Studiu de caz privind gestiunea riscurilor bancare - BCR Ialomita

Studiu de caz privind gestiunea riscurilor bancare

BANCA COMERCIALA ROMANA S.A.

SUCURSALA JUDETEANA IALOMITA

REFERAT DE CREDIT

NUME CLIENT: SC BARAGANU IMPEX SRL ALBESTI

SC BARAGANU IMPEX SRL are ca obiect de activitate prestari servicii in

Agricultura si productie agricola, cultivarea terenurilor agricole.

Activitatea agricola constituie obiectul de activitate al societatii si consta in cultivarea terenurilor agricole in arenda in suprafata de 142 ha de pe raza comunei Albesti.

Societatea nu detine in propietate nici un imobil.

Concurenta: desi numeroasa in zona, nu pune in pericol activitatea societatii.

Principalii concurenti pe plan local sunt societatile cu obiect de activitate similar.

Preturile sensibil mai mici decat al celor practicate de concurenta reprezinta un avantaj pentru societate.

Societatea nu este dependenta de un furnizor.

In ceea ce priveste politica de personal, agentul economic are angajate cu contract de munca pe perioada nedeterminata doua persoane.

Sediul societatii este situat la domiciliul administratorilor acesteia, situat in Comuna Albesti, Judetul Ialomita.

Riscul de ramura: exista si este dat de factori naturali nefavorabili. Acest risc este diminuat prin asigurarea culturilor agricole infiintate, conform politei de asigurare nr.CA-0002407, cesionata in favoarea BCR Sucursala Slobozia.

Conducerea societatii este asigurata de :

-administrator de profesie inginer horticultor care detine majoritatea aportului la capitalul social al societatii (60%) si de un asociat care detine 40% din capitalul social.

Aprecieri asupra nivelului profesional si capacitatii manageriale ale conducerii: buna.

Forma de propietate: societatea comerciala cu raspundere limitata, infiintata in 1993, inmatriculata la Registrul Comertului sub nr.jo9/455/1993.

Structura organizatorica: SC Baraganu Impex SRL nu are in propietate nici un imobil, obiectul de activitate al societatii, constand in prestari servicii in agricultura, productia agricola si cultivarea terenurilor agricole arendate, pe raza comunei Albesti.

S.C. Baraganu IMPEX SRL solicita cu cererea nr. 1021/07.04.2008, acordarea unui credit pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor temporare in suma de 100.000 mii lei, pe perioada de 7 luni, avand ca destinatie achizitioanarea de motorina pentru utilajele agricole din dotare, in vederea infiintarii culturilor agricole de primavara.

Din analiza efectuata, rezulta ca sunt indeplinite cumulativ conditiile cerute de pct. 12 din NM nr.1/2000/BCR, pentru ca unitatea sa beneficieze de aceasta categorie de credit.

Riscul garantiei:

-garantii necesare:100.000 mii lei - creditul solicitat

-14.631 mii lei - dobanda calculata pe 7 luni

114.631 mii lei

-garantii prezentate : cesionarea incasarilor din cash-flow in favoarea BCR

Bunurile mobile admise in garantie sunt in stare buna de functionare si prezinta integritate fizica si functionala, ele fiind utilizate la capacitate.

Bunurile aduse in garantie vor fi asigurate la una din societatile de asigurare agreate de banca, drepturile de despagubire fiind cesionate in favoarea BCR Ialomita.

Alte garantii constituite:

-garantia de la Fondul de Garantare a Creditului Rural in suma de 50000 EURO echivalent lei la cursul zilei.

Analiza riscului financiar s-a facut pe baza datelor de balanta de la 28.02.2008.

Rezultatul financiar este pozitiv la 28.02.2008 deoarece societatea inregistreaza doar venituri financiare, neavand credite angajate.

Nivelul indicatorilor de lichiditate si solvabilitate este bun la toate perioadele analizate, avandu-se in vedere ramura de activitate. Societatea are deci capacitatea de a-si acoperi toate datoriile prin valorificarea tuturor activelor sale. Se evidentiaza capacitatea unitatii de a rambursa la scadenta, obligatiile pe termen scurt.

Gradul de indatorare generala este acceptabil pentru banca, nivelul acestuia fiind de 721,02% la ultima data de raportare.

Acoperirea dobanzii: 4,97 valoare inregistrata la 31.12.2007, cu o tendinta descrescatoare, aratand totusi o capacitate corespunzatoare a societatii de a-si plati dobanzile la creditul ce va fi angajat.

Fata de cele prezentate se propune acordarea creditului pentru finantarea stocurilor temporare in suma de 100.000 mii lei, solicitat de SC Baraganu IMPEX SRL, pe perioada de 7 luni, in urmatoarele conditii:

-volumul creditului solicitat : 100.000 mii lei;

-destinatia creditului : achizitionare motorina pentru utilajele agricole, in vederea desfasurarii lucrarilor agricole de primavara;

-perioada de utilizare : 25.04.2008;

-scadenta finala : 20.11.2008;

-cesionarea incasarilor din cash-flow-ul societatii in favoarea bancii

4.1.Riscul bancar de creditare

Principala operatie bancara este creditarea; intre plasamentele bancilor, pe primul loc se situeaza creditele. Felul in care banca aloca fondurile pe care le gestioneaza poate influenta intr-un mod hotarator dezvoltarea economica la nivel local sau national. Pe de alta parte, orice banca isi asuma riscuri atunci cand acorda credite si toate bancile inregistreaza in mod curent pierderi la portofoliul de credite, atunci cand unii dintre debitori nu isi onoreaza obligatiile. Oricare ar fi insa nivelul riscurilor asumate, pierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate daca operatiile de creditare sunt organizate si gestionate cu profesionalism.

Creditul este o operatiune prin care se ia in stapanire imediata resurse, in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei dobanzi ce renumereaza pe imprumutator.

Operatiunea priveste doua parti. O parte acorda creditul. Cealalta parte il primeste.

Promisiunea de rambursare, element esential al raportului de credit, presupune riscuri si necesita angajarea unei garantii.

In raporturile de credit, riscurile probabile sunt:

-riscul de nerambursare;

-riscul de imobilizare.

Relatii de credit au existat si in economiile premonetare. Deci creditul poate exista si in economiile fara moneda. Evident ca relatiile relatiile de credit nu se pot concepe in afara masei monetare.

Operatiunile de credit pot interveni intr-o gama ampla de relatii intre indivizi sub forma unor acorduri personale simple, pana la tranzactiile formalizate ce se efectueaza pe piete monetare sau financiare foarte dezvoltate si formulate in cadrul unor contracte complexe. O parte importanta a relatiilor de credit priveste mobilizarea capitalurilor disponibile si a economiilor.

Partile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este consimtit, sunt extrem de diverse si in continua evolutie. Mecanismele institutionale variaza de asemenea, de la tara la tara.

Elementele esentiale raman aceleasi peste tot: o valoare actuala se transmite de un creditor unui debitor care se angajeaza sa-l ramburseze, dupa un timp, in conditiile specificate in acordul de credit, in cadrul caruia debitorul promite, de asemenea a plati dobanda pentru a remunera pe creditor.

In economia de piata, creditul are un rol imens. Alaturi de finante, creditul este unul din motoarele principale ale intregului angrenaj economico-social. Utilizarea rationala a creditului sporeste puterea productiva a capitalului si asigura un volum foarte mare de produse. Rolul creditului este foarte mare in satisfacerea echilibrului dintre cerere si oferta in economia de piata. Cerintele legii cererii si ofertei nu ar putea fi satisfacute fara participarea creditului, indeosebi a celui bancar.

Un alt mare rol al creditului se manifesta si in concentrarea capitalului, a resurselor. Cu ajutorul creditului sunt adunate capitalurile marunte si finantate obiective mari de investitii sau actiuni mari de productie. Creditul contribuie in foarte mare masura la efectuarea ritmica a platilor dintre furnizori si beneficiari si la eliminarea sau macar la diminuarea posibilitatilor de aparitie a blocajelor in lant. Acest fenomen este cu atat mai grav cu cat influenta sa nu este controlata.

Creditul utilizat nerational, poate avea si un rol nefast in oricare economie de piata. Se are in vedere aparitia sau agravarea inflatiei prin injectarea in economie a unui volum de credite mult mai mare fata de cerintele si conditiile concrete ale economiei unei tari la un moment dat. Daca creditele sunt folosite in actiuni speculative in loc sa se aiba drept obiectiv producerea bunurilor materiale, sunt posibile perturbari, crize economice, reducerea foarte mare a volumului productiei. Tot un rol nefast il poate juca creditul in conditiile in care nu este rambursat la scadenta, realizandu-se blocaje in lant la plati, falimente ale agentilor economici sau ale bancilor. Exista, deci, riscuri in utilizarea creditelor. Aceste riscuri sunt pentru banca si ele pot fi eliminate sau macar diminuate prin garantii stabilite corect, printr-un control si o supraveghere riguroasa din partea bancii, prin crearea unor fonduri de rezerva si de risc ale institutiilor de credit si prin asigurarea contra riscurilor, prin societatile de asigurare.

