Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Finante banci


Index » business » » economie » Finante banci
» Stingerea creantelor fiscale


Stingerea creantelor fiscale


Stingerea creantelor fiscale

1. Modalitati de stingere a creantelor fiscale



Modalitatile de stingere a creantelor fiscale sunt: plata, compensarea, darea in plata, scutirea, conversia creantelor fiscale in actiuni/parti sociale, anularea creantelor fiscale, aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile si executarea silita.

1.1. Plata

A. Momentul platii

In privinta momentului platii, Codul de procedura fiscala stabileste urmatoarele reguli:

in cazul platilor in numerar, momentul platii este data inscrisa in documentul de plata eliberat;

in cazul platilor efectuate prin mandat postal, momentul platii este data postei inscrisa pe mandatul postal;

in cazul platilor efectuate prin decontare bancara, momentul platii este data la care este debitat contul debitorului;

in cazul obligatiilor fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, momentul platii este data inregistrarii la organul competent a documentului sau actului pentru care s-au depus si anulat timbre fiscale mobile.

B. Imputatia platii

Contribuabilul are dreptul de a alege tipul de creanta fiscala care urmeaza    sa se stinga prin plata efectuata, in situatia in care exista mai multe tipuri de obligatii fiscale. Codul de procedura fiscala stabileste o ordine obligatorie de stingere a obligatiilor fiscale ale contribuabilului doar daca acesta nu stabileste el insusi ordinea, urmand a se stinge:

sumele datorate in contul ratelor din graficele de plata a obligatiilor fiscale-pentru care s-au aprobat esalonari si/sau amanari la plata-precum si majorarile de intarziere datorate pe perioada esalonarii sau amanarii platii;

obligatiile fiscale principale cu termene de plata in anul curent, precum si accesoriile acestora, in ordinea vechimii;

obligatiile fiscale datorate si neachitate la 31 decembrie a anului precedent, in ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora;

majorarile de intarziere aferente obligatiilor fiscale;

obligatii fiscale cu termene de plata viitoare, la solicitarea contribuabilului.

Daca debitorul nu a mentionat ordinea de stingere a obligatiilor fiscale pentru care a efectuat plata iar organul fiscal a procedat la stingerea sumelor respective in ordinea prevazuta de lege, acesta din urma va instiinta contribuabilul despre masura luata.

In cazul mai multor datorii scadente din aceeasi categorie, se stinge aceea dintre datorii pentru care debitorul "avea mai mare interes a o face".

1.2.Compensarea

Stingerea creantelor fiscale cu sume de rambursat sau de restituit debitorului contribuabil se face in baza principiului specializarii creantelor compensate, conform caruia compensarea opereaza intre sume referitoare la acelasi buget. Astfel, se sting prin compensare creantele administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala cu creantele debitorului contribuabil, reprezentand sume de rambursat sau de restituit de la bugetele respective, pana la concurenta celei mai mici sume.

Compensarea se face de organul fiscal competent, la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia, organul fiscal putand proceda la compensarea acestor creante si din oficiu, ori de cate ori constata existenta unor creante reciproce.

Principalul efect practic al acestei prevederi legale este dat de imposibilitatea instantei de judecata de a constata compensarea creantelor reciproce, singura solutie pe care o poate pronunta fiind obligarea organului fiscal la emiterea actului administrativ in baza caruia opereaza compensarea.

Un alt efect este dat de generarea unor majorari de intarziere in privinta unor sume datorate de catre contribuabil bugetului, in timp ce pentru sumele pe care contribuabilul le are de primit, daca acesta nu a facut cerere de compensare, ori de restituire sau de rambursare, nu se acorda niciun fel de dobanda pana la momentul in care sunt cerute.

Organul competent trebuie sa instiinteze in scris debitorul despre masura compensarii luate din oficiu, in termen de 7 zile de la data efectuarii operatiunii.

1.3. Darea in plata

In tot cursul executarii silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoana juridica, creantele fiscale pot fi stinse, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea in proprietatea publica a statului, respectiv a unitatilor administrativ-teritoriale a bunurilor imobile supuse executarii silite.

In ceea ce priveste valoarea la care bunurile sunt transferate in proprietatea publica, aceasta se stabileste de comun acord de catre contribuabil si organul fiscal, putandu-se avea in vedere atat valoarea de inventar la care este inregistrat bunul in contabilitatea contribuabilului, cat si valoarea de piata a bunului.

2. Executarea silita a creantelor fiscale

2.1. Notiunea, subiectele si obiectul executarii silite

In cazul in care debitorul nu isi plateste de bunavoie obligatiile fiscale datorate, organele fiscale competente vor proceda la actiuni de executare silita.

Organele de excutare silita pot fi:

organele fiscale care administreaza creante fiscale;

organele fiscale ale institutiilor publice care incaseaza, administreaza si utilizeaza creante bugetare provenite din venituri proprii, precum si cele rezultate din raporturi juridice contractuale.

Executarea silita efectiva a creantelor fiscale se face de catre executorii fiscali. Dreptul executorilor fiscali de a efectua actele de executare silita este atestat prin legitimatia de serviciu si delegatia emisa in acest scop de conducatorul unitatii din care fac parte.

Competenta de colectare a creantelor fiscale datorate altor bugete decat celor locale a fost conferita in favoarea organelor fiscale din subordinea:

Agentiei Nationale de Administrare Fiscala ;

Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale;

Casei Nationale de Asigurari de Sanatate;

Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca;

Fondului National de Asigurare pentru Accidente de Munca si Boli Profesionale si unitatilor din subordinea acestora.

Obiectul executarii silite este reprezentat de toate bunurile ce se afla in proprietatea debitorului si sunt urmaribile.

