Sistemul Fiscal al Germaniei - FISCALITATEA IN UNIUNEA EUROPEANA

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA

FACULTATEA DE DREPT ,, SIMION BARNUTIU"

Administratie Publica Europeana- Bologna.Anul I

FISCALITATEA IN UNIUNEA EUROPEANA

Sistemul Fiscal al Germaniei

Din punct de vedere constitutional Germania este o democratie republicana federala reprezentativa. Forma de guvernamant este parlamentara, in care seful guvernului= cancelarul este ales de catre parlament ( mai exact de catre Bundestag) si confirmat de catre presedintele statului.

Desi cancelarul detine cele mai puternice competente politice, in ierarhia protocolara el se afla abia pe locul 3, dupa presedintele statului si presedintele Bundestag-ului.

Cancelarul este ales cu majoritatea absoluta de catre Bundestag ( prima camera a parlamentului german, in traducere aproximativa ,, parlamentul federal") pe o perioada de 4 ani.

El are dreptul de anumi si elibera din functie pe ministrii, precum si dreptul numit Richtlininkompetenz, prin care formuleaza in linii mari sarcinile fiecarui ministru din cabinet (guvern).

La randul lor, membrii Bundestag-ului sunt alesi de catre cetateni la fiecare 4 ani printr-un vot proportional personalizat. La acest sistem de vot alegatorii dispun de doua voturi, care pot fi date si la partide diferite. Cu primul vot se hotaraste dupa un sistem majoritar care anume candidat sa reprezinte circumscriptia electorala respectiva a Bundestag ( candidat ales direct); cu al doilea vot se alege dupa in sistem proportional, partidul dorit in Bundestag.

Un candidat ales direct capata in orice caz un loc in Bundestag ( mandat); acest fapt duce la depasirea numarului de locuri s-ar cuveni unui partid conform numai votului al doilea. Situatia se numeste Uberhangmandat ( mandat suplimentar).

Guvernele joaca un rol important in economie, prin intermediul activitatii lor de oferire a bunurilor publice si de redistribuire a veniturilor. Felul in care finantele in sine ( taxe, imprumuturi) si marimea lor, modelul de cheltuieli, are o importanta majora asupra factorilor economici din tara respectiva.

In Europa, exista un interes special al guvernelor in privina politicii fiscale, datorita PDE ( Excesive Deficit Procedure- Procedura de Deficit Excesiv), care limiteaza deficitele guvernamentale si sustin sustenabilitatea si calitatea cheltuielilor publice.

Toate aceste aspecte sunt monitorizate prin intermediul liniilor directoare ale Pactului de crestere si stabilitate (PCS).

Sistemul Conturilor Europene (SCE) sectorul guvernamental general este definit astfel: ,, toate institutiile ce sunt fie producatori non- piata - ce produc pentru consum individual si colectiv, finantat in mare parte din plati compensatorii finantate de unitati apartinand altor sectoare si/ sau toate institutiile implicate in redistribuirea venitului national si a averii.

Principalele functii ale unitatilor guvernamentale sunt:

- sa organizeze si sa redirectioneze fluxurile financiare, de bunuri si servicii, intre corporatii si gospodarii, in scopul dreptatii sociale, a cresterii eficientei sau alte scopuri legitime ( de exemplu- impozitul pe profit platit de companii si folosit pentru finantarea ajutorului de somaj, sau contributiile sociale ale angajatilor pentru finantarea sistemului de pensii).

- sa produca bunuri si servicii pentru satisfacerea nevoilor gospodariilor ( sanatate publica) sau ale intregii comunitati in acelasi timp ( apararea ordinii publice) ce nu sunt capabile sa-si acopere minim 50% din costuri prin vanzari, fiind considerate producatori.

Germania si Franta sunt printre tarile cu cea mai ridicata fiscalitate din Uniunea Europeana- 27.

Nivelul fiscalitatii se dovedeste a fi esential pentru revolutia economica a statelor Uniunii, tarile Uniunii Europene - 27 sunt caracterizate de nivel de dezvoltare diferit, in special daca ne gandim la ultimele state aderate. Analiza nevelului prezent al fiscalitatii,dar mai ales, in perspectiva, este importanta, deoarece conditiile fiscale sunt printre primele avute in vedere de investitori, influentand major decizia de a investii si mediul de afaceri.