Creditul bancar cuprinde o sfera larga de raporturi angajand modalitati diferite, pe termen scurt si pe termen mijlociu si lung, privind operatii bazate pe inscrisuri sau fara, garantate sau negarantate, in fiecare caz in parte sau in cadrul unui acord general.

In raporturile de credit cu banca se pot angaja si persoane care in acest cadru nu au calitatea de agenti economici. Ponderea in activitatea bancara o detin raporturile de credit in care sunt angajati agentii economici.

Raporturile de credit ale acestora cu bancile sunt de regula reciproce. Pe de o parte, agentii economici avand conturi deschise la banci formeaza depozite care pot fi folosite de catre acestea, ca resurse. Pe de alta parte, bancile acorda credite agentilor economici pentru nevoile lor de productie curente sau cu recuperare ulterioara, pentru investitii.

Esential in aceste raporturi este faptul ca unul din parteneri este banca, iar relatiile intre banca si partener se desfasoara pe terenul valorificarii capitalurilor disponibile si realizarea de profituri, in principal sub forma de dobanzi.

Avansurile in cont curent sau creditele de casa reprezinta raporturilor de credite intemeiate pe o deplina cunoastere a activitatii agentilor economici, fara a fi consemnate prin inscrisuri relative la fiecare angajament. In fapt aceste credite nu sunt garantate formal. Ele sunt menite sa satisfaca necesitatile curente privind acoperirea cheltuielilor de productie cu caracter imprevizibil si greu de localizat, in obiecte care sa reprezinte o garantie veridica. Aceste credite nu au stabilite termene de rambursare.

De regula, acordarea de astfel de credite este intemeiata pe depozite compensatorii. Functia acestor depozite decurge intr-un sens din faptul ca agentii agentii economici isi pastreaza toate disponibilitatile in conturile de la banca, ceea ce permite bancii sa acopere necesitatile unor agenti economici prin insasi redistribuirea depozitelor in cont curent constituite de alte intreprinderi. Pe de alta parte existenta permanenta a depozitelor compensatorii inseamna pentru banca o reducere a resurselor utilizate, iar pentru agentii economici un mijloc de pastrare a solvabilitatii.

O alta caracteristica a acestor credite este si faptul ca acestea, neavand la baza inscrisuri, nu au posibilitatea de recreditare, bazandu-se pe principalele resurse ale bancii. De aici si nivelul dobanzii mai ridicat, dar stabilit de regula, in corelare cu dobanda de piata si, in mod obisnuit utilizarea suplimentara pentru remunerarea bancii, a unui comision.

Sistemul de acordare general este linia de credit, in conditiile careia se stabileste limita maxima a creditului acordat in acest cadru.

Intr-o forma primara, aceasta linie de credit confera agentului economic un credit provizoriu, intrucat banca poate creea oricand acoperirea debitului.

O forma mai favorabila agentului economic este linia de credit confirmata, pe baza unui acord scris, in care posibilitatea de acordare a creditului se mentine pentru o perioada stabilita in contract.

Linia de credit revolving implica utilizarea curenta a acestui mod de obtinere de fonduri de catre agentul economic, intrucat rambursarile efectuate, reducand nivelul creditului, permit in etape ulterioare, obtinerea unor noi credite, in limitele stabilite, deoarece potrivit conditiilor acestui acord, posibilitatea de creditare se reanoieste.

Pentru a putea concura trasaturile creditului bancar vom porni de la trasaturile creditului avand in vedere intotdeauna faptul ca, de fiecare data banca este creditorul, iar obiectul creditului il constituie banul, iar operatiunea de acordare a creditului "comert de banca".

Subiectele raportului de credit sunt:

-creditorul;

-debitorul.

Pentru prevederea riscului trebuie sa se analizeze temeinic debitorul prin prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub diverse aspecte: umane; economice; financiar; juridice. Se poate actiona pentru diviziunea riscului prin colaborarea cu alte institutii de credit.

Evident, prevenirea riscului este strict legata de procedura de garantare a imprumutului.

Activitatea de creditare implica un risc prin insasi elementele de anticipare pe care se bazeaza decizia de creditare, pentru banca fiind de maxima importanta cunoasterea acestui risc, evaluarea sa cat mai aproape de realitate si acceptarea lui in cunostinta de cauza.

Pentru eliminarea riscului banca nu acorda credite:

-agentilor economici care inregistreaza pierderi;

-agentilor economici care nu contribuie cu capital propriu la finantarea mijloacelor circulante sau la realizarea proiectelor de dezvoltare;

-unitatilor economice pentru care s-a instituit procedura de reorganizare sau lichidare judiciara.

4.2. Determinarea influentei factorilor de risc in procesul creditarii firmei de catre BCR

In prima etapa inspectorul bancii poarta cu solicitantul creditului o discutie cu caracter de informare - documentare, axata in principal pe activitatile prevazute - in statut sau autorizatie, sursele de aprovizionare si posibilitatile de desfacere, cheltuielile si veniturile preliminate de intreprinzator, capitalul social de care dispune, credite necesare si alte elemente pentru primele concluzii.

In cazul in care solicitantul este o persoana fizica intereseaza: starea materiala, scopul creditului.

In aceasta etapa nu se completeaza nici un act, ci inspectorul bancar doar isi face o imagine globala asupra solicitantului, a necesitatii reale a acestuia de disponibilitati.

In cazul in care inspectorul bancii considera ca sunt indeplinite conditiile pentru acordarea creditului, se trece la a doua etapa in care se solicita clientului sa prezinte documentele necesare si anume:

Cererea de acordare a creditului sau emitere a unui angajament cu mentionarea expresa a documentelor anexate la acesta;

Dovada inregistrarii la Registrul Comertului;

Aprobarea CIS sau a Consiliului de Administratie conform hotararii guvernamentale sau deciziei administratiei locale de infiintare a societatii comerciale sau regiei autonome cu capital de stat sau majoritar de stat si respectiv, contractul de societate si statutul, aprobate cu sentinta judecatoreasca pentru celelalte categorii de societati privind:

a)      angajarea legala a creditului la banca;

b)      asumarea de catre banca a unui angajament in numele agentului economic;

c)      garantia materiala pe care agentul o ofera in mod legal pentru creditul angajat sau pentru asumarea de catre banca a unor angajamente bancare in numele sau;

d)     programul de activitate pe perioada de la acordarea creditului si pana la rambursarea acestuia, respectiv pe perioada de la asumarea angajamentului economic si pana la expirarea valabilitatii lui, program ce trebuie sa se muleze pe scheletul BVC elaborat de organele competente in materie;

e)      BVC pe anul in curs si perioada mentionata in mod detaliat la punctul d);

f)       Modificarile in legatura cu capitalul social initial subscris sau varsat la zi si a masurilor intreprinse pentru aprobarea si comunicarea modificarilor respective, in conditiile legii catre Registrul Comertului si Monitorul Oficial;

g)      Contractul de import, export sau orice alt contract de vanzare cumparare ce pot face obiectul solicitat de client;

h)      Textul scrisorii de garantie bancara pe care trebuie sa o emita banca, pe numele clientului sau;

i)        Orice alte aprobari, prevazute in statut, regulamentul de functionare al CIS sau Consiliul de Administratie, respectiv contractul de societate, care pot avea legatura cu obiectul creditului sau garantia bancara solicitata a se emite;

Studiul de fezabilitate, pe ansamblu al societatii care sa includa in mod obligatoriu studiul de fezabilitate a investitiei, care face obiectul creditului sau scrisorii de garantie bancara solicitata;

BVC pe anul in curs si perspectiva pana la rambursarea creditului sau expirarea valabilitatii scrisorii de garantie, intocmit in conformitate cu instructiunile si normele elaborate de Ministerul Finantelor;

Certificatul de bonitate privind situatia economico-financiara, prin prisma angajamentelor bancare asumate de client la banca ce gestioneaza contul principal;

Bilanturile contabile pe ultimii 5 ani, vizate de organele bancare;

Situatia conturilor de profit si pierderi, vizat de CIS si cenzorii societatii;

Situatia patrimoniala lunara cuprinzand in mod obligatoriu situatia incasarilor si platilor, atat in lei cat si in valuta;

Cash Flow in valuta pe perioada pana la rambursarea creditului;

Contractul de import, export sau orice alt contract ce poate face obiectul creditului sau angajamentului solicitat;

Licenta de import/export;

Textul scrisorii de garantie bancara solicitate a se emite in limba de contract si in limba romana, aprobat de Consiliul de Administratie;

Garantie materiala reala oferita de agentul economic in contul creditului ce se acorda sau angajamentul ce se asuma in numele lui, de catre banca, cum ar fi:

a) concesiunea incasarilor in lei/valuta pe perioada pana la rambursarea creditului, in conditiile legislatiei in vigoare de concesionare.

