Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
Sarcinile trezoreriei
In continuare vom prezenta gestiunea trezoreriei si sarcinile trezoreriei .
Principalele sarcini ale trezoreriei constau in :
prevederea si asigurarea diferitelor fluxuri de intrare si de iesire in/din trezorerie
asigurarea lichiditatii societatii;
evaluarea diferitelor tipuri de plasamente si plasarea excedentului de trazorerie
aprecierea, evaluarea diferitelor surse de finantare pe termen scurt;
stabilirea bugetului de trezorerie si planificarea trezoreriei.
Cea mai importanta sarcina este asigurarea lichiditatii.
Societatea are nevoie de lichiditate pentru efectuarea tranzactiilor sale ,pentru plata
achizitiilor zilnice scadente.Marimea incasarilor ca fluxuri depinde de nivelul veniturilor,de
politica de credite furnizor,de politica de credite a unitatii.
Trezorierul trebuie sa determine un nivel minim de incasari care insa trebuie sa evite :
riscul de incapacitate de plata ;
riscul incasarilor insuficiente care duc la amanarea platilor si amanari ale reglementarilor suplimentare ca:
- rata medie a dobanzii si cresterea nivelului pentru banci;
- un angajament potential de credit asupra furnizorilor sai.
Intrarile si iesirile de trezorerie sunt dificil de prevazut cu o foarte mare precizie .Unitatea
conserva incasarile ca o precautiune pentru a face fata cu usurinta cererilor de fonduri
imprevizibile.
Nivelul incasarilor depinde de usurinta si rapiditatea cu care societatea poate rambursa
creditul acordat de banca.
Dimensionarea incasarii minime se bazeaza pe mai multe metode.O metoda consta in
multiplicarea iesirilor zilnice cu numarul cert de zile privind inacasarile,intrarile ca decalaj.
De exemplu la o iesire de 350.000 lei ,si o durata certa a incasarilor de 4 zile rezulta o
conservare de 1.400.000 lei.Rol insemat il are in acest sens bugetul .
Bugetul este intrumentul deciziei financiare pe termen scurt.Bugetul poate fi glisant pe
luni,trimestre.
Bugetul trezoreriei regrupeaza previziunile de resurse si plati de trezorerie.El se bazeaza
pe calcule de trezorerie.
1.Previzionarea fluxurilor de intrare se refera la previzionarea:
fluxurilor cerute de exploatare;
fluxurilor provenite din imprumuturile intreprinderii;
fluxului generat de cresterea capitalului propriu.
Previziunile fluxului intrarilor sunt in functie de repartizarea sau natura veniturilor proprii si
venituri din credite.
Informatiile privind veniturile sunt furnizate de bugetele de investitii si financiare.
2.Previzionarea fluxurilor de iesire este rezultatul:
- deciziilor pe termen lung; rambursari de credite, angajamente si reglementari privind
achizitiile de imobilizari;
-deciziilor de exploatare privind reglementari, intelegeri cu furnizorii, plati pentru cheltuieli
comerciale, salarii.
Fluxul iesirilor se compune din:
cheltuieli de exploatare;
cheltuieli de investitii;
dividendele varsate;
impozitele asupra beneficiului.
Comparand fluxul intrarilor cu cel al iesirilor pentru anumite perioade ,ajungem fie la
excedente ,fie la deficite de trezorerie.
Trezorierul poate influenta anumite fluxuri pentru obtinerea unui echilibru in urmatoarele
directii:
temperarea platilor prin casa;
accelerarea incasarii creantelor;
utilizarea cursului flotant, ca diferenta intre conturile bancare.
Trezoreria poate fi planificata zilnic.Previzionarea bugetului de trezorerie depinde de toate
previziunile intreprinderii.
Planificarea zilnica presupune cunoasterea tuturor cerintelor, a cheltuielilor si a veniturilor.
Trezoreria este influentata de variatia fondului de rulment net global.
Trezoreria neta rezulta din diferenta de dintre fondul de rulment si necesarul de fond de
rulment.Trezoreria neta poate fi de activ sau de pasiv.
Fondul de rulment se poate calcula prin mai multe modalitati:
1.Fond de rulment=Capital permanent - Imobilizari nete;
2.Fond de rulment=Active circulante - Datorii pe temen scurt.
Nevoia de fond de rulment este data de nevoia pentru exploatare si nevoia in afara
exploatarii.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
Finante-banci | |||
|
|||
| |||
| |||
|
|||