Sistemul fiscal in Germania: Ponderea in PIB a impozitelor in aceasta tara este peste media Uniunii Europene -27, dar usor sub cea a zonei euro( 33,1%) comparativ cu statele vecine, Germania are o fiscalitate mai ridicata decat Polonia si Republica Ceha, dar mai scazuta decat Danemarca, Belgia, Franta si Austria. Olanda si Luxemburg se situeaza la proximativ acelasi nivel.

Germania se remarca printr-o pondere foarte ridicata a contributiilor la asigurari sociale, in total impozite (42,1%) fata de 39,1% media Uniunii Europene-27, in timp ce ponderea impozitelor directe ( 26,6%) si in special a celor indirecte ( 31,3%) sunt printre cele mai scazute in Uniune.

Ponderea scazuta a impozitelor indirecte ( a doua tara dupa Belgia) se explica prin accize scazute, reduse si utilizarea unei cote a TVA-urilor mici.

Angajatorii platesc contributii mai mari decat angajatii; totusi, comparativ cu U.E -27, media contributiilor salariatilor( 6,4% din PIB, UE- 27 3,4%, cat si a persoanelor autorizate (afacerile de familie) este ridicata (2,9%, UE.- 27 1,1%).

Comparativ cu alte state federale, guvernul central primeste o proportie din totalul veniturilor colective ( 22,1%) asemanator cu a Spaniei ( 22,1%) si a Belgiei ( 24,1 %), dar mult mai mare decat a Austriei (7,1%).

Landul German primeste o parte insemnata ca venit din TVA, impozit pe venit si pe profit. Landurile sunt de asemenea indreptatite sa primeasca toate veniturile din alte impozite si taxe, precum cele de succesiune si cadouri, din transferul de proprietate sau auto.

Institutiile ce asigura asistenta sociala primesc cea mai mare parte din venituri: 42,1%, depasita fiind, din acest punct de vedere doar de Franta cu 48,2%. Rezultatul este ca guvernul federal primeste cea mai redusa proportie dintre toate guvernele Uniunii Europene( 28,5%, UE. -27 53,2%).

Ca urmare a reunificarii, ponderea in PIB a veniturilor din impozite a crescut semnificativ in anii '90, mai ales datorita cresterii contributiilor sociale. In 1995 si 2000 s-a mai produs o crestere de aproape 2% ( pana la 42,9 %) ca rezultat al sporirii veniturilor din impozitele pe venit si profit. Anul 2001 a reprezentat inca un punct de cotitura ca urmare a ,,Reformei Fiscale 2000", reducerea impozitelor pe profit si pe venit au insemnat o reducere cu aproximativ 3%, pe o perioada de cinci ani, incepand cu anul 2000.

Germania- veniturile din impozite si taxe( incepand cu anul 1995 pana in anul 2005).

Structura veniturilor ca %din PIB. Asadar avem:

