Surse de finantare a proiectelor de investitii publice

1 Cadrul reglementar roman

Prin realizarea proiectelor de investitii din sectorul serviciilor publice, administratia urmareste rezolvarea punctuala a unor probleme de utilitate generala pentru membrii colectivitatii teritoriale locale. Aceasta tinta, vis a vis de investitiile in sectorul privat, are influienta semnificativa asupra procesului decizional pe durata ciclului de viata a proiectului. Sansele de succes ale proiectului depind in mod hotarator de capacitatea manageriala de satisfacere a nevoilor sociale la nivelul colectivitatii locale. De aceea, beneficiile, in sens financiar, sunt adesea ignorate mergandu-se pana la anularea rolul criteriilor de eficienta economica, mai ales ca astfel de proiecte au, de regula, un ciclu lung de viata (proiecte perpetuie) ceea ce creaza dificultati de identificare a efectelor economice ale proiectului.

Determinarea si gestionarea efortului investitional, input-ul oricarui proiect, public sau privat, pentru proiectele publice reprezinta o coordonata majora in managementul investitiilor fiind vorba de bani publici alocati in interesul colectivitatii. De aceea exista norme specifice prin care se reglementeaza atributii, competente ale factorilor decizionali, se traseaza coordonate obligatorii privind logica derularii proceselor investitionale

Actorul principal in plan local/sectorial este ordonatorul de credite a carui misiune

principala in plan investitional este executia cheltuielilor bugetare

Ordonatorului de credite - persoana juridica care are obligatia de a programa si urmari derularea cheltuielilor conform principiului respectarii destinatiei banului public. Conform legii, dupa sfera de competenta distingem trei categorii

Ordonatori principali - reprezentati de ministrii, alti conducatori ai administratiei publice centrale (gentii) iar in cazul administratiei locale; presedinti ai Consiliilor Judetene sau primari,

Ordonatori secundari - conducatori de institutii subordonate sau alte organe centrale care au in subordine institutii bugetare,

Ordonatori tertiari - conducatrii institutiilor care utilizeaza fondurile allocate conf orm destinatiei

De exemplu; la nivelul de primarie/sector administrarea bugetului local este asigurata de Consiliul local iar ordonatorul principal este primarul; ordonatorii secundari sunt directiile/departamentele iar ordonatori tertiari sunt conducatorii unitatile beneficiarede directorii de scoli in invatamant.

Plecan de la regula ca orice proiect public trebuie sa se circumscrie, ca obiectiv si arie de aplicatie, intr-un program sau strategie punctul de plecare este tema - intentia de proiect care es naste in zona operationala; departamente, servicii specializate, etc

Pentru ca un proiect de investitii sa fie admis la finantare trebuie sa fie inclus in programul/lista obiectelor de investitii, anexa la buget, aprobata de ordonatorul principal de credite. Listele se intocmesc pe categori de cheltuieli:

A - Obiective in continuare,

B - Obiective noi

C - Alte cheltuieli de investitii, pozitie globala detaliata ulterior pe urmatoarele

pozitii:

c.1.- Achizitii de immobile,

c.2.- Dotari independente - echipamente mobilier care nu necesita montaj,

c.- Cheltuieli pentru studii aferente proiectelor,

c.4.- Alte cheltuieli - expertise, proietare, consolidari, interventii pentru inlaturarea efectelor produse de accidente sau calamitati naturale; cutremure, inundatii, alunecar, tasari, prabusiride teren, incendii, accidente tehnice, etc. lucrari de foraj, cartografiere fotogrametrie, determinari seismologice, asistenta si consultanta de specialaitate, alte cheltuieli assimilate potrivit legii.

Pentru finantarile din mijloace extrabugetare; sponsorizari, donatii se intomesc liste separate care sunt insotite de contracte din care sa rezulte caracterul si destinatia sumelor.

Conform normelor reglementare (legea Finantelor publice locale si legea Bugetului de stat) ordonatorii principali de credite au obligatia de a intocmi Programe de investitii (defalcat pe clasificatia functionala; obiective in continuare, obiective noi, alte cheltuieli de investitii), anexa la bugetul propriu, pentru anul urmator si previziunea pe urmatorii trei ani, Se vor preciza ce lucrari de investitii, studii de prefezabilitate si fezabilitate se vor executa in anul urmator pentru care se intocmeste bugetul. Un proiect este inclus in program numai daca are documentatiile tehnico-economice aprobate.

