Sistemul bancar in Romania: evolutie in perioada de tranzitie si post-tranzitie la economia de piata

Sistemul bancar in Romania: evolutie in perioada de tranzitie si post-tranzitie la economia de piata

Transformarea unei economii, in care predominau planificarea centralizata, compensarile intre sectoarele economice cat de cat viabile si cele total necompetitive, in care ignorarea mecanismelor economiei de piata reprezenta o adevarata politica economica de stat, intr-o economie bazata pe un mediu de afaceri care sa favorizeze intreprinzatorii si in care concurenta si performanta trebuia sa se constituie in componente obligatorii, deci transformarea, este posibila "prin remodelarea si inlocuirea vechiului sistem economic cu unul nou, bazat pe un cadru institutional cu sisteme financiare, bancare, monetare si valutare specifice economiei de piata" .

Pentru aceasta, din punct de vedere al activitatii bancare, sunt necesare:

constituirea si dezvoltarea unui sistem bancar in concordanta deplina cu structurile si rigorile economiei de piata;

promovarea si promulgarea unei legislatii specifice economiei de piata si in masura sa sustina integrarea economica a Romaniei, armonizarea acesteia cu cea a tarilor din Uniunea Europeana.

"Procesul de remodelare a sistemului bancar romanesc a vizat in principal urmatoarele aspecte:

restructurarea sistemului bancar;

reglementarea, autorizarea si supravegherea activitatii bancare"

1. Restructurarea sistemului bancar

Importantul, complexul, necesarul si obligatoriu proces de restructurare al sistemului bancar a inceput inca de la sfarsitul anului 1990, in momentul in care, nou infiintata, Banca Comerciala Romana (BCR) a preluat, in totalitate, functia comerciala pe care, pana atunci o indeplinea si o realiza Banca Nationala.

Fostele banci de stat, in mare masura specializate pe domenii economice diferite, (Banca Romana pentru Comert Exterior, Banca Agricola, Banca de Investitii) s-au transformate in banci comerciale, si care au fost autorizate sa efectueze toate operatiunile bancare fara a mai conta specializarea sectoriala avuta inainte.

Odata cu adoptarea celor doua legi bancare - "Legea privind activitatea bancara" si "Legea privind Statutul Bancii Nationale", care au intrat in vigoare la 3 mai 1991 (modificate ulterior prin Legea 58/1998 privind activitatea bancara si Legea 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei), s-a consfintit crearea unui nou sistem bancar pe doua niveluri, de tip occidental, bazat pe principiul universalitatii bancilor.

Prin lege, Banca Nationala* a Romaniei a capatat autonomie fata de puterea executiva si in acest fel:

are personalitate juridica;

este unica institutie din Romania autorizata cu emisiunea monetara;

are competenta exclusiva in stabilirea valorii nominale, dimensiunilor, greutatii, desenului bancnotelor si monedelor;

poate sa hotarasca anularea sau retragerea din circulatie a oricarui insemn monetar emis si punerea in circulatie a altor insemne monetare;

este singura institutie bancara abilitata sa elaboreze, aplice si sa raspunda de politica monetara , valutara , de credit, de plata;

autorizeaza functionarea si exercita supravegherea prudentiala a societatilor bancare pentru a preveni riscul sistemic avandu-se in vedere respectarea autonomiei bancilor;

elaboreaza reglementari privind monitorizarea, controlul tranzactiilor valutare pe teritoriul tarii si emite autorizatii pentru transferuri in strainatate, tranzactii pe pietele valutare si pentru alte operatiuni specifice;

"coopereaza cu bancile comerciale in domeniile monetar, valutar si de credite"

poate solicita din partea institutiilor de credit si financiare informatiile care ii sunt necesare pentru exercitarea functiilor sale;

are statut de organ consultativ in procesul de elaborare a actelor normative ale autoritatilor publice, care privesc direct politica monetara, activitatea bancara, regimul valutar si datoria publica ;

poate participa, in numele statului, la tratative si negocieri externe in probleme financiare, monetare, valutare, de credit si de plati, precum si in domeniul autorizarii si supravegherii bancare;

cu imputernicirea Parlamentului, poate sa participe la organizatii internationale cu caracter financiar, bancar si monetar si sa devina membru al acestora;

conducerea Bancii Nationale este asigurata de un Consiliu de administratie numit de Parlament;

membrii Consiliului de administratie nu pot fi parlamentari sau membrii unui partid politic.