-in anul 1995/1996: - la impozite indirecte 12,0%/ 11,3%

- la TVA 6,5%/ 6,5%

- la accize si taxe pe consum 2,6%/2,6%

- la altele ( accize import inclusiv) 1,1%/0,9%

- la impozite directe 10,9%/ 11,3%

- la venit 0,3%/9,4%

- la profit 0,9%/ 1,2%

- la altele 0,7%0,8%

- la contributii sociale 16,8%/ 17,4%

- la angajatori 7,5%/7,6%

- la angajati 6,7%/ 6,9%

- PIB real (rata anuala de crestere %) 1,9%/ 1,0%

- in anul 1997/ 1998:- la impozite indirecte 11,9%/ 12,0%

- la TVA 6,4%/ 6,6%

- la accize si taxe pe consum 2,6%/ 2,5%

- la altele ( accize import inclusiv)1,8%/ 1,0%

- la impozite directe 11,1%/ 11,4%

- la venit 9,2%/ 9,5%

- la profit 1,3%/ 1,3%

- la altele 0,6%/ 0,6%

- la contributii sociale 17,7%/ 17,4%

- la angajatori 7,6%/ 7,6%

- la angajati 7,0%/ 6,9%

- PIB real ( rata anuala de crestere%) 1,8%/ 2,0%

- in anul 1998/ 1999:- la impozite indirecte12,0%/ 12,6%

- la TVA.6,6%/ 6,8%

- la accize si taxe pe consum 2,5%/ 2,7%

- la altele ( accize import inclusiv) 1,0%/ 1,0%

- la impozite directe 11,4%/ 11,9%

- la venit 9,5%/ 9,9%

- la profit 1,3%/1,5%

- la altele 0,6%/ 0,6%

- la contributii sociale 17,4%/ 17,2%

- la angajatori 7,6%/ 7,5%

- la angajati 6,9%/ 6,8%

-PIB real( rata anuala de crestere%) 2,0%/ 2,08%

in anul 2000/ 2001:- la impozite indirecte 12,5%/ 12,2%

- la TVA 6,8%/ 6,6%

- la accize si taxe pe consum 2,8%/ 2,9%

- la altele ( accize import inclusiv) 6,3%/ 6,3%

- la impozite directe12,5%/ 11,0%

- la venit 10,2%/ 9,9%

- la profit 1,7%/ 0,6%

- la altele 0,6%/ 0,6%

- la contributii sociale 16,9%/ 16,7%

- la angajatori 7,5%/ 7,4%

- la angajati 6,8%/ 6,7%

- PIB real ( rata anuala de crestere %) 3,2%/ 1,2%

- in anul 2002/ 2003:- la impozite indirecte 12,1%/ 12,2%

- la TVA 6,4%/ 6,6%

- la accize si taxe pe consum 3,0%/ 2,9%

- la altele ( accize import inclusiv) 0,9%/ 0,9%

- impozite directe 10,7%/ 11,0%

- la venit 9,6% 9,9%

- la profit 0,6%/0,6%

- la altele 0,5%/ 0,6%

- la contributii sociale 16,7%/ 16,7%

- la angajatori 7,3%/ 7,4%

- la angajati 6,6%/ 6,7%

- PIB real ( rata anuala de crestere%) 0,0%/ -0,2%

- in anul 2004/ 2005: - la impozite indirecte 12,1%/ 12,1%

- la TVA 6,2%/ 6,2%

- la accize si taxe pe consum 3,0%/ 2,9%

- la altele( accize import inclusiv) 0,9%/ 0,9%

- la impozite directe 10,2%/ 10,3%

- la venit 8,7%/ 8,6%

- la profit 0,9%/ 1,1%

- la altele 0,6%/ 0,6%

- la contributii sociale 16,6%/ 16,3%

- la angajatori 7,2%/ 7,0%

- la angajati 6,5%/ 6,4%

- PIB real ( rata anuala de crestere %) 1,2%/ 0,9%

Taxele pe consum, alaturi de cele ale Spaniei si Italiei sunt printre cele mai scazute din Uniunea Europeana ( 10,1%, UE -27 12,6 %), ceea ce reflecta si printr-o rata implicita a impozitarii consumului mica ( 18,1% UE -27 22,1%).

Veniturile din taxele pe consum au ramas relativ constante in anul 1995. Impozitul pe salariu, ca pondere in PIB, este printre cele mai ridicate din Uniune ( 22,3%, UE -27 17,5%).

Contributiile sociale reprezinta peste doua treimi din impozitele asupra salariilor.

Rata implicita a impunerii salariilor este mult peste media UE ( 38,7% UE-27 35,2%). A crescut incepand cu anul 1995 pana in 2000, cand a atins varful de 40,7%, scazand ulterior datorita reformei fiscale.

In ciuda cresterilor din ultimii ani, Germania inca colecteaza venituri mici din impozitarea capitalului ( 6,4% din PIB, UE- 27 7,4%), partial datorita nivelului scazut al impunerii actiunilor si averii ( 1,1%, UE -27 2,0%).

In plus, deoarece exista putine societati pe actiuni, mai putine decat in oricare alta tara europeana, exista un nivel scazut al impunerii corporatiilor ( 2,5%, UE -27 1,5%). Acesti factori se reflecta bineinteles si in valoarea ratei implicite de impunere a capitalului, ce este de 23,3%.

In ciuda cresterii impozitelor de la reforma impozitarii ecologice din 1998 ( de la 4,2% din total impozite in 1998 la 5,3% in 2005), taxele de mediu sunt inca sub media UE ( 6,3%, UE -27 7,6%.

Pe viitor, fiscalitate mai redusa pentru companii.

In aprilie 2006, prin Bundestag-ul german a trecut o lege menita sa stimuleze cresterea economica si angajarea.