Pe langa documentatia privind legalitatea cesionarii, se va prezenta dovada ca au fost instiintate despre acest lucru toate bancile prin care se deruleaza incasarile, in lei si valuta ale agentului economic, precum si acordul expres al acestora, de virare a sumelor respective in contul agentului economic deschis pana la data scadentei si respectiv concurenta clientului acordat si angajamentul asumat (in cazul in care ori creditul se face in valuta sau agentul economic are incasari in valuta, angajamentul asumat va fi in permanenta asumat va fi in permanenta reactualizat pe baza cursului valutar la zi).

Ca supragarantie se solicita contracte ferme de export sau alte contracte comerciale ferme, din care decurg drepturile de creanta ale agentului economic, cu confirmarea expresa a agentului economic

exportator - cumparator - comisionar ca are deja sau va actiona pentru asigurarea conditiilor necesare derularii integrale in termen a contractelor respective, precum si textul acreditivelor sau garantiilor bancare in cazul carora se deruleaza exporturile.

b)          contractul de gaj intocmit si inregistrat in conformitate cu legislatia in vigoare in materie, probat cu registrul de inventar, jurnal sau copier al agentului economic, tinute in conditiile legii in care s-a inregistrat gajarea unei parti din patrimoniu

c)          ipoteca intocmita si inregistrata in conformitate cu legislatia in vigoare in materie

d)         polita de asigurare a bunurilor cesionate in favoarea bancii intocmita si inregistrata in conformitate cu legislatia in vigoare in materie

e)          autorizarea debitarii conturilor agentului economic de catre banca

f)           scrisori de garantie bancara de la banci corespodente, in limita plafonului de lucru cu acestea

g)          scrisori de garantie bugetare

h)          scrisori de garantie bancara emise de BNR in conditiile mentionate

i)            orice alte garantii materiale, evaluate de organele in drept, pastrate in depozit la banca respectiva sau alte depozite neutre autorizate la dispozitia bancii

Pe baza documentelor prezentate de catre client, banca trece la o atreia etapa si procedeaza la analiza si pregatirea documentatiei, in vederea acordarii de credite sau asumarea de angajamente de catre banca, in numele si in favoarea clientilor.

Analiza documentatiei

Este necesara concordanta dintre capitalul social initial subscris si cel varsat, comunicat prin bilantul contabil la Registrul Comertului si cel inscris in statut.

In cazul in care exista diferente, clientul trebuie sa dea explicatii scrise cu privire la stadiul demersurilor facute pe linia inregistrarii in conditiile legii a modificarilor existente.

In urma analizei din bilantul debitorului, se calculeaza urmatorii indicatori pentru toti anii solicitati sau pentru anii de activitate depusi de intreprinderile nou infiintate.

Indicatorii rezultati pe baza documentelor depuse de SC Agricola SRL sunt urmatorii:

a)      situatia neta a intreprinderii (SN)

SN = TOTAL ACTIV - DATORII NERAMBURSATE

SN = 1096 MII LEI - 270 MII LEI = 826 MII LEI

-se calculeaza comparativ pentru toti anii de analiza

-cresterea situatiei nete a agentului economic, de la un an la altul, dovedeste imbogatirea patrimoniului intreprinderii.

b) fondul de rulment (FR)

FR = active circulante - datorii pe termen scurt sau

FR = capital permanent - imobilizari

FR = 318 mii lei - 270 mii lei = 48 mii lei

c)      necesarul de fond de rulment (NFR)

NFR = Stocuri + Clienti

NFR = 0

c`) trezoreria neta (cash flow) (TN)

TN = FR - NFR

TN = FR = 48 mii lei

d)     bonitatea clientului, adica capacitatea acestuia de a-si da datoriile, se calculeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

d.1. solvabilitatea (capacitatea intreprinderii de-a face fata achitarii obligatiilor fata de terti)

-se calculeaza cu ajutorul formulei:

Capitalul social

Solvabilitate=    * 100

Capitalul social + elemente patrimoniale constituite din credit

Acest indicator se poate aprecia pozitiv in cazul in care coeficientul rezultat se apropie de 100%.

Din punct de vedere al sigurantei agentului se accepta limita minima de 50%. Banca, in afacerile ei accepta pentru acordarea unui credit un coeficient de peste 70%.

562.000

S= *100= 100%

562.000

Dupa acordarea creditului, indicatorul va avea valoarea :

562.000

S= *100 = 85%

562.000 + 6.000.000

d.2. lichiditatea - gradul de acoperire a creditelor si obligatiilor prin elemente patrimoniale:

(Disponibil si alte (sume de (titluri de credit (alte elemente

mijloace banesti) * incasat) * negociabile) * active)

Lichiditate=   

(credite si datorii pe termen scurt)

Inspectorul bancii trebuie sa verifice existenta garantiilor materiale reale, posibile de la client in faza analizei documentatiei si valabilitatea reala a acestora.

Aceasta verificare se va face atat prin verificarea documentelor, cat si prin deplasarea la locul unde ele sunt.

In cazul in care aceste garantii nu se pot constitui in aceasta faza, se solicita semnarea angajamentului.

De asemenea, se va efectua analiza studiului de fezabilitate din care sa rezulte posibilitatile reale ale clientului de a rambursa integral si la scadenta creditul solicitat si a dobanzilor aferente si a altor costuri ale creditului, in conditiile convenite de comun acord cu banca, comparativ cu programul de activitate si BVC al clientului pentru anul curent si de perspectiva, pana la rambursarea integrala a creditului.

In cazul in care se solicita un credit pentru investitii, se va analiza studiul de fezabilitate al obiectului de investitii, realizat cu ajutorul calculelor de actualizare.

Totodata se vor analiza si contractele, acreditivele, garantiile bancare pe care le detine clientul in rambursarea creditului. Analiza se va efectua sub urmatoarele aspecte:

-realitatea contractelor

-conditiile prevazute in acreditive si scrisori de garantie

In etapa a IV-a se trece la negocierea acordarii creditului solicitat.

Pe baza concluziilor rezultate din analiza, se negociazacu clientii urmatoarele conditii:

-volumul creditului;

-durata de acordare a creditului;

-termenul de rambursare;

-cuantumul ratelor;

-dobanda;

-perioada de gratie.

Inspectorul bancii va intocmi "Fisa clientului" , "Nota de acordare a creditului" sau un "Referat".

In etapa a V-a se aproba creditul.

"Nota de acordare a ceditului" dupa ce a fost semnata de directorul serviciului de clientela, se inainteaza alaturi de concluziile negocierii Comitetului de credit si risc, sau in cazul unor credite mari si Comitetului de Directie.

In cazul in care acordarea creditului a fost aprobata, in etapa a VI-a se intocmeste Conventia de credite care se semneaza de catre reprezentantii desemnati ai bancii, respectiv astfel incat agentului economic.

Aceasta conventie de credite se intocmeste in trei exemplare, doua ramanand bancii si unul celui imprumutat.

Etapa a VII si VIII privesc derularea creditelor aprobate si rambursarea acestora.

Acordarea creditelor se va face prin cont de disponibil de credite. La acordarea de creditului se opreste un comision de gestiune a bancii. Acest comision de gestiune este subliniat in Contractul de credite.

Pe perioada de acordare a creditului, banca va urmari activitatea agentului economic, regularitatea incasarilor, va retine direct din contul de disponibil al clientului dobanzile aferente creditului, potrivit contractului.

In conditiile in care clientul nu utilizeaza creditele la datele stabilite in contract, va fi penalizat cu un comision de neutralizare a creditului (3-5%).

Rambursarea creditelor se va face la datele din contract, din conturile de disponibilitati sau prin depunerea de numerar.

Orice intarziere in rambursarea ratelor scadente se inregistreaza la credite scadente, la care banca calculeaza dobanzi majorate, conform contractului de credit.

Un management bun aplicat in cadrul etapelor de analiza a creditului conduce la respectarea prevederilor din contract, respectiv la plata dobanzilor in termen si la rambursarea ratelor la scadenta.

4.3. Riscul de nerambursare

Riscul nerambursarii este un alt factor general al nivelului dobanzii.