Bancile comerciale au statut de societati comerciale pe actiuni si functioneaza in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si a Legii bancare nr. 58/1998 (OUG nr. 99 din 06.12006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului,).

Bancile comerciale se pot constitui cu aport partial sau total de capital autohton, privat sau strain.

Bancile comerciale sunt independente, avand dreptul sa se implice in diverse operatiuni bancare, cu conditia respectarii reglementarilor bancare emise de Banca Nationala a Romaniei.

Procesul de privatizare al bancilor comerciale cu capital de stat, considerat pentru dezvoltarea de ansamblul al sistemului bancar din tara noastra, s-a dovedit a fi un proces anevoios, care a putut fi demarat abia in luna mai al anului 1997, cand a fost adoptata Legea privind privatizarea bancilor comerciale cu capital de stat.

In luna august 1998 s-a declansat procesul de privatizare a Bancii Romane pentru Dezvoltare - BRD (proces incheiat in decembrie 1998 prin preluarea a 51 % din actiuni de catre Societe Generale) si a Bankpost.

Problemele grave de functionare care au aparut in cazul Bancii Agricole (obligata, prin acte normative emise de guvern sa finanteze agricultura in conditii dezavantajoase ei) a facut ca procesul de privatizare sa se desfasoare cu mare dificultate. De fapt, Banca Agricola a putut fi salvata prin privatizarea ei, cand in iulie 2001 RZB-Austria (Raiffeisen Zentralbank Osterreich) si Fondul Romano-American de Investitii (FRAI) au preluat de la Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) peste 98,84% din actiunile acestei, care atunci era a treia banca romaneasca (Banca Agricola). Astfel, a aparut o noua banca comerciala cu capital majoritar strain - Raiffeisen Bank.

Banca Bancorex, care, in cea mai mare parte a activitatii sale, a finantat industria energetica, a fost desfiintata, datoriile fiind preluate de Banca Comerciala Romana.

Banca Comerciala Romana a fost privatizata de Erste Bank Austria*.

Procesul de restructurare a vizat si Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), care a fost reorganizata incepand din iulie 1996 ca societate bancara pe actiuni, avand ca obiect de activitate atragerea, pastrarea si fructificarea economiilor populatiei si a disponibilitatilor persoanelor juridice. S-a incercat privatizarea CEC, proces care nu a reusit fiind abandonat pentru o perioada de cel putin doi ani, deci dupa anul 2009.

In ceea ce priveste privatizarea CEC mai pot fi aratate urmatoarele aspecte, care au fost considerate ca importante, dar care nu au putut, cel putin deocamdata, valorificate:

executivul a aprobat de modificarea strategiei de privatizare a CEC, statul urmand sa vanda un pachet de 69,9% din actiuni unei institutii financiar-bancare internationale,

participatia majoritara a CEC va putea fi preluata si de un consortiu din care face parte cel putin o institutie financiar-bancara internationala.

autoritatile au anuntat initial ca vor scoate la vanzare 75% din actiunile CEC, ultima banca comerciala ramasa in proprietatea statului. La inceputul lunii martie 2006, membrii comisiei de privatizare a bancii au propus vanzarea unei participatii de 85%.

ultima modificare a strategiei, care prevede transferul in proprietate privata a 69,9% din capitalul CEC, a fost anuntata de Guvern la 12 martie 2006, dupa analiza unei note elaborate de Ministerul Finantelor Publice, unicul actionar al CEC.

statul va transfera contravaloarea unui pachet de 9,9% din actiuni catre Fondul Proprietatea, creat pentru despagubirea proprietarilor de imobile deposedati abuziv in timpul regimului comunist care nu isi mai pot primi bunurile in natura.