Fiecare proiect inscris in program va fi caracterizat prin informatii;

1. informatii financiare

a)      valoarea proiectului,

b)      creditele de angajament,

c)      credite bugetare,

d)     grafic de finantare (pe surse si ani) corelat cu graficul de executie,

e)      analiza de tip; cost-beneficiu,

f)       costuri de intretinere si functionare,

2 informatii nefinanciare;

a)      stategia investitionala - prioritatile investitionale, legatura intr diferite proiecte, criteriile de analiza pe baza carora s-au inclus in program proiectele noi, s.a.

b)      descrierea proiectului,

c)      stadiul fizic al realizarilor.

La nivelul administratiei centrale, pe baza propunerilor din programele de investitii ale ordonatorilor principali, Ministerul Finantelor Publice va elabora Strategia in domeniul investitiilor publice. Potrivit dispozitiilor legale el are urmatoarele atributii:

- stabileste, continutul, forma si informatiile pe care trebuie sa le contina programele de investitii, necesare elaborarii bugetului.

- stabileste normele metodologice, criteriile de evaluare si selectie a proiectelor de investitii incluse in programe,

- analizeaza programele de investitii din punct de vedere al incadrarii in limitele stabilite de cheltuieli, al respectarii criteriilor stabilite de selectie si prioritizare a esalonarii creditelor bugetare in functie de durata de executie,

- coordoneaza procesul de monitorizare a programelor de investitii.

Documentatiile tehnico-economice ale proiectelor de investitii se aproba, in limita unor plafoane valorice de catre Guvern sau ordonatori principali

Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficienta a fondurilor si de realizarea obiectivelor de investitii incluse in program conform programului. Pe parcursul executiei bugetare urmaresc conformitatea derularii proiectului cu dispozitiile legale, intocmind rapoarte de monitorizare pe care le transmit MFP. In raport cu evolutia preturilor pot sa actualizeze si sa aprobe, pe propria raspundere, valoarea fiecarui obiectiv ou sau in continuare.

Toate angajamentele legale, din care rezulta o cheltuiala de investitie sau alte cheltuieli asimilate investitiei, cofinantate de o institutie internationala se vor derula conform acordurilor de finantare.

In situatia in care, pe parcursul executiei bugetare din motive obiective un proiect de investitii nu se poate derula conform proiectiei bugetare, ordonatorii principali de credite pot sa propuna Consiliilor locale, judetene, CGMB, pana la 31 octombrie redistribuirea fondurilor la celelate proiecte cuprinse in program

Odata acceptat proiectul, pe baza documentelor de fundamentare elaborate in faza de pregatire, se trece la faza de planificare a implementarii sale.

Pentru elaborarea planului de investitii si de finantare se parcurg urmatoarele etape:

- Analiza structurii financiare a organizatieie (entitate publica) promotoare de proiect,

- Identificarea nevoilor de finantare legate de noile proiecte,

- Previziunea mijloacelor de finantare interna,

- Cercetarea si alegerea surselor externe

Din punct de vedere al surselor de finantare a proiectelor din sectorul public exista diferente notabile fata de sectorul privat, in principal datorita accesului direct la fondurile publice

Astfel din punct de vedere al surselor de finantare avem urmatoare structura:

a)      finantare de la bugetul/bugetele locale,

b)      finantare din fondurile proprii ale intreprinderilor locale; regii, societati,

c)      fondurile colectivitatilor locale; sponsorizari, donatii, de la personae fizice sau juridice rezidente in teritoriu, organizatii umanitare, etc,

d)     accesarea resurselor financiare de pe piata financiar-bancara autohtona sau straina cu sau fara garantii guvernamentale,

e)      parteneriat public - privat sau asociere in participatiune - intreprinderi mixte.