Rambursarea la termen este o conditie a perpetuarii raporturilor de credit si a sistemului de credit. Rambursarea este o cerinta generala care poate fi asigurata daca in cazurile particulare se iau masurile necesare de evitare si acoperire a acestui risc.

Considerarea riscului si a solutiilor de acoperire motiveaza o politica personala a bancilor in domeniul dobanzilor, orientata dupa gradul de risc pe care il presupune fiecare credit acordat, in functie de conditiile reale pe care le are fiecare debitor.

Pentru a depasi deficientele sistematice si procedurale de acest gen, care duc la cresterea pierderilor la portofoliul de credite, bancile trebuie sa conceapa si sa implementeze politici de creditare performante si sa angajeze/pregateasca un personal de un profesionalism ireprosabil, care sa inteleaga si sa respecte disciplina acestor norme. Pentru aceasta este necesar sa existe un feed-back permanent prin care conducerea bancii sa fie informata despre eficacitatea procesului de control al calitatii creditelor, astfel incat cele cu probleme sa fie detectate si corectate din timp.

Informatiile financiare solicitate de la client trebuie sa fie si ele specificate in politica de creditare pentru a nu apare diferente semnificative de tratament intre cererile tratate de diferiti ofiteri de credite si intre diferiti clienti tratati de acelasi ofiter. Accesul la aceste informatii necesita solicitarea rapoartelor financiare periodice si intocmirea situatiei financiare personale pentru actionari, directori, clienti individuali. Rapoartele financiare periodice cele mai solicitate sunt bilantul si declaratia de impunere. Veridicitatea informatiilor continute de aceste rapoarte este asigurata prin expertizare, doar pentru firmele mari; problema principala o prezinta debitorii mici, pentru care banca trebuie sa faca si verificari faptice. La verificarea scriptica trebuie sa se urmareasca valoarea de inregistrare a activelor si daca activele sunt grevate de alte obligatii.

Politica de creditare este locul cel mai potrivit pentru a face toate precizarile necesare in legatura cu etica profesionala si conflictele de interese. Respectarea normelor ale eticii profesiunii de bancher este esentiala pentru castigarea sau pastrarea increderii clientilor si altor parteneri in probitatea personalului bancii. Este un parametru esential al imaginii bancii si se fac simtite efectele negative, ale nerespectarii acestor norme de etica. In vederea asigurarii unui nivel minim formal al respectarii acestor norme, politica de creditare trebuie sa precizeze lista activitatilor interzise personalului, limitele operatiilor cu personalul, normele de transferare a informatiilor intre compartimentele bancii, precum si in afara acesteia si codurile de etica profesionala sau reglmentari legale.

Diviziunea riscului de creditare urmareste evitarea concentrarii riscurilor prin diversificarea plasamentelor si a creditelor in special. Concentrarea clientilor intr-un singur domeniu de activitate este relativ periculoasa pentru o banca universala: in perioada de recesiune pot intervenii greutati de exploatare. In sfera creditarii particularilor, diversificarea protofoliului este in primul rand o diversificare teritoriala. La creditarea agentilor economici importanta este diversificarea sectoriala sau economica, iar in ceea ce priveste clientii suverani - diversificarea geografica. In cazul Romaniei bancile isi propun o diversificare a portofoliilor institutionale prin dezvoltarea activitatilor de creditare a sectorului privat.

Se mai pot stabili plafoane de tip <stop-loss> care defineste riscurile maxime referitor la pierderile constatate sau la provizioanele constituite.

Foarte utile se pot dovedi si limitele interne stabilite pe baza unor scenarii de criza, limite greu de definit in momentul in care criza se produce, preferabil este ca banca sa fie pregatita pentru eventualitatea unei crize, oricat de improbabila ar parea aceasta intr-un context dat.

Pe de alta parte, banca centrala, ca autoritate bancara, isi asuma responsabilitatea limitarii expunerii consolidate la risc in cadrul sistemului bancar, stabilind norme cu caracter obligatoriu. Rolul autoritatii bancare este de impulsionare, control si sanctionare.

Normele se refera la limitarea riscurilor si vizeaza imprumuturile mari acordate clientilor de catre societatile bancare.

Aceste norme sunt aliniate la standardele europene, stipulate in directiva privind riscurile mari (92/121/CEE). Debitorul mare este definit tot relativ la capital - 10% din capitalul propriu si capitalul suplimentar; nici unul dintre acesti debitori nu poate avea fata de banca angajamente mai mari de 25% din capital iar daca debitorul este compania mama, o subsidiara sau alta companie afiliata la acelasi holding, atunci este de 20%. Suma acestor riscuri nu poate depasi de 8 ori capitalul bancii. Regula a fost implementata de toate statele membre la nivel national pana la 1 ianuarie 1997.

4.4. Rolul Fondurilor de Garantare a Creditelor

Incepand cu anul 1992, odata cu trecerea economiei de la economia etapizata la o economie de piata, au inceput preocuparile pentru crearea unei structuri institutionale care sa sprijine infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii.

Sistemul de fonduri de garantare functioneaza pe principul impartirii riscului, activitatea lor avand la baza gestionarea profitabila a activelor de care dispun.

In acelasi timp, ele constituie o forma de protectie a bancilor comerciale impotriva riscurilor, foarte ridicate, pe care le implica creditarea IMM pe termen mediu si lung.

Rolul fondurilor de garantare a creditelor este acela de a facilita accesul la finantare al intreprinderilor private, de regula mici si mijlocii. Subventionarea directa a intreprinderilor mici si mijlocii s-a dovedit foarte riscanta si inconsecinta costisitoare, fapt care a determinat recurgerea la un sprijin indirect acordat IMM, sub aceasta forma, a schemelor de garantare a creditelor.

Pentru a raspunde cerintei pietei financiar-bancare de a sprijinii accesul la finantare a agentilor economici privati, avand si sprijinul comunitatii financiare internationale, in Romania s-au infiintat, incepand cu 1995 respectiv 1996 si 2004, trei societati de garantare si anume Fondul Roman de Garantare a Creditelor pentru Intreprinzatorii Privati, Fondul Roman de Garantare a Creditului Rural, care au devenit operationale in 1996 si Fondul National pentru Garantarea IMM-urilor, devenit operational in 2004.

Avantajele programelor de garantare a creditelor rezida in principal urmatoarele aspecte:

-nu se cer alocatii bugetare specifice;

-sunt eficiente din punct de vedere administrativ si relativ usor abordabile

-decizia de garantare se ia pe baza unor analize obiective.

Fondurile de garantare sunt constituite sub forma societatilor comerciale pe actiuni conform Legii nr.31/1990 si au ca obiect de activitate acordarea de garantii pentru credite si alte instrumente de finantare, precum si alte activitati conexe privind servicii de consultanta.

In realizarea obiectivului lor de activitate, fondurile de garantare incheie cu bancile sau alte institutii prestatoare de servicii financiare, conventii prin care stabilesc de comun acord, categoriile de operatiuni comerciale pentru care se acorda credite si garantii, cuantumul global de garantii ce pot fi acordate, limita de risc, tipul de informatii pe care si le furnizeaza reciproc si procedura de executare in situatia nerambursarii creditului, precum si alte drepturi si obligatii.

Activitatea fondurilor de garantare este benefica, atat pentru sectorul privat cat si pentru cel financiar-bancar.

Acordarea creditelor si garantiilor aferente se face in urma analizei

economico-financiare atat din partea bancii creditoare cat si a fondului de garantare.

Plafonul de garantare, procedurile de acordare a garantiilor, precum si nivelul de acoperire sunt specifice fiecarui fond, functie de capacitatea financiara si regulamentul propiu al fondului.

Activitatea fondurilor nu este inca la nivelul posibilitatilor reale ale acestora, de implicare in preluarea riscului de creditare.

In general fondurile de garantare acorda garantii numai pentru creditele acordate agentilor economici, care in urma analizelor economico-financiare se incadreaza in clasele de risc standard si in observatie si substandard; pentru agentii economici incadrati in clasele de risc indoielnic sau pierdere, neacordandu-se astfel de garantii.

Din datele prezentate, precum si din discutiile purtate cu reprezentantii celor 3 fonduri si cu reprezentantii sistemului bancar a rezultat cu certitudine ca posibilitatile fondurilor nu sunt utilizate la intregul lor potential de preluarea riscului de creditare.

Pentru cresterea gradului de atractivitate a fondurilor de garantare ar fi benefica acordarea unei contragarantii din partea statului.

O asemenea contragarantie ar ajuta intr-un mod suplimentar si consistent fondurile, deoarece existenta contragarantiei statului pentru o parte din expunerea bruta a fondurilor de garantare ar conduce la utilizarea unor indici de provizionare si de solvabilitate nuli care ar reduce si mai mult cheltuielile si ar elibera capital propiu aditional.