angajatii si fostii salariati ai CEC vor putea cumpara actiuni reprezentand 5% din numarul total.

guvernul nu a decis inca ce va face cu restul actiunilor, care ar putea fi vandute prin oferta publica, a precizat purtatorul de cuvant al Guvernului.

procedura de privatizare va cuprinde trei etape, ca si in cazul Bancii Comerciale Romane, vanduta anul trecut (2005) institutiei austriece Erste Bank pentru 3,75 miliarde de euro. Pentru inceput vor fi depuse oferte preliminare neangajante, urmate de oferte finale angajante.

Modernizarea sistemului de plati prin introducerea unor instrumente specifice economiei de piata: cambia , cecul si biletul la ordin a fost insotita de deschiderea Casei de compensatie interbancara de catre Banca Nationala, prin care schimbul de plati interbancare este intermediat de catre Banca Nationala, care coordoneaza si administreaza Casele de compensatii judetene si Centrul informatic al compensarii si decontarii.

Sedintele de compensare se tin zilnic. Mecanismul a asigurat o imbunatatire a sistemului de decontari interbancare prin cresterea vitezei de decontare, siguranta decontarilor si reducerea costurilor de operare .

Pentru eliminarea riscului in procesul de decontari interbancare (emiterea de instrumente de plata fara acoperire sau cecuri fara autorizarea trasului, incasarea unor instrumente furate, anulate, pierdute) s-a organizat si functioneaza la Banca Nationala, Centrala Incidentelor de Plati (CIP) incepand cu luna februarie 1997.

CIP gestioneaza Fisierul National de Plati (FNIP) pe trei componente:

Fisierul National de Cecuri;

Fisierul National de Cambii,

Fisierul National de Bilete la ordin.

Ca urmare a recomandarilor Uniunii Europene, in cursul anului 1996 (Ordonanta de Guvern nr. 39/1996) s-a infiintat Fondul de garantare a depozitelor populatiei in sistemul bancar.

Legislatia Fondului de garantare a depozitelor populatiei a fost modificata prin aparitia Legii nr. 178/2004, in vederea alinierii la legislatia Uniunii Europene in domeniu.

Spre deosebire de CEC, la care depozitele sunt garantate integral de stat, depozitele populatiei la banci sunt garantate in limita unui plafon care este modificat semestrial prin indexarea acestuia cu indicele preturilor de consum, in limita plafonului incluzandu-se si dobanda aferenta depozitului. ????

Incepand cu anul 1998 s-a introdus un nou plan de conturi bazat pe principii contabile moderne, care corespunde legislatiei Comunitare in domeniu, precum si unele norme metodologice de tinere a evidentei contabile de catre banci.

Mai mult, incepand cu 1 septembrie 2004, potrivit unui regulament al BNR, s-a introdus un alt sistem de codificare a conturilor bancare.

Toti clientii bancilor au primit un cod IBAN (IBAN fiind initialele Numarului de Cont Bancar International - "International Bank Account Number" ), care identifica in mod unic la nivel international contul unui client la o banca.

Aceasta masura a fost necesara pentru alinierea Romaniei la celelalte tari europene si din punct de vedere al derularii operatiunilor bancare.

Codul IBAN reprezinta un sir de 24 de caractere alfanumerice, care cuprinde si vechiul cont al clientului.

Prin utilizarea acestui cod IBAN s-a urmarit si efectuarea unor transferuri foarte rapide de bani. Utilizarea codului IBAN ar trebui sa reduca un transfer de bani de la 3-4 zile, cat dura inainte, la doar la cateva ore. De asemenea, utilizarea codului IBAN nu ii mai pune pe cetatenii romani care lucreaza in strainatate in situatia de a le mai fi refuzati banii. Aceasta pentru ca utilizarea codului IBAN va conduce la identificarea rapida a clientilor.

Reglementarea, autorizarea

si supravegherea activitatii bancare

Optiunea Romaniei pentru economia de piata a impus activitatii bancare din tara noastra o noua orientare de principiu, care este aliniata la normele europene si mondiale din domeniu.