2.Surse proprii de finantare a proiectelor publice

Prin definitie sursele proprii de finantare a cheltuielilor de investitii ale administratiei locale sunt bugetele locale si/sau ale institutiilor publice subordonate, ale caror venituri constituie "de banul public" provenind din:

- impozite si taxe locale - aprobate de Consiliile locale, judetene sau CGMB in limitele si prevederile legilor in vigoare. Conform OU nr.45/2003 privind finantele publice locale se includ si cote defalacate din impozitul pe profit din activitatile economice rezidente

- venituri din cesionarea(vanzarea) unor bunuri apartinand domeniului public sau

privat al autoritatilor publice locale,

- venituri din concesionarea unor bunuri apartinand domeniului public sau privat al

autoritatilor publice locale,

venituri din activitatile economice ale unitatilor de servicii publice de interes local

Legislatia romaneasca nu permite/limiteaza posibilitate autoritatilor locale de a

folosi in interesul obstei fluxul net de trezorerie

La capitolul venituri bugetele locale beneficieza si de transferuri consolidate de la

bugetul de stat pentru:

- proiecte finantate din imprumuturi externe cu garantii guvernamentale (sumele se aproba annual, in pozitie globala prin legea bugetului de stat)

- finantarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes national, zonal sau local (se acorda prin bugetele ordonatorilor principali de credite - ministere, agentii guvernamentale, etc).

In ceea ce priveste finantarea proiectelor de la buget, normele reglementare prevad ca, fondurile alocate pe un exercitiu care, din varii motive nu au fost utilizate integral, la incheierea exercitiului respectiv, sumele neutilizate deven venituri la bugetul de stat. In aceste conditii sunt posibile incercari de a "ascunde" unele sume prin raportari de realizari fictive sau angajari de cheltuieli inutile in cadrul proiectului. Tot la fel de adevarat este ca in exercitiul urmator proiectul sa nu primeasca decat sumele necesare urmatoarelor etape si nu ceea ce s-a varsat la buget.

Gradul de colectare a veniturilor bugetare din taxe si impozite este un factor de incertitudine in finantarea proiectelor deoarece nivelul sau este aleatoriu.

In ceea ce priveste veniturile din valorificarea sau concesionarea unor active ele pot fi folosite exclusiv pentru finantarea investitiilor.

Dar trebui sa avem in vedere ca, ele sunt nesemnificative in raport cu nevole si chiar sa nu se realizeze. De aceea de multe ori autoritatile nu le iau in considerare in cazul unor proiecte de amploare.

La capitolul "surse proprii" se inscriu si veniturile extrabugetare provenind din sponsorizari, donatii, taxe speciale/locale impuse temporar de autoritatile pentru a servi ca surse de finantare a proiectelor.

Sponsorizarile sau donatiile sunt valori materiale cat si banesti primte de la personane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente pentru a realiza un obiectiv de interes public. Cuantumul lor de obicei este nesemnificativ iar utilizarea trebuie sa se faca conform dorintei donatorului. Daca insa valoarea lor este semnificativa in raprt cu importanta proiectului, trebuie sa se analizeze motivele sponsorului sau donatorului pentru ca este posibil ca acesta sa aiba interese ce exced cadul legal vis a vis de proiect. Nu trebuie sa neglijem dictonul actual din lumea afacerilor "cele mai profitabile afaceri la faci cu statul".

Taxele speciale instituite la nivel local pot servi deasemenea la finantarea unor proiecte de investitii. Ele se stabilesc in limitele si conditiile legilor in vigoare si trebuie sa fie aprobate de consiliile judetene, locale, iar folosirea lor este numai pentru scopul pentru care au fost instituite.

Insa pentru autoritatea publica de multe ori ele au un caracter aleatoriu datorita dificultatilor de colectare, fie din punct de vedere al gradului de colectare sau, al nerespectarii termenelor de colecare. Datorita acestor disfunctionalitati este posibil sa nu se respecte termenele de finalizare a proiectelor sau sa se apeleze la surse complementare.

.O sursa externa potentiala de care poate beneficie temporar o colectivitate deriva din programele speciale ale autoritatilor centrale. Fundamentarea proiectelor pentru care se intentioneaza accesarea resurselor financiare ale acestor programe trebuie sa demonstreze ca sumele obtinute vor fi folosite respectarea regulilor si normelor generale si specifice stabilite prin program.si sa fie aprobate la nivel central iar De regula sunt proiecte de anvergura cu ciclu lung (proiecte perpetue) ce vizeaza axe strategice de dezvoltare la nivel zonal sau sectorial.