Existenta mai multor institutii de acest tip este benefica pentru dezvoltarea sectorului privat in Romania, inclusiv ca urmare a concurentei dintre ele. In acelasi timp insa statul trebuie sa se implice mai mult in sprijinirea unor asemenea institutii cu vocatie inclusiv de ordin social. Si in tarile vest-europene statul sprijina institutiile de acest tip, inclusiv pe calea scutirilor de impozite si taxe.

4.4.1. Organizarea si functionarea Fondului de Garantare al Creditului Rural

Fondul de Garantare a Creditului Rural s-a constituit in februarie 2004, potrivit Legii nr.31/1990, ca o societate comerciala pe actiuni, in urma negocierilor dintre Comisia Comunitatii Europene si Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, concretizand programul Comunitatii Europene de sprijinire a procesului de privatizare a agriculturii in Romania.

Fondul de Garantare a Creditului Rural S.A. a fost creat cu sprijinul financiar si logistic al Uniunii Europene, cu scopul dedicat de a sprijinii finantarea sectorului agricol. FGCR S.A. este persoana juridica romana, avand un capital social de 1.853 milioane lei.

Actionarii societatii sunt:

-Ministerul Agriculturii si Alimentatiei

-Raffeisen Bank S.A.

-Banca Romana pentru Dezvoltare

-Banca Comerciala Romana

FGCR gestioneaza suma de 9 milioane EURO si dobanzile acumulate, suma oferita de Comisia Uniunii Europene Guvernului Romaniei, in cadrul programului de sprijin al privatizarii agriculturii in Romania. Contributia Comunitatii Europene de 9 milioane EURO este utilizata ca fond de risc in garantarea creditelor.

Obiectivele Fondului de Garantare a Creditului Rural sunt:

-sa contribuie la tranzitia agriculturii romanesti spre economia de piata;

-sa stimuleze procesul de privatizare in agricultura si industrie alimentara;

-sa stimuleze accesul producatorilor agricoli privati, procesatorilor privati de produse agricole si primariilor comunale la credite si la alte instrumente de finantare;

-sa faciliteze accesul investitorilor privati din sectorul agro-alimentar la finantare prin acordarea de garantii institutiilor financiare in continuare numite banci, pentru credite destinate finantarii productiei, stocurilor, capitalului de lucru si investitiilor efectuate in acest sector;

Fondul poate oferi garantiile solicitate de bancile comerciale si de societatile interne si internationale de leasing pentru contractele de leasing incheiate de producatorii si prelucratorii agricoli.

Organul suprem de conducere al societatii este Adunarea Generala a Actionarilor.

Supravegherea de ansamblu a Fondului este realizata prin observatorul delegat al Delegatiei Comisiei Europene in Romania si de Comisia de Cenzori formata din 3 persoane.

Modul de functionare a Fondului a fost conceput de specialisti angajati ca parte componenta a programului PHARE RO9203 si acesta a facut obiectul Memorandumului de finantare, cat si al documentelor de infiintare.

FGCR acorda garantii in principal pe baza analizei economice - financiare efectuata de banca si a analizei proprii prin calculul anumitor indicatori. Avantajul esential al utilizarii FGCR este ca acesta nu solicita garantii reale de la imprumutati.

Pentru garantia acordata, bancile comerciale platesc un comision de garantare al carui nivel se stabileste anual, fiind de competenta Consiliul de Administratie. In cazul creditelor de productie, comisionul de garantare se plateste la acordare, iar in cazul garantiilor pentru investitii la sold, pe toata perioada de garantare. Asociatiile de fermieri privati nu platesc comision de garantare.

In anul 2007, se inregistreaza pentru prima data venituri mai mari din comisioane decat din dobanzi, ceea ce arata inscrierea Fondului pe o traiectorie favorabila.

Anul 2006 nu este semnificativ, determinat de schimbarile intervenite in legislatie privind alocarea resurselor catre agricultura preponderent prin buget si mai putin pe seama creditelor bancare. In anul 2007, in special ca urmare a cresterii atractivitatii conditiilor de garantare practicate de FGCR SA imbunatatite dupa 1 septembrie 2007, se inregistreaza un salt pronuntat al valorii garantiilor acordate, tendinta care este de asteptat sa continue.

Portofoliul de garantii in functie de marimea, structura garantiilor

Analizand portofoliul de garantii in functie de domeniul de activitate al clientilor raportat la creditele de investitii se constata ca ponderea cea mai mare in volumul creditelor pentru investitii este detinuta de activitatea productiva in anul 2007.

Portofoliul de garantii in functie de domeniul de activitate pentru credite de investitii

Din punct de vedere al riscului asumat de FGCR SA, portofoliul de garantii este prezentat in tabelul de mai jos:

Portofoliul de garantii in functie de riscul asumat de Fond

Datele din tabelul de mai sus arata evolutia garantiilor pe parcursul derularii acestora observanduse astfel o schimbare a categoriei de risc a agentilor economici de la categoriile standard, indoielnic sau chiar pierdere.

Incepand din septembrie 2007, au fost imbunatatite conditiile de garantare practicate de FGCR, pentru a raspunde mai bine cererilor bancilor comerciale. Astfel FGCR garanteaza incepand cu 1 septembrie 2007 toate categoriile de credite acordate sectorului agro-alimentar, cu exceptia celor destinate constituirii stocurilor de cereale in scopul comercializarii.

De asemenea, incepand cu aceasta data, Fondul poate garanta si imprumuturile acordate primariilor comunale pentru dezvoltarea infrastructurii.

Pentru garantia acordata de FGCR banca solicita Debitorului sa emita un bilet la ordin fara protest, cu scadenta la vedere, de valoare egala cu suma garantata de FGCR, pe care banca o va gira acestuia la momentul executarii Contractului de garantare.

Riscul garantat este reglementat in prezent cu bancile ca fiind:

a)      neplata, totala sau partiala, de catre debitor:

-a doua rate consecutive, daca rambursarea creditului se face lunar;

-a primei rate de credit, daca rambursarea creditului se face trimestrial/semestrial sau la alte intervale mai mari de o luna;

b)    orice cauza de declarare a exigibilitatii anticipate a obligatiilor de plata a debitorului stabilite prin contractul de credit.

Asumarea riscului garantat se face in conditiile initierii de catre banca a procedurilor judiciare impotriva debitorului.

Activitatea Fondului nu este la nivelul posibilitatilor reale ale acestuia de implicare in preluarea riscului de creditare si una din cauze este si aceea determinata de faptul ca Regulamentul nr.5/2002 al BNR privind clasificarea creditelor si plasamentelor precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit precum si Normele Metodologice de aplicare a acestuia nu au in vedere garantia acordata de FGCR cu toate ca garantia Fondului prezinta: siguranta, certitudine, lichiditate, revocabilitate, conditionalitate restransa si operativitate in plati.

4.4.2.Tipuri de credite garantate de FGCR

Sprijinirea agriculturii este necesara pentru relansarea productiei si apropierea de piata. In prezent, creditele de investitii cu dobanda bonificata au surse transparente de finantare si se acorda in limitele sumelor disponibile, in anumite perioade.

In perioada 2000-2002, producatorii agricoli au beneficiat de credite cu dobanda subventionata din resurse bugetare, pe baza prevederilor Legii nr.165/1998, cu modificarile ulterioare. Desi exista neajunsuri cu privire la acordarea selectiva a acestor credite, mecanismul de subventionare este transparent. Totodata, volumul acestor credite este mult mai redus decat in trecut si se adreseaza sectorului privat din agricultura.

Agricultura moderna se bazeaza pe finantarea activitatii pe seama creditului pentru investitii si productie.

Creditul agricol este un substitut al subventilor, si se armonizeaza cu sistemul de stimulare a agriculturii prin utilizarea subventiilor care asigura necesarul de resurse pentru punerea in valoare a investitiilor, desfasurarea productiei si desfacerea produselor. Asigurarea continuitatii procesului de productie agricola, care se caracterizeaza prin cicluri lungi, nu este posibila fara o creditare adecvata si timp.

FGCR acorda garantii bancilor pentru credite si alte instrumente de finantare, care pot fi obtinute de persoane fizice si juridice.

Beneficiarii de credite:

-producatorii agricoli individuali sau asociati in diferite forme, fara personalitate juridica, ce lucreaza suprafete de teren agricol aflate in

propietate sau arendate pe baza de contract, cresc animale, realizeaza productia agricola, prelucreaza, comercializeaza produse agricole sau executa lucrari agricole;

-societati comerciale sau agricole cu capital privat sau majoritar privat, care isi desfasoara activitatea in agricultura sau in industria alimentara;

-primariile comunale pentru dezvoltarea infrastructurii.