Acest lucru rezulta, printre altele, si din modul de concepere si realizare a activitatii de autorizare, reglementare si supraveghere prudentiala a societatilor bancare.

Obiectivul central al activitatii de autorizare, reglementare si supraveghere prudentiala este mentinerea stabilitatii si viabilitatii intregului sistem bancar.

Reglementarile elaborate de Banca Nationala sunt aliniate la standardele internationale in materie, fiind in concordanta atat cu principiile generale stabilite de Comitetul de la Basel* privind activitatea de supraveghere bancara, cat si cu Directivele Uniunii Europene privind reglementarea activitatii institutiilor financiare si de credit.

Ansamblul acestor reglementari are un caracter deosebit, intrucat se porneste de la un nou mod abordare a rolului Bancii Nationale, care este fundamental diferit de acel practicat in economiile centralizate.

In economiile de piata reglementarea si supravegherea activitatii bancare, fie ca este executata de Banca Centrala, fie de o entitate distincta, nu se aseamana cu functia de control ierarhic.

Bancile comerciale sunt entitati autonome care desfasoara o activitate cu scop lucrativ in limitele legilor tarii.

Spre deosebire de alte tipuri de intreprinderi, bancilor li se incredinteaza resurse banesti de catre alti agenti economici si de catre populatie.

De aceea reglementarea activitatilor bancilor este mai severa, mai riguroasa, dar nu se indeparteaza de la principiile generale care guverneaza economia de piata.

Banca Nationala a Romaniei a finalizat practic la finele anului 1995 activitatea de reglementare prudentiala prin aprobarea Normelor nr. 27/1996 privind procedura decaderii din calitatea de fondator, administrator si cenzor al societatilor bancare si Normele nr. 37/1996 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare a societatilor bancare.

In perioada 1992 - 1996 Banca Nationala a elaborat o serie de norme necesare instituirii prudentei in domeniul bancar:

adecvarea capitalului (nivel minim de solvabilitate): fondurile proprii ale unei societati bancare, formate din capitalul propriu si capitalul suplimentar trebuie sa reprezinte cel putin 8 % din totalul activelor* si al elementelor din afara bilantului ponderate in functie de gradul de risc;

expunerea maxima fata de un singur debitor: imprumuturile acordate unui singur debitor nu pot depasi, cumulate, 20 % din totalul fondurilor proprii ale bancii;

expunerea valutara: la sfarsitul fiecarei zile lucratoare, pozitia valutara totala nu poate depasi 10 % din totalul fondurilor proprii ale bancii;

expunerea maxima agregata, exprimata procentual, ca raport intre valoarea totala a expunerilor mari si nivelul fondurilor proprii;

nivelul minim de lichiditate, determinat in functie de scadentele creantelor si angajamentelor bancii (banca trebuie sa detina in portofoliul ei un anumit procent de active lichide sau usor realizabile);

participarea unei societati bancare la capitalul social al societatilor nebancare : nu poate depasi 20 % din capitalul unei firme care nu are legatura cu activitatea bancara;

participarea unei societati bancare la capitalul altei banci: pana la maximum 5 % din capitalul acesteia, cu conditia participarii si a unei societati bancare persoana juridica straina sau a unei institutii financiare internationale;

clasificarea imprumuturilor (creditelor) acordate: in functie de riscul acestora, pe 5 categorii: "standard", "in observatie", "sub standard", "indoielnic", "pierdere";

rezerva generala pentru riscul de credit si provizioanele specifice de risc : privesc nevoile de asigurare a bancilor impotriva riscurilor la creditele acordate;

administrarea resurselor si plasamentelor (investitiile in titlurile financiare) bancii;

regulament privind imprumuturile acordate debitorilor aflati in relatii speciale cu societatile bancare;

reguli privind pregatirea si experienta profesionala necesare asigurarii calitatii si activitatii eficiente a conducatorului de banca;

extinderea retelei de sucursale si alte sedii secundare ale bancii.