In concluzie, tratarea din punct de vedere financiar a proiectelor de investitii din serviciilor publice, are ca principala caracteristica faptul ca, spre deosebire de cele din sectorul privat, finantarea lor dispune de o sursa specifica; banul public sub forma bugetului local/central, De multe ori penuria de surse bugetare de finantare poate elimina sau amana un proiect chiar daca sunt indeplinite celelate criterii. Astazi, cu anumite conditii, autoritatile publice locale romanest au acces la resursele finaciare externe din sectorul privat sau financiar bancar..

Este demn de semnalat dealtfel preocuparea unor colectivitati teritoriale de a accede la oportunitatile de finantare pe care le ofera sectorul privat sau piata de capital. Penuria de resurse si handicapul de competenta tehnologica din partea administratiei costituie premizele fundamentale ale patrunderii agentilor economici privati in sfera serviciilor publice.

Parteneriatul public - privat (PPP) este este o formula de agreata de autoritatile locale de "delegare" a rezolvarii unor probleme publice de interes general prin atragerea intreprinzatorilor din sectorul privat. Principalele forme de de partenriat sunt; concesiunea si asocierea in participatiune sub forma de firme mixte.

Caracteristica formelor de parteneriat consta in aceea ca, ambele parti conlucreaza pe principiul reciprocitatii, fiecare urmarindu-si propriile obiective; satisfacerea unei nevoi generale a colectivitatii teritoriale locale de catre edili si obtinerea profitului de catre partenerul privat. Chiar daca investitia este de utilitate publica, institutia publica partenera trebuie sa respectate principiile de gestiune care guverneaza pieta libera. Asistam astfel la o comuniune de interese diametral opuse, in care interesul public este satisfacut in conditii de eficienta si profitabilitate.

Intr-o asociere de tip parteneriat de regula autoritate publica contribuie cu "aport in natura" baza materiala, terenuri, constructii, eventual o mica contributie baneasca iar sectorul privat vine cu pachetul de cunostinte, logistica, experienta manageriala si cu suportul financiar al afacerii. Riscurile atasate proiectului sunt negociate si impartite.

Concesiunea este asociere tentanta pentru intreprinzatorii din sectorul privat mai ales la serviciile publice cu caracter comercial, generatoare sigure de profit din aria utilitatilor si infrastructurii. Pentru autoritatile locale asocierea prezinta o serie de avantaje:

Degrevarea bugetului local de povara costurilor cu organizarea si gestionarea prestarii serviciului public,

Imbunatatirea raportului calitate - cost la prestarea serviciului, asigurarea unor serviciile la nivelul exigentelor cetatanului consumator cu costuri minime

Realizarea unor programe de reabilitare sau dezvoltare a bazei materiale pe cheltuiala prestatorului concesionar,

Posbiltatea concedentului - autoritatea publica- de a cere garantii de buna executie, control ulterior si de a abroga unilateral contractul daca prestatorul nu respecta obligatiile de calitate/continuitate fata de beneficiarii serviciului.

Posibilele dezavantaje pentru autoritati ar fi:

a) Prestatorul exploateaza excesiv baza materiala existenta fara a face nici un fel de investitae

b)      Nu trebuie neglijat faptul ca din suprapunerea interesului public cu interesul privat

pot apare anumite disfunctii in detrimental interesului public. Practic are loc un transfer de competente decizionale catre actori care nu au girul alegerii din partea cetatenilor electori. Prestatorul privat nu are nici o obligatie fata de cetateanul consumator si ca atare poate sa ignore exigentele acestuia daca nu ii sunt impuse de concedent. Mai mult, nu trebuie ignorata miza strategica reprezentata de serviciile publice si rolul lor in cadrul jocurilor politice, putand deveni o arma politica in mainile celui care le gestioneaza.

Surse din piata financiar-bancara

Accesarea resurselor financiare pe piata financiar- bancara (creditul municipal) incepe sa devina o practica curenta a autoritatilor locale in eforturile lor de implementare a strategiilor de dezvoltare locala durabila. Instrumentele datoriei publice locale consacrate deja sunt; emisiunea de titluri de valoare (obligatiuni municipale) si imprumuturile cu sau fara garantii guvernamentale.

Peste 30 de municipalitati au apelat la emisiunea de obligatiunii (primul oras a fost Predealul cu emisiunea din anul 2001) ceea ce demonstreaza ca acest instrument de indatorare este agreeat de investitori pentru avantajele sale economice si riscul scazut

Consiliile locale, judetene, CGMB au competenta de aprobare a unor imprumuturi, pe piata financiara interna (nu presupun gaarantii guvernamentale) sau straina pentru finantarea unor proiecte de investitii publice de interes local.