Categoriile de credite / scrisori de garantie bancara acordate de banci, in lei sau valuta, care pot fi garantate de FGCR sunt urmatoarele:

A)    Credite pe termen scurt pentru :

a)      productie agricola:

-araturile pentru insamantari;

-pregatirea terenului pentru insamantari;

-fertilizarea cu ingrasaminte chimice a suprafetelor aflate in cultura si a celor ce se insamanteaza;

-erbicidarea culturilor;

-tratamentul semintelor contra bolilor si daunatorilor;

-semanatul culturilor;

-lucrari de intretinere a culturilor si plantatiilor pomiviticole;

-recoltarea culturilor;

-transportul si depozitarea produselor agricole;

-procurarea animalelor de productie si animalelor de munca;

b) linii de credite acordate in scopul finantarii achizitionarii de materii prime pentru procesare sau constituirea stocului de furaje pentru animale.

c) credite globale de exploatare

Fac obiectul garantarii creditelor globale de exploatare care se acorda imprumutatilor in scopul acoperii nevoilor de exploatare: aprovizionare cu materii prime si materiale, marfuri, subansamble, piese de schimb, energie, combustibil, cheltuieli cu salariile si asimilate acestora, impozite, taxe si alte cheltuieli aferente perioadei curente, necesare realizarii si finalizarii productiei, executarii de lucrari si prestarilor de servicii din agricultura si industria alimentara, care au consum si desfacere asigurate prin contracte si comenzi ferme de livrare la intern sau export.

d) finantarea stocurilor temporare necesare procesatorilor de produse agricole sau crescatorilor de animale si pasari:

fac obiectul garantarii creditelor acordate pentru constituirea stocurilor de materii prime si materiale necesare procesatorilor de produse agricole, precum si a celor de furaje necesare agentilor economici cu profil de crestere a animalelor, pasarilor si pestilor. Garantarea stocurilor temporare nu poate depasi 12 luni de la constituire si intervalul dintre doua cicluri de productie naturala.

B)    credite pe termen mediu si lung pentru :

a)      investitii:

-realizarea de obiective noi si/sau finalizarea celor existente pentru prelucrarea produselor agricole, capacitatii de productie: mori, fabrici de ulei, de zahar, de paine si produse de panificatie, de lapte si produse lactate, de produse de carne, ateliere de mecanizare si intretinere, ferme zootehnice, grajduri;

-procurarea de masini si utilaje agricole;

-realizarea unor investitii;

-procurarea animalelor de reproducere;

-infiintarea de plantatii pomicole, viticole si de alte specii;

-cumpararea de actiuni de la APAPS sau ADS.

b) realizarea de catre primariile comunale a lucrarilor de dezvoltare a infrastructurii

Exemple: drumuri, retele de alimentare cu apa, canalizare, statii de epurare a apelor uzate.

c) cumpararea de terenuri agricole

C) scrisori de garantie bancara emise de banci cu incadrarea in criteriile de eligibilitate ale FGCR

FGCR nu acorda garantii bancilor pentru:

a)      credite care ar fi utilizate, chiar partial, la rambursarea de angajamente anterioare ale clientilor sau credite deja contractate, cu exceptia creditelor acordate pe baza de novatie;

b)      creditele acordate pentru constituirea stocurilor de cereale pentru comercializare;

c)      beneficiarii de credite care au credite restante si dobanzi neachitate la scadenta din contracte anterioare;

d)     beneficiarii de credite care au datorii restante la bugetul statului sau la bugetele locale, la fondurile speciale si la fondul de aigurari sociale;

e)      beneficiarii de credit care inregistreaza pierderi la data solicitarii garantiei sau se afla in stare de incapaciate de plata sau impotriva carora au fost introduse actiuni pentru declararea falimentului, cu exceptia agentilor economici care solicita suplimentarea de credite pentru finalizarea unor proiecte si care inca nu desfasoara activitati de productie.

Pot beneficia de garantii din partea FGCR, in mod exceptional, agentii economici la care pierderea a fost acoperita conform legii, din conturile de rezerva, precum si unitatile care prin specificul activitatii sezoniere inregistreaza temporar pierderi ce urmeaza a fi acoperite, potrivit datelor prezentate, din veniturile perioadelor viitoare.

In cazul unitatilor economice care in mod conjunctural au inregistrat pierderi, FGCR poate prelua garantarea, daca acestea inregistreaza profit, iar din analizele efectuate rezulta ca volumul pierderilor se diminueaza de la o perioada la alta, existand perspective ca unitatile in cauza sa poata recupera in totalitate pierderile, astfel incat activitatea sa devina rentabila.

FGCR poate acorda garantii agentilor economici ale caror activitati sunt subventionate, cu conditia ca rezultatele financiare ale acestora sa se incadreze in subventia primita.

FGCR acorda garantii bancilor pe baza Conventiilor de Impartire a Riscului si a Conventiilor de lucru incheiate cu acestea.

FGCR poate garanta pana la 70% din valoarea creditului de investitii/ acordului de garantie bancara, respectiv pana la 50% din valoarea creditului pe termen scurt/acordului de garantie bancara, conform Conventiei de lucru incheiata cu banca.

Limitele maxime ale creditelor garantate de FGCR, in functie de destinatie, acoperite pentru fiecare debitor in parte sunt:

a) credite pe termen scurt EURO - echivalentul in lei

-pentru productia agricola

-persoana fizica 200.000

-persoana juridica 800.000

-pentru stocuri de furaje si cereale pentru procesare

-persoana fizica 200.000

-persoana juridica 1.000.000

-pentru capital de lucru in agricultura si procesarea produselor agricole

-persoana fizica 200.000

-persoana juridica 1.000.000

b) credite pe termen lung si mediu

-persoana fizica 200.000

-persoana juridica 1.000.000

Pentru obtinerea garantieri Fondului se procedeaza astfel:

-documentatia pentru obtinerea creditului se inainteaza bancii comerciale finantatoare;

-banca analizeaza documentatia, iar in cazul in care accepta sa deruleze operatiunea aceasta completeaza solicitarea de garantare pe care o transmite Fondului impreuna cu declaratia clientului si cu dosarul de garantare, care va cuprinde in copie documentatia din dosarul de creditare;

-fondul analizeaza documentatia si acorda garantia in maxim7 sau 15 zile lucratoare, in functie de valoarea garantiei si semneaza impreuna cu banca un contract de garantare in favoarea producatorului agricol.

Pentru garantiile de pana la 10.000 euro sau echivalentul in lei al acestora, FGCR nu mai efectueaza analiza proprie, garantiile acordandu-se numai pe baza aprobarii creditului de catre banca, a solicitarii de garantare completate de banca, a referatului bancii si a contractului de credit. Pentru serviciile oferite, in anul 2003, FGCR percepe un comision de garantare astfel:

Pentru credite in lei pentru credite in valuta

(% pe an) (% pe an)

CREDITE PE TERMEN SCURT

persoane juridice 2,5 2,5

CREDITE PENTRU INVESTITII

Persoane juridice 3,0 3,0

Comisioanele se calculeaza ca procent din valoarea garantiei pentru creditele pe termen scurt, iar la cele de investitii se calculeaza la valoarea de garantie, proportional cu numarul de luni intregi de garantare.

FGCR acorda gratuit garantii pentru toate tipurile de credit in favoarea fermierilor privati si asociatiilor de fermieri privati.

Pentru creditele de investitii garantate de FGCR, fermierii agricoli privati pot beneficia din partea fondului de decontarea cheltuielilor ocazionate de elaborarea planului de afaceri solicitat de catre banca, in limita maxima de 1% din valoarea investitiei.

Studiu de caz

AGENTUL ECONOMIC: S. AGR. PROD COM

SITUATIA PROGNOZATA A INCASARILOR SI PLATILOR PE PERIOADA CREDITARII

-INCASARI-MIL.LEI-

SITUATIA

CONTRACTELOR DE LIVRARE A PRODUCTIEI PE ANUL 2007

4.4.3. Studii de caz privind garantarea creditelor prin FGCR si reducerea riscurilor de creditare

Pentru garantiile acordate, bancile platesc un comision de garantare care constituie veniturile de baza ale Fondului alaturi de veniturile financiare. Deasemenea in activitatea curenta o importanta deosebita o are stabilirea plafonului anual de garantare care de regula nu poate depasi de trei ori capitalul social al Fondului inclusiv sumele atrase mai putin soldul garantiilor existente la sfarsitul anului.

Repartizarea pe banci a plafonului de garantare se face proportional cu contributia la capital dar si corelat cu pierderile platite fiecarei banci.