Printre prevederi: o rata de amortizare accelerata pentru mijloacele fixe mobile( temporara), sporirea deductibilitatii cheltuielilor cu serviciile de ingrijire a copiilor si introducerea unei taxe pe servicii casnice. Acestea se preconizeaza ca se vor reflecta printr-o reducere a veniturilor bugetare cu 21 miliarde de euro in perioada 2006-2010.

La 1 ianuarie 2007 au intrat in vigoare o serie de modificari ale sistemului fiscal. In special cresterea TVA-ului cu 3%. Partial acest venit va finanta reducerea de 2 % a cotei de asigurare pentru somaj, alta parte va fi utilizata pentru consolidarea bugetara.

In continuare, la finele lui 2008 a intrat in vigoare reforma impozitarii companiilor. Potrivit proiectului ce vizeaza reducerea impozitului pe profit de la 25% la 15% si a fiscalitatii asupra corporatiilor, de la 38,7% in 2007, la sub 30%.

Caracteristicile sistemului fiscal German.

Impozitul pe venit Acest impozit s-a redus constant ca urmare a reformelor fiscale din perioada 1999-2005 ( in special, Reforma fiscala din 2000?). Totodata, o alta reforma importanta a reprezentat-o reducerea sistemului de cedare a impunerii venitului din pensii fiind impozitat ca orice venit.

Venitul se impoziteaza cu rate progresive la care se mai adauga o impunere suplimentara de 5,5%, pentru solidaritate, reducerea personala este de 7664 euro pentru fiecare persoana. Rata minima este 15%, iar cea maxima este 42%, cea maxima este aplicabila unui venit ce depaseste 52 152 euro. Din 2007 o a doua taxa maxima a fost utilizata, de 4,5%, ce se aplica veniturilor de peste 250.000 euro, deocamdata nu si asupra veniturilor din activitati antreprenoriale.

Veniturile din capital sunt adaugate la calculul impozitului pe venit.

Jumatate din profituri sunt impuse la cota normala, daca depasesc castigul din capital se realizeaza dupa o perioada de detinere de cel putin 1 an ( pentru actiuni) sau 10 ani ( pentru proprietati).

Sotii ce locuiesc impreuna detin bunuri comune, de aceea, deducerea personala acumulata ajunge la 15. 329 euro.

Sotul si sotia platesc fiecare impozit pe jumatate din veniturile lor insumate. Iar la veniturile din investitii se acorda o deducere de 750 euro ( 1500 euro).

Impozitul pe profit.

Sistemul de impunere al corporatiilor a fost reformat in doua mari etape.. Dupa ce la 1 ianuarie 1999, rata pentru profitul nedistribuit s-a redus de la 45% la 40%, din ianuarie 2001, o singura cota de 25% s-a aplicat profiturilor corporatiilor, inlocuind cota de 40% aferenta profiturilor redistribuite si de 30% asupra celor distribuite.

Pentru a deduce dublu impunerea profiturilor prin impozit pe profit dar si pe venit, in cazul actionarilor, doar 50% din profiturile distribuite fac obiectul impunerii individuale a actionarilor, iar corporatiile nu ,mai sunt impozitate pentru aceste sume.

Cota de impunere a profitului, atat la profiturile retinute, cat si distribuite, este de 25%, ajunsa la 26,38% prin adaugarea impactului cotei de solidaritate, de 5,5%. Alaturi de taxele locale pe comert si industrie ( in medie de 16,7% pe teritoriul Germaniei), se ajunge la o rata combinata de 38,7%.

TVA-ul Germaniei majorat, dar inca dintre cele mai reduse cote din UE-27.

Din 1 ianuarie 2007, cota TVA-ului a crescut de la16% la 19%.

Utilizarea cotei reduse de 7% ( pentru materii prime), transport public si carti)si cu exceptiile ( sevicii medicale, chirii) este chiar redusa comparativ celelalte state membre.

Impozitul pe avere si tranzactii.

Mostenirile si cadourile sunt impozitate cu cote de la 7% la 50%, in functie de relatiile dintre donator si beneficiar si de suma, daca se depasesc anumite sume, de exemplu pentru sotii 307.000 euro, iar pentru copii( nepoti) 205.000 euro.

Impozitul pe transferul de proprietati a fost de minim 3,5%, iar de la 1 ianuarie 2007, landurile germane si-au putut fixa propriile cote.