In domeniul autorizarii constituirii de noi societati bancare s-a pus accent pe latura calitativa, au fost autorizate numai bancile care au indeplinit exigentele impuse de Banca Nationala.

In vederea intensificarii concurentei in sistemul bancar a fost autorizata infiintarea unor sucursale si filiale ale unor prestigioase societati bancare straine. Conform Registrului institutiilor de credit in Romania exista 29 de banci*, la care trebuie adaugate 12 sucursale ale institutiilor de credit din alte state membre, cum ar fi "ING Bank N.V., Amsterdam" - sucursala Bucuresti, Banca Italo-Romena SpA Italia Treviso - sucursala Bucuresti sau Anglo-Romanian Bank Limited Anglia Londra - sucursala Bucuresti.

Cele 29 "Institutii de credit persoane juridice romane" (Sectiunea I - Banci) inmatriculate in Registrul institutiilor de credit in Romania la data de 03.10.2088 sunt urmatoarele:

1. ATE BANK ROMANIA S.A. (data inmatricularii in registru: 18.01999), inceput activitate la 10.07.1990. Pana la 19.01996 a functionat sub denumirea 'Banca pentru Mica Industrie si Libera Initiativa' S.A. Pana la 23.04.2007 a functionat sub denumirea 'Banca pentru Mica Industrie si Libera Initiativa - MINDBANK S.A.';

BRD - Groupe Societe Generale S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 01.11990. Pana la data de 10.06.2004 a functionat sub denumirea 'Banca Romana pentru Dezvoltare S.A.';

3. Banca Comerciala Romana S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 01.11990. La data de 21.10.1999 banca a fuzionat prin absorbtie cu Banca Romana de Comert Exterior (Bancorex) S.A.;

4. RAIFFEISEN BANK SA (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 01.11990. Pana la data de 17.08.2001 a functionat sub denumirea Banca Agricola SA. In perioada 17.08.2001-25.06.2002 a functionat sub denumirea Banca Agricola -Raiffeisen SA. La data de 26.06.2002 a fuzionat prin absorbtie cu Raiffeisenbank (Romania) SA - banca absorbita.;

5. UniCredit Tiriac Bank S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la: 20.03.1991. Pana la data de 31.08.2006 a functionat sub denumirea Banca Comerciala 'Ion Tiriac' SA. La data de 31.08.2006 a fuzionat prin absorbtie cu HVB Bank Romania SA - banca absorbita. La data de 01.06.2007 a fuzionat prin absorbtie cu UniCredit Romania SA - banca absorbita. Pana la data de 01.06.2007 a functionat sub denumirea Banca Comerciala HVB Tiriac SA.;

6. BANK LEUMI ROMANIA S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 10.04.1991. In perioada 20.03.2001- 20.06.2001 autorizatia a fost revocata potrivit prevederilor art.5 din Normele BNR nr.10/2000 privind deschiderea de catre BNR a contului tip banca in faliment; Urmare Incheierii civile nr.1436/C/14.06.2001 a Tribunalului Cluj - Sectia Comerciala si Contencios Administrativ, prin care s-a dispus inchiderea procedurii judiciare de faliment a debitoarei Banca Dacia Felix SA, predarea activitatii de conducere de la lichidator catre conducatorii debitoarei si radierea din Registrul Comertului a oricaror mentiuni privind procedura de reorganizare judiciara sau faliment a debitoarei si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.68/2001 privind reglementarea creantelor BNR si CEC fataa de Banca Dacia Felix SA (MO nr.256/2001) s-a procedat la restituirea autorizatiei de functionare nr.III/42/10.04.1991. Pana la 17.07.2001 a functionat sub denumirea Banca Dacia Felix SA. Pana la 30.08.2006 a functionat sub denumirea EUROM BANK S.A.;

7. Bancpost S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 26.11.1991. Pana la data de 19.10.2004 modul de redactare a denumirii bancii a fost Banc Post.;