Controlul si evaluarea trebuie sa fie regulate si permanente. Societatea trebuie sa stie in orice moment care este nivelul capitalului garantat si dobanda. Riscurile previzibile trebuie evaluate corect, riscul real trebuie masurat. Evaluarea este legata de efectul multiplicator avut in vedere, in conformitate cu nivelul acceptat al riscului.

Trebuie evitate eventualele distorsiuni pe care fondurile de garantare le pot provoca pe piata. Este totusi practic imposibil sa nu apara distorsiuni, ca urmare a evaluarii debitorului in cauza.

Garantarea mareste costul finantarii, dar in acelasi timp compenseaza lipsa de garantii a debitorului.

Sitemul de garantare permite o analiza imbunatatita a solicitarilor de credite si in consecinta respingerea cu mai multa promptitudine a riscurilor inacceptabile. Sistemul de garantare garanteaza nu numai creditele, ci si finantarile de capital.

In masura in care garantarea mareste costul creditului, concurenta intre banci va permite sa se evite utilizarea sistematica a fondurilor de garantare.

Daca o banca inregistreaza o pierdere la un imprumut garantat de Fond aceasta inainteaza o cerere de piata. Pierderea se interpreteaza ca nerambursarea de catre client a imprumutului si se inregistreaza in ziua in care banca intenteaza o actiune legala de executie silita impotriva clientului.

Pierderea initiala platita de Fond in proportie de 50% se regularizeaza cu bancile comerciale dupa executarea garantiilor clientului. In masura in care prin executie s-au obtinut sumele necesare acoperirii intregului debit, pierderile platite initial sunt restituite de banci Fondului. Daca prin executie nu se acopera debitul inregistrat de client, diferenta este suportata de banca si Fond proportional cu procentul de garantare.

In general riscul de neplata inregistrat de Fonduri nu trebuie sa depaseasca 8%.

Pentru dinamica riscului si crearea unor stabilitati pe termen lung a Fondurilor, se constituie provizioane specifice de risc, fonduri de rezerva si fonduri de risc.

Studiu de caz

Referat privind acordarea garantiei S02369 solicitata de B.C.R. S.A.

Agentia Tr. Magurele pentru S. Agr. PROD COM

Banca Comerciala Romana S.A. - Agentia Tr. Magurele judetul Teleorman solicita acordarea unei garantii de 150.000 mii lei, pentru garantarea unui credit in suma de 300.000 mii lei, in favoarea S.Agr. PROD COM, Judetul Teleorman, rambursabil in termende 12 luni, pentru finantarea cheltuielilor aferente lucrarilor agricole din sectorul vegetal.

Prezentarea clientului

S.Agr. PROD COM cu sediul in localitatea Lita, judetul Teleorman, este organizata ca societate agricola conform Legii 36/1991, cu un capital social integral privat in valoare de 813.086 mii lei si este inregistrata in registrul societatilor agricole la nr. 54/02.10.1991, cod fiscal R1413048. Asociatii sunt posesori de terenuri agricole, fosti membrii CAP, in numar de 1200, care s-au asociat cu pamantul in suprafata de 1928 ha si creantele cuvenite in urma desfiintarii CAP Lita.

Conducerea societatii este asigurata de Consiliul de Administratie format din 11 membrii.

-Presedintele societatii este Barbu Ion iar contabilul sef este Cristescu Ion. Barbu Ion, asociat al societatii, este presedintele societatii de la infiintare, are 41 de ani, este de profesie tehnician agronom, are experienta in conducerea activitatii agricole.

-Cristescu Ion este contabilul sef al societatii inca de la infiintare, este in varsta de 65 de ani, de profesie contabil, are experienta in producerea activitatii agricole si economico financiare. Este asociat al societatii agricole.

Obiectul de activitate al societatii este exploatarea in comun a pamantului, prestari servicii in domeniul agriculturii, depozitarea si valorificarea productiei agricole vegetale.

Societatea se incadreaza in prevederile Legii nr.133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii intrucat lucreaza cu 25 salariati si avea la 31.12.2005 o cifra de afaceri de 1.934.058 mii lei.

Imobilele aflate in patrimoniul societatii se comoun din: sediul administrativ, adaposturi pentru animale si magazii. De asemenea are in propietate un numar de 16 tractoare echipate corespunzator, doua combine de recoltat cereale si floarea soarelui si alte constructii de tip zootehnic.

Suprafata totala de teren arabil aflata in posesia societatii este de 1928 ha.

Principalii furnizori astfel incat materialelor necesare productiei sunt: S.C. Agrosem SA - Alexandria, S.C. Peco S.A., S.C. SAVA.

Activitatea agentului economic este sezoniera. Produsele pe care le realizeaza sunt: orzul, graul si floarea soarelui. Principalii concurenti astfel incat imprumutatului sunt societatile agricole de acelasi profil si societati comerciale foste IAS-uri care, in general practica aceleeasi preturi.

Conform certificatului de atestare fiscala, eliberat de DGFPCFS Teleorman la 29 oct. 2006, societatea nu a inregistrat datorii restante la bugetul statului.

Garantiile reale prezentate de societate si acceptate de banca sunt in valoare de 1.130 mil lei reprezentand:

-ipoteca de rangul I asupra unor bunuri imobile propietate a societatii evaluate la 345 mil.lei (sediu administrativ, magazie cereale si o moara)

-gaj fara deposedare asupra unor bunuri propietatea societatii respectiv: 9 tractoare U-650, 2 combine SEMA-110, o masina de ierbicidat "VIFOR" - 1500, 3 semanatori SUP-29, 3 semanatori SPC-8 si 5 discuri GDU-3,4 evaluate potrivit NT 2/99 si admise in garantie la valoarea de

785 mil.lei.

Situatia creditelor angajate

La data solicitarii garantiei, societatea mai are in derulare un credit pe termen mediu acordat anterior pentru achizitionarea de tractoare si utilaje agricole in valoare de 144 mil.lei, al carui termen de rambursare este in data de 31.11.2010.

Din informatiile furnizate de BCR - Agentia Tr. Magurele rezulta ca societatea este clientul bancii din anul 1991 si nu inregistreaza credite sau dobanzi restante. Precizez faptul ca S.Agr. PROD COM a mai beneficiat de o garantie financiara a FGCR S.A. in valoare de 250 mil. Lei pentru un credit de productie in conditiile Legii 165/1998 in suma de 500 mil.lei, acordat de catre BCR - Agentia Tr. Magurele, credit rambursat integral la 30.09.2005.

Rezultatele analizei bancii

din analiza efectuata de banca, rezulta ca societatea se incadreaza in categoria B de imprumut, conform Normelor BNR, acordarea creditului fiind aprobata in sedinta Comitetului Director al BCR S.A. - Agentia Tr. Magurele .

Analiza FGCR

1. Analiza indicatorilor specifici

Din analiza bilantului la 30.06.2006 rezulta ca:

societatea a desfasurat o activitate profitabila, obtinand un profit net de 11.964 mii lei, la o cifra de afaceri de 246.915 mil lei;

-societatea avea un capital social subscris si varsatde 813.086 mii lei, imobilizari corporale (cladiri, masini utilaje si mijloace de transport), in valoare de 822.931 mii lei, creante in valoare de 158.922 mii lei si stocuri in valoare de 1.812.846 mii lei din care: materii prime, materiale in valoare de 143.048 mii lei, productie in curs de executie in valoare de 1.167.606 mii lei, semifabricate, produse finite in valoare de 498.525 mii lei si ambalaje in valoare de 3.667 mii lei.

- la 30.06.2006 societatea avea datorii totale de 1.877.726 mii lei din care: furnizorineachitati in valoare de 204.463 mii lei, imprumuturi pe termen mediu in valoare de 821.963 mii lei si alte datorii in valoare de 851.300 mii lei.

Disponibilitatile in casa si in banca au fost de 13.263 mii lei.

Din analiza balantei de verificare la 30.09.2006 rezulta:

-societatea a obtinut un profit net de 11.545 mii lei, la o cifra de afaceri de 2.418.070 mii lei;

-societatea are un capital social subscris si varsat de 813.086 mii lei, creante totale de 216.182 mii lei si stocuri in valoare de 1.207.121 mii lei;

-societatea are datorii totale de 817.491 mii lei din care: furnizori neachitati 269.524 mii lei, datorii cu personalul 36.392 mii lei, datorii privind asigurarile sociale, protectia sociala si conturi asimilate in valoare de 44.782 mii lei , datorii cu bugetul statului in valoare de 203.684 mii lei, credite pe termen mediu 160.344 mii lei, astfel incat alte datorii 102.765 mii lei;

-disponibilitatile in conturi la banci si numerarul din casa au fost de 13.037 mii lei;

-profitul net prognozat pentru anul agricol 1999-2000 (1.393.700 mii lei) este mai mare decat creditul pe termen mediu aflat in derulare (144.000 mii lei) care are termen de rambursare 31.11.2010.