Contributiile sociale pentru asigurarea de pensie ( 19,9% in 2005), asigurarea de somaj (4,2%), asigurarea de ingrijire copil ( 1,7%) si asigurarea de sanatate ( in medie, 13,9%) sunt in general platite jumatate de angajator, jumatate de angajati, pana la un plafon de contributie convenit. Oricum, beneficiarii serviciilor asigurarilor de sanatate de stat platesc suplimentar o cota de 0,9%, iar salariatii fara copii platesc o cota suplimentara de 0,25% pentru asigurarea de ingrijire de copil.

Germania are cea mai mare economie nationala din Europa, a patra din lume ca PIB nominal si a cincea din lume in functie de paritatea puterii de cumparare conform datelor din 2008.

De la inceputurile erei industriale, Germania a fost un lider inovator si beneficiar al unei economii din ce in ce mai globalizate. Germania este lider mondial in exporturi, exportand bunuri in valoare de 1,133 trilioane de dolari ( incluzand tarile din zona Euro) si genereaza un surplus comercial de 165 de miliarde. Sectorul sevicii contribuie cu aproximativ 70%la PIB-ul total, sectorul industrie cu 25,1% si sectorul agricultura cu 0,9%. Majoritatea produselor sunt din domeniul ingineriei, in special automobile, instalatii mecanice, metalurgie su bunuri chimicale.

Germania este cel mai mare producator de turbine de vant si tehnologia puterii solare din lume. Cele mai mari targuri si congrese internationale de comert din fiecare an au loc in orase germane, cum ar fi: Hanvra, Frankfurt si Berlin.

In topul celor mai mari 500 de companii listate la bursa, top organizat in functie de veniturile companiilor, exista 37 de companii sediul in Germania. In 2007 cele mai mari dintre acestea erau Dimler, Volkswagen, Alianz ( compania cea mai profitabila), Siemens, Deutche Bank ( a doua companie ca rentabilitate), E.O.N,etc.

Germania este o sustinatoare a integrarii economice si politice europene, iar politicile ei comerciale sunt din ce in ce mai mult determinate de acordurile dintre membrii Uniunii Europene si de legislatia europeana privind piata comuna.

Germania a adoptat moneda unica Euro, iar politica ei monetara este stabilita de Banca Centrala Europeana, cu sediul la Frankfurt.

Chiar si dupa reunificarea Germaniei, din 1990, nivelul de trai si veniturile anuale au ramas sensibil mai mari in fosta Germanie de Vest.

Modernizarea si integrarea economiei din estul Germaniei continua sa fie un proces de lunga durata, si se prevede ca acesta va dura pana in 2019, transferurile anuale de la vest la est fiind de aproximativ 80 de miliarde de dolari

Rata somajului a scazut incepand cu 2005, ajungand la cea mai scazuta cota din ultimii 15 ani, 7,5% in iunie 2008. Acest punctaj variaza de la 6,2% in fosta Germanie de Vest, la 12,7% in fosta Germanie de Est.

Fostul guvern al cancelarului Gerhard Schroder, a initiat o serie de reforme privind piata de munca si institutiile legate de bunastarea publica, in timp ce actualul guvern a adoptat o politica fiscala restrictiva, si a redus numarul de locuri de munca din sectorul public.

Date economice din 2009 arata ca:

cresterea PIB este de 1,7%

compozitie PIB pe ramuri : agricultura: 1%; industrie 31%; servicii 68%; rata inflatiei 1,6% pe an

forta de munca distribuita pe sectoare: agricultura 2,8%, industrie 33,4%, servicii 63,8%

rata somajului 8,4%

somaj peste 3 milioane cetateni

buget de stat 1.200 miliarde euro

cheltuieli de stat 1.300 miliarde euro

deficit bugetar 10 miliarde euro

datorie publica 65,8% din PIB

In prezent sistemul financiar bancar nu corespunde rolului pe care economia Germaniei il joaca si pe care ar trebui sa-l joace.

Landesbanken ( banca) detinuta de stat, a fost foarte mult afectata de criza si a fost fortata sa recurga la un ajutor in valoare de 480 miliarde de euro.

Criza financiara a marit presiunea pe Landesbanken, institutie ce joaca un rol vital in economia Germaniei, iar conducerea grupului a fost nevoita sa reduca foarte mult costurile.

BIBLIOGRAFIE

Gica Ghiorghina Negrea,, Fiscalitate Europeana"

Editura Tribuna Economica,Bucuresti 2008

Mircea Stefan Minea si Cosmin Flavius Costas

Editura Rossetti 2007

- site-uri oficiale