Sistemul modern de credit

Sistemul modern de credit, ce sta la baza vietii economice contemporane serveste, intre altele, si pentru stimularea productiei industriale ca principal factor al cresterii economice.

Banca, "uzina principala" de creare a creditului, se gaseste in raporturi directe si intime cu industria, a carei nastere si dezvoltare depinde de credite vaste si in acelasi timp performante. Creditul industrial a contribuit hotarator la dezvoltarea tarilor puternic industrializate, stand, alaturi de creditul agricol, la temelia productiei si economiei moderne.

Pornind de la aceste considerente, prezenta lucrare isi propune sa prezinte, atat sub aspect teoretic, fundamentele activitatii de creditare a agentilor economici de catre bancile comerciale, dat fiind faptul ca cea mai mare parte a fluxurilor legate de procesul de intermediere financiara in Romania se deruleaza prin intermediul bancilor comerciale, sistemul bancar reprezentand pricipalul element al sistemului financiar romanesc.

Politica de credit in Romania la Banca Transilvania este structurat in lucrare pe patru capitole, astfel :

In primele 2 capitole sunt prezentate principalele aspecte vizand Politica de credit in Romania dar si continutul, rolul si principalele teorii privind creditul si dobanda in economia de piata, aspecte indispensabil necesare cunoasterii teoretice de ansamblu a problematici activitatii de creditare si fundamentarilor practice, dezvoltate in continuare.

Prezentarea rolului si a recentelor abordari teoretice privind dobanda are in vedere faptul ca formularea, dezvoltarea si perpetuarea conceptelor si teoriilor cu privire la credit nu poate fi separata de tratarea dobanzii, ca latura specifica si esentiala a manifestarii relatiilor de credit.

In ceea ce priveste tara noastra, renuntarea la principiul planificarii centralizate, cu caracater imperativ, in favoarea principiilor economiei de piata, a presupus reorientari si in sistemul de creditare, legile si deciziile guvernamentale conducand la dezvoltarea a milioane de agenti economici si la transferarea sarcinii de finantare a acestora de la bugetul de stat la sistemul bancar.

In aceste conditii, este strict necesara modernizarea sistemului de creditare, cresterea contributiei bancilor pe linia cunoasterii realitatilor din economie, in vederea obtinerii de date necesare fundamentarii deciziilor la toat enivelurile organizatorice, in scopul final al eficientizarii economiei de piata.

Astfel, pornind de la premisele care trebuie puse la baza sistemului de creditare in vederea indeplinirii menirii sociale a creditului, in capitolul 3 sunt redate principalele mutatii aparute in sistemul de creditare si consecintele acestora asupra activitatii agentilor economici precum si principalele categorii de credite de care pot beneficia agentii economici din industrie.

Pentru a beneficia insa d ecredite, agentii economici trebuie sa indeplineascp anumite conditii, introducerea mecanismelor de piata in economie (in care primatul revine eficientei si criteriiilor de rentabilitate) modificand radica si categoria creditului.

In noile conditii, activitatea de creditare a agentilor economici din ramurile industriale trebuie sa aiba in vedere o atenta analiza a potentialilor debitori privind activitatea desfasurata urmarindu-se capacitatea acestora de a crea resursele necesare rambursarii imptumutului, cu atat mai mult cu cat in directia fundamentarii deciziei de creditare nu exista reglementari stricte la nivel national privind structura indicatorilor cetrebuie analizati sau metodologii de calcul exacte, ci numai norme de creditare la nivelul fiecarei societati bancare.

Fumdamentarea deciziei de creditare se identifica cu procedeele de evaluare a rentabilitatii si riscurilor potentiale asumate de o banca comerciala, problema performantelor economice de ansamblu presupunand stapanirea relatiilor de interdependenta dintre riscurile bancare si profitori.

Pornind de la aceste considerente, capitolul 4 prezinta problematica legata de garantarea materiala a creditului, formele si metodele de verificare a acestuia, cerinte esentiale ale activitatii bancare, avand in vedere faptul ca riscul de credit reprezinta cel mai important tip de risc financiar la care sunt supuse bancile, identificarea si analiza riscului devenind o doctrina absolut necesara, subordonata directivelor de eficienta bancara.