Din calculul indicatorilor specifici FGCR rezulta:

-riscul financiar reflecta dificultatile ce pot apare in activitatea financiara a firmei, legate de posibilitatile de achitare la scadenta a obligatiilor catre banca.

In urma analizei efectuate, pe baza datelor din balanta de verificare la 30.09.2006, rezulta ca riscul financiar este 0.448 ceea ce ne permite sa afirmam ca situatia financiara a firmei este buna, riscul de faliment fiind mai mic 10%.

-gradul de indatorare reprezinta datoriile totale din total activ si este de 45.10 ceea ce ne permite sa afirmam ca gradul de indatorare este mediu.

Calculul garantiei

Valoarea creditului de productie este de 800 mil. Lei iar valoarea garantiei solicitate FGCR SA este de 150 mil. lei reprezentand 50% din volumul creditului de productie solicitat, incadrandu-se in limitele Normele Metodologice ale FGCR SA referitoare la valoarea maxima a garantiilor acordate de Fond unui singur agent economic pentru credite pe termen scurt.

B. Respectarea prevederilor din Statut

1) - Este semnata Conventia de impartire a riscului de catre BCR SA si FGCR S.A.;

2) - Plafonul de garantare aprobat pentru anul 2008, pe banci comerciale, permite acordarea garantiei solicitate de BCR SA;

3) - Din plafonul de garantare alocat BCR SA pe anul 2008 pentru credite de productie de 10.450.000 mii lei s-au acordat pana in prezent garantii in valoare de 10.070.369 mii lei, respectiv 96.36% din plafon.

4) - S.Agr. PROD COM este societate comerciala, cu capitalul privat 100% si are in obiectul de activitate productia agricola vegetala;

5) - Garantia solicitata este de 150 mil.lei si reprezinta 50% din volumul creditului de productie solicitat.

Concluzii

Luand in considerare toate aceste aspecte, rezulta capacitatea societatii de a-si achita la scadenta obligatiile fata de banca si fata de terti, putand totodata sa desfasoare o activitate rentabila. Avand in vedere cele prezentate si faptul ca din documentatie reiese ca sunt respectate prevederile Statului, Contractului de Societate si Normele Metodologice ale FGCR SA, propun aprobarea garantiei si in consecinta, inaintez referatul spre analiza Comitetului Executiv.

Capitolul V

Concluzii si propuneri

Gestiunea riscurilor bancare ar trebui sa fie una dintre componentele sistemului global de management bancar. Un bun manager in probleme de risc va observa si folosi felul in care gestiunea riscurilor bancare interactioneaza cu alte componente ale sistemului managementului bancar. Prin implementarea gestiunii riscurilor bancare ca o componenta vitala a sistemului global de management bancar, conducerea bancii poate comunica pietelor financiare eficacitatea sa in gestiunea bancii pentru a produce efecte de sinergie.

Din punctul de vedere al gestiunii riscurilor bancare, o protectie specifica se poate concepe doar in cazul riscurilor diversificabile.

In cazul riscurilor, protectia se asigura prin gestiunea unor tehnici si instrumente specifice si prin capital. Incertitudinea necesita intotdeauna un capital suficient si nu poate fi gestionata prin tehnici specifice.

De regula, problema riscurilor bancare este abordata dintr-o perspectiva ingusta, pentru tipuri de riscuri specifice. Aceasta deoarece riscurile bancare sunt diverse si complexe. Cu toate aceste riscuri expunerea este a bancii si ca, multe riscuri sunt interdependente. Gestiunea globala a acestor riscuri se impune ca o necesitate si trebuie organizata la nivelul centralei bancii.

O gestiune globala adecvata a riscurilor trebuie sa asigure bancii capacitatea de a identifica si aprecia riscurile bancare, de a le controla, de a le elimina si de a le finanta. Alte prioritati de avut in vedere se refera la anticiparea pierderilor, constituirea rezervelor, transferul eventual al riscurilor, integrarea gestiunii riscurilor bancare pot fi regasite si in gestiunea riscurilor individuale, doar ca la nivel global toate au un caracter obligatoriu.

Prudenta bancara presupune in primul rand cunoasterea si intelegerea activitatii clientilor bancii.

Acordarea de credite bancare este supusa riscului de a pierde fondurile avansate drept imprumut. Acestea pentru ca imprumutul se bazeaza pe incredere, iar scopul lui final este un castig, concretizat in dobanda. Din toate operatiunile de credit iau nastere riscuri. Aceste riscuri apar, de fapt dincolo de calculele si previziunile pe care bancile sau beneficiarii de credite le efectueaza inainte de acordarea lor. De exemplu, pot risca agentii economici, in situatia cand rata dobanzii este prea mare. Tot beneficiarul de credite mai risca in situatia in care banca denunta, in mod unilateral, termenul de rambursare a creditului sau cand imprumutul nu este utilizat in mod eficient.

Din punct de vedere al bancii, riscurile sunt poate mai mari. Este vorba de riscul insolvabilitatii debitorului. De multe ori riscul este urmarea unei informatii insuficiente sau inexistente, a unei cunoasteri superficiale a debitorului, adica a agentului economic. Deci, de multe ori, sursa riscului de creditare este situatia economico financiara proasta a agentului economic sau ambianta economica generala.

Riscul de credit poate avea drept cauza a aparitiei, convulsiile

economico-sociale, instabilitatea, in general.

Reducerea la minimum a riscului creditelor bancare se poate realiza si prin punerea la punct a unui sistem informational modern, care sa aiba in vedere situatia economico-financiara si chiar reputatia morala a agentului economic care solicita credite.

O activitate bancara eficienta poate fi realizata deci, numai pe baza unor studii complexe. In ultimii ani acestea au capatat forma unor studii de fezabilitate. Evident, pentru o banca, poate cel mai important lucru este ca agentul economic sa prezinte studii de fezabilitate prin care sa ateste, in primul rand, ca are posibilitatea rambursarii creditelor, sa desfasoare, in general, o activitate profitabila.

In cazul bancilor studiile de fezabilitate au in vedere, in primul rand, evaluarea patrimoniala, in scopul restructurarii activitatii si rentabilizarii activitatii bancare, evidentiindu-se, in acelasi timp, legaturile dintre etape si domenii ale acestei activitati.

In noul sistem al economiei de piata, banul, profitul constituie un scop final al oricarei activitati. Si in cazul bancilor, fiecare leu cheltuit trebuie sa fie recuperat si sa aduca si un beneficiu, un profit, care pentru astfel de institutii se concretizeaza cel mai adesea in dobanda. Principiul general-valabil ca profitul trebuie sa fie mai mare decat dobanda, capata in cazul bancilor o forma specifica. In principal, este vorba de diferenta dintre dobanda primita la creditele acordate agentilor economici si cea platita de banci Bancii Nationala, CEC-ului, altor banci sau clienti pentru fondurile pastrate in conturile deschise agentilor economici.

Riscul si sensibilitatea de care s-a amintit intr-un alt capitol al acestei lucrari, capata noi dimensiuni in cazul bancilor. Ele nu au activitate de productie, nu asteapta o revigorare a situatiei dintr-o activitate de import sau export, nu asteapta cresterea sau reducerea preturilor. Esenta reusitei activitatii bancare consta tocmai in folosirea fondurilor, care in general capata forma creditelor, precum si in nivelul si modul de utilizare a dobanzii.

Bibliografie

Barbulescu Gheorghe - 120 de ani de credit pentru agricultura romaneasca.

Editura CONS,Bucuresti

Basno Cezar - Moneda,Credit,Banci

Dardac Nicolae Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

Dachin Anca - Politici agroalimentare comparate,

Zahiu Letitia Editura Economica

Floricel Constantin - Relatii valutar financiare internationale,

Editura National

Isarescu Mugur - Revista Piata Financiara

- Reflectii Economice,Piete,Banci,

Editura Expert

Lapusan Alex - Structurile agrare si viitorul politicilor agricole

Toncea Veronica Editura Economica

Zahiu Letitia

Popescu Stere - Tribuna Economica

- Riscul Economic Si Financiar Bancar

Roxin Luminita - Gestiunea Riscurilor Bancare

Editura Didactica si Pedagogica RA,Bucuresti

Toncea Veronica - Politici Financiare In Agricultura Romaniei

Teza de doctorat,ASE.

- Revista Piata Financiara

Norme de creditare a BCR

Raport anual BCR

Norme metodologice FGCR

Raport anual FGCR