8. Banca de Export Import a Romaniei EXIMBANK S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 14.04.1992;

9. Banca Romaneasca S.A. Membra a Grupului National Bank of Greece (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 15.09.1993. Pana la data de 27.09.2004 a functionat sub denumirea Banca Romaneasca S.A.;

10. Credit Europe Bank (Romania) S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 10.11993. Pana la data de 11.07.2000 a functionat sub denumirea Banca de Credit Industrial si Comercial S.A. Pana la data de 202007 a functionat sub denumirea FINANSBANK (ROMANIA) S.A.;

11. Banca Transilvania S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 28.01.1994;

1 MKB ROMEXTERRA Bank S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 003.1994. Pana la data de 14.04.2004 a functionat sub denumirea Banca de Credit si Dezvoltare ROMEXTERRA S.A. Incepand cu 16.01.2004 a fost infiintat sediul real in Bucuresti, B-dul Carol nr.31-33, sector 2; Pana la data de 07.05.2007 a functionat sub denumirea ROMEXTERRA Bank S.A.;

13. ALPHA BANK ROMANIA S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 003.1994. Pana la data de 23.02000 a functionat sub denumirea 'Banca Bucuresti SA';

14. PIRAEUS BANK ROMANIA S.A (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 03.05.1995. Pana la 15.05.2000 a functionat sub denumirea 'Banca de Credit PATER S.A.';

15. RBS BANK (ROMANIA) S.A (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 26.06.1995. Pana la data de 23.09.2008 a functionat sub denumirea ABN AMRO Bank (Romania) S.A.;

16. OTP BANK ROMANIA S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 20.11995. Pana la data de 18.07.2005 a functionat sub denumirea Banca Comerciala 'ROBANK' SA;

17. Citibank Romania S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 26.06.1996;

18. BANCA COMERCIALA INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 26.06.1996. Pana la data de 009.2003 a functionat sub denumirea 'Banca Comerciala West Bank SA'. Pana la data de 13.01.2008 a functionat sub denumirea 'BANCA COMERCIALA SANPAOLO IMI BANK ROMANIA S.A.';

19. Emporiki Bank - Romania SA (inmatriculata la 18.01999) ), inceput activitate la 25.07.1996. Pana la data de 14.04.2000 a functionat sub denumirea 'International Commercial Black Sea Bank (Romania) S.A.'. Pana la data de 30.12003 a functionat sub denumirea 'Commercial Bank of Greece (Romania) SA'.;

20. LIBRA BANK S.A. (inmatriculata la 18.01999) ), inceput activitate la 25.11.1996. Pana la 13.11.1997 a functionat sub denumirea Banca Romana pentru Relansare Economica S.A. Pana la data de 03.03.2005 a functionat sub denumirea Banca Romina pentru Relansare Economica - LIBRA BANK S.A.;

21. Banca C.R. Firenze Romania S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 201.1997. Pana in luna mai 2006 a functionat sub denumirea 'Banca Daewoo (Romania) S.A.';

2 ROMANIAN INTERNATIONAL BANK S.A. (inmatriculata la 18.01999), inceput activitate la 13.04.1998;

23. MARFIN BANK (ROMANIA) S.A. (inmatriculata la 18.01999 ), inceput activitate la 17.07.1998. Pana la data de 08.01.2001 a functionat sub denumirea BNP- Dresdner Bank (Romania) SA; Pana la data de 15.05.2008 a functionat sub denumirea EGNATIA BANK (ROMANIA) S.A.;

24. Banca Comerciala CARPATICA S.A. (inmatriculata la 15.07.1999) , inceput activitate la 15.07.1999;

25. C.E.C. BANK S.A. (inmatriculata la 17.09.1999) , inceput activitate la 17.09.1999. Pana la data de 07.05.2008 a functionat sub denumirea Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A.;

26. VOLKSBANK ROMANIA S.A. (inmatriculata la 10.04.2000) , inceput activitate la 10.04.2000;

27. ProCredit Bank S.A. (inmatriculata la 20.05.2002), inceput activitate la 20.05.200 Pana la data de 09.12004 a functionat sub denumirea Banca de Microfinantare MIRO SA;

28. PORSCHE BANK ROMANIA S.A. (inmatriculata la inmatriculata la 27.09.2004) , inceput activitate la 27.09.2004;

29. BANCA MILLENNIUM S.A. (inmatriculata la 03.09.2007) , inceput activitate la 27.06.2007.

Bancile de economisire si creditare in domeniul locativ inmatriculate in Registrul institutiilor de credit in Romania la data de 03.10.2088 sunt.