2.2. Instiintarea de plata, titlul executoriu si somatia de plata

Pentru a putea incepe executarea silita este necesar ca:

creanta pusa in executare sa fie certa, lichida si exigibila;

dreptul de a executa sa fie constatat printr-un inscris denumit titlu executoriu.

Executarea silita incepe numai dupa ce organul fiscal a transmis debitorului instiintarea de plata prin care i se comunica suma datorata, iar dupa instiintare au trecut 15 zile de la comunicare. Instiintarea de plata este un act premergator executarii silite.

Executarea silita a creantelor fiscale se efectueaza in temeiul unui titlu executoriu emis de organul de executare competent, in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Titlul executoriu este inscrisul care-alcatuit in conformitate cu prevederile legii de catre organul competent-permite punerea in executare silita a creantei. In lipsa unui titlu executoriu, formele de execuatre silita vor fi lovite de nulitate absoluta.

Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei. In cazul in care, in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei, nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita.

Somatia este insotita de un exemplar al titlului executoriu, ea cuprinzand urmatoarele elemente specifice:

numarul dosarului de executare;

suma pentru care se incepe executarea silita;

termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu;

indicarea consecintelor nerespectarii acesteia.

2.3. Contestatia la executare

Orice persoana interesata poate face contestatie impotriva masurilor de executare silita luate de organul de executare. Contestatia poate fi facuta si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea, in masura in care acest titlu nu este reprezentat de hotararea unei instante judecatoresti sau a altui organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevazuta de lege.

Conform Codului de procedura fiscala, exista trei tipuri de contestatie la executare:

contestatie impotriva oricarui act de executare silita;

contestatie impotriva refuzului organului de executare de a efectua un act de executare silita;

contestatie impotriva titlului executoriu.

Sub sanctiunea decaderii, contestatia se formuleaza in termen de 15 zile de la data cand:

contestatorul a luat cunostinta de executare ori de actul de executare pe care il contesta;

contestatorul a luat cunostinta de refuzul organului de executare de a indeplini un act de executare;

cel interesat a luat cunostinta de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contesta.

Prin exceptie, o terta persoana care pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit, poate sa formuleze contestatie la executare cel tarziu in termen de 15 zile dupa efectuarea executarii.

2.4. Proceduri de executare silita a creantelor fiscale

A. Poprirea

In materie fiscala sunt reglementate doua tipuri de poprire:

poprirea asupra sumelor datorate de alti terti decat unitatile bancare;

poprirea in care tertul poprit este o banca.

Poprirea se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa trimisa, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, tertului poprit.

B.    Executarea silita a bunurilor mobile

Codul de procedura fiscala stabileste anumite categorii de bunuri ce nu pot fi supuse executarii silite, considerate ca fiind necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei acestuia.

Executarea silita asupra bunurilor mobile se face intai prin sechestrarea lor, iar apoi prin valorificarea acestora, organul de executare intocmind cu ocazia sechestrului un proces-verbal de sechestru.

C. Executarea silita a bunurilor imobile

Sunt supuse executarii silite bunurile imobile proprietatea debitorului, executarea silita imobiliara intinzandu-se si asupra bunurilor accesorii bunului imobil.

Debitorul persoana fizica nu poate fi supus executarii silite asupra spatiului minim locuit de el si familia sa, cu exceptia cazului in care executarea silita se face pentru stingerea creantelor fiscale rezultate din savarsirea de infractiuni.

Vanzarea la licitatie

Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vanzare la licitatie, organul de executare este obligat sa efectueze publicitatea vanzarii cu cel putin 10 zile inainte de data fixata pentru desfasurarea licitatiei, urmand sa afiseze anuntul privind vanzarea:

la sediul organului de executare;

la sediul primariei in a carei raza teritoriala se afla bunurile sechestrate;

la sediul sau domiciliul debitorului;

la locul vanzarii, daca acesta este altul decat cel unde se afla bunurile sechestrate;

pe imobilul scos la vanzare, in cazul vanzarii bunurilor imobile;

prin anunturi intr-un cotidian national de larga circulatie, intr-unul local, pe pagina de internet sau in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

In ceea ce priveste locul desfasurarii licitatiei, aceasta se tine, de regula, la locul unde se afla bunurile sechestrate, organul de executare putand desemna si un alt loc de desfasurare, atunci cand considera necesar.

Adjudecarea bunurilor se va face in favoarea participantului care a oferit pretul cel mai mare, dar nu mai putin de pretul de pornire a licitatiei.

Dupa adjudecarea bunului, adjudecatarul este obligat sa plateasca diferenta de pret fata de contravaloarea taxei de participare, ce se constituie in avansul pretului. Aceasta suma va fi platita in lei, in numerar la o unitate a Trezoreriei Statului sau prin decontare bancara, in cel mult 5 zile de la data adjudecarii.

Sumele realizate din executarea silita reprezinta totalitatea sumelor incasate prin orice modalitate procedurala, urmand ca ele sa stinga creantele fiscale inscrise in titlul executoriu, in ordinea vechimii, mai intai creanta principala si apoi accesoriile acesteia. Suma ramasa din valorificarea bunurilor, dupa acoperirea tuturor debitelor ocazionate de executarea silita, se cuvine debitorului.

Intrebari de autoevaluare:

Definiti notiunea de titlu de creanta fiscala si prezentati cele trei caractere ale acestuia

Care sunt principalele modalitati de stingere a creantelor fiscale

Ce intelegeti prin notiunea de compensare si care sunt principalele efecte practice ale acestei prevederi legale?

Prezentati principalele organe de executare silita si specificati care este obiectul executarii silite

Care sunt conditiile pentru a putea incepe executarea silita

Care este termenul limita pana la care se poate formula contestatia impotriva masurilor de executare silita si care sunt tipurile de contestatie?





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate