intr-o legislatie unica este nevoie de un contract national, de o intelegere intre guvern, partide politice, sindicate, patronate"

Premierul Emil Boc afirma: "Va fi o lege care va elimina discriminarile care exista in momentul de fata in sistem, o lege care nu va multumi pe toata lumea, dar care va fi corecta fata de toti oamenii care lucreaza in sistemul bugetar, ca fiecare sa primeasca salariul cuvenit, pe masura pregatirii, a muncii prestate in domeniul de activitate si cu o ierarhizare corespunzatoare pe scala profesiilor din Romania'

Trebuie ca supusii fiecarui stat sa contribuie, pe cat posibil, la sustinerea statului, in raport cu posibilitatile lor, adica in raport cu venitul fiecaruia.

Impozitul pe care fiecare persoana este obligata sa il plateasca trebuie sa    fie bine precizat si nu arbitrar. Epoca (adica termenul) de plata, modalitatea si suma de plata trebuie sa fie clare si evidente, atat pentru contribuabili, cat si pentru orice alta persoana.

Orice impozit trebuie sa fie perceput la timpul si modul care reies a fi cele mai convenabile pentru contribuabil ca sa-l plateasca.

Orice impozit trebuie sa fie astfel conceput incat sa scoata si sa "instraineze din buzunarele" populatiei cat mai putin posibil, peste atat cat poate aduce in tezaurul public al statului.

ADAM SMITH - tratat "O cercetare asupra natiunilor si cauzelor avutiei natiunilor" - 1776

B I B L I O G R A F I E

Codul Muncii

Lector univ.dr. Marius Vorniceanu - Fiscalitate - curs universitar 2007 - Univ. Spiru Haret

Constantin Enache, Contantin Mecu - Economie politica - Ed.Fundatiei Romania de Maine

Victor Savulescu, Curs de Economie Politica, Academia Comerciala

P.A.Samuelson - L`economique, Ed. Librairie Armand Colin

Adam Smith - Avutia Natiunilor, col I, Ed. Academiei

J.M.Keynes - Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzilor si a banilor,

Ed. Stiintifica, Bucuresti

Petre Burloiu, Economia muncii. Probleme actuale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1993

Revista Romania de Dreptul Muncii nr. 4/2002

Sanda Ghimpu, Alexandru Ticlea - Dreptul Muncii, ed. AII-a, Ed. All Beck, Buc

HG 1051/2008 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata

Wikipedia

https://www.realitatea.net

https://www.gandul.info