1. Raiffeisen Banca pentru Locuinte SA (data inmatricularii in registru: 31.05.2004), inceput activitate la 31.05.2004;

HVB BANCA PENTRU LOCUINTE S.A. (inmatriculata la 13.07.2005), inceput activitate la 13.07.2005;

3. BCR BANCA PENTRU LOCUINTE S.A. (inmatriculata la 03.07.2008), inceput activitate la 03.07.2008

Politica exigenta in domeniul autorizarii a permis in linii mari evitarea crizelor financiare, sistemul bancar ramanand relativ solid in ciuda unor probleme ale unor banci: Dacia Felix, Credit Bank, Banca Internationala a Religiilor, a caror situatie financiara a dus la incetare de plati, precum si cel al Bancii Agricole care a fost expusa riscului de credit ca urmare a obligarii acesteia, prin acte normative, sa crediteze agricultura. Intr-o situatie similara a fost si Bancorex, care a finantat prioritar sectorul energetic.

Avand in vedere exigentele privind volumul capitalului social, Banca Nationala a decis, inca din 1992, ca nivelul minim al capitalului subscris sa fie echivalentul a 5 mil. ECU , aliniat standardelor comunitare.

In consecinta, nivelul minim al capitalului, exprimat in lei, a fost majorat la 50 miliarde ROL (5 milioane RON) incepand cu luna mai 1997. Prin aceasta orientare se urmareste evitarea proliferarii infiintarii unor banci slabe, cu o baza de capital insuficienta, care ar fi putut pune in pericol viabilitatea sistemului bancar.

In paralel cu aparitia de noi banci cu capital privat, a avut loc si majorarea capitalului bancilor de stat, prin emisiuni de actiuni. In 1994 capitalul acestor banci a crescut pe baza unor injectii din partea statului de circa 77 mild. lei, ceea ce a condus la cresterea fondurilor proprii cu peste 136 % fata de anul anterior, fiind anul cu cea mai mare crestere reala din perioada 1990 - 1994.

Supravegherea prudentiala a societatilor bancare s-a facut de catre Banca Nationala, atat pe baza raportarilor bancilor comerciale, dar mai ales prin inspectii la fata locului, care reprezinta cea mai complexa forma de supraveghere.

Obiectivele urmarite de echipele de control sunt incadrate in coordonatele celor utilizate in practica internationala. Se urmareste:

calitatea activelor;

calitatea managementului;

capacitatea de solvabilitatea;

nivelul de lichiditate;

adecvarea capitalului;

castigurile realizate.

Desi deficientele constatate in urma controalelor efectuate de Banca Nationala nu au fost de natura sa puna in pericol stabilitatea si pozitia financiara a societatilor bancare, acestea au scos la iveala lipsa de maturitate si loialitate a managementului bancar. Existenta unor astfel de situatii a obligat Banca Nationala sa emita o serie de noi norme, mai stricte decat cele precedente, cu privire la autorizarea societatilor bancare. Pot fi citate in acest sens: Normele nr. 6/1995, Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 9/2000 privind capitalul minim al bancilor si al sucursalelor bancilor straine, Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, aprobata si modificata de Legea nr. 88/1997, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/1999 aprobata de Legea nr. 301/2001, si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2000 aprobata de Legea nr. 303/2001 etc.

Prin toate aceste legi si norme emise, Banca Nationala pune conditii exigente conducerii bancilor referitoare la onorabilitatea, calificarea si experienta profesionala a fondatorilor si actionarilor care trebuie sa reprezinte adevaratii giranti ai gestiunii sanatoase si prudente a societatii bancare.