Imprumuturile externe se contracteaza direct sau sunt contractate si garantate autoritatile guvernamentale in contextual existentei unor acorduri bilaterale cu autoritati sau institutii internationale. De pida, Banca Mondiala acorda astfel de imprumuturi guvernelor sau institutiilor publice care prezinta garantii guvernamentale pentru finantarea unor programe sau proiecte pentru care nu s-a identificat posibilitatea de finantare in conditii onorabile din surse private.

Ca dezavantaj ale acestei forme de atragere de resurse financiare pentru proiect, se poate sesiza o anumita influienta politica care poate stanjeni sectorul privat.

Intrarea pe piata financiara, sector eminamente guvernat de regulile concurentiale ale pietei libere de capital si in baza principiului prudentialitati aplicat ad-literam de orice institutie de credit, impune solicitantilor indeplinirea anumitor conditii si exigente, numite generic criterii de eligibilitate. Rating-ul al autoritatilor locale romane, la nivel de municipii, orase, comune, face ca multe dintre acestea sa nu poata nici visa la accesul la acestor surse.

In compensare insa, ele pot beneficie de sustinere financiara prin programe initiate de diferite organisme nationale sau internationale. Programele pre sau post aderare permit accesul la fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene cu respectarea deasemena a unor criterii de eligibilitate.

1.Imprumuturi de la institutii financiare straine

Angajarea ireversibila a Romaniei in procesul de integrare europeana și euro-atlantica necesita un efort considerabil pe linia compatibilizarii cu structurile europene, modernizarea șI dezvoltarea sectorului serviciilor publice la nivelul standardelor europene. Realizarea acestor deziderate conform exigențelor și intr-un interval de timp rezonabil are handicapul lipsei de competența și compatibilitate tehnica, a eficienței și eficacitații economice reduse și, strans legat de acestea, in cadrul unei relații de tip cauza-efect, insuficiența resurselor financiare interne in raport cu nevoile de finanțare a proiectelor de investiții publice. De aceea, singura alternativa viabila consta in a apela sursele externe sub forma de imprumuturi sau investiții directe.

Creditul internațional are o structura diversa in ceea ce privește partenerii care relaționeaza, categorii de credit, tehnici și mecanisme de funcționare și asigurare a creditului, etc. Comunitatea internaționala a creat mecanisme și instituții de credit apte sa susțina financiar nevoile țarilor in dificultate in procesul de dezvoltare a structurilor economice șI sociale. In acest sens vom face o succinta prezentare a celor trei instituții financiare cu rol major in dezvoltarea și reabilitarea sectorului public din țara noastra: Banca Europeana pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeana de Investiții (BEI) și Banca Internaționala pentru Reconstrucție șI Dezvoltare (BIRD). Subliniem ca mai exista și alte instituții finaciare cu caracter universal sau zonal (USAID, ș.a.) care se implica in susținerea financiara a eforturilor de dezvoltare și modernizare a structurilor societații romanești

1.a. Banca Europeana pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)

BERD este o instituție financiara internaționala unica in felul ei prin felul cum s-a constituie șI prin obiectivul declarat al existenței sale. A fost creata la inițiativa Franței, ideia fiind facuta public la 25.10.1989 de catre președintele francez Francois Mitterand. In urma negocierilor dintre viitorii parteneri, statulul Bancii a fost semnat de reprezentanții guverenelor țarilor membre la 30. Mai 1990 la Paris. Chiar in primul articol al statutului Bancii este stipulat ca " finalitatea bancii va trebui sa fie incurajarea procesului de tranziție spre economia de piața șI icurajarea intreprinderilor private in țarile din Europa Centrala șI de Est". In cosecința obiectivele Bancii constau in promovarea investițiilor in aceasta parte a Europei, facilitand tranziția spre o economie de piața, accelerarea transformarilor structurale precum și reducerea riscurilor de finanțare in aceasta zona.

Sediul BERD a fost stabilit la Londra, președintele este ales pe o perioada de 4 ani cu majoritate simpla (primul președinte francezul Jacques Attali), limbile de lucru; engleza, franceza, germana și rusa, moneda de lucru in operațiuni bancare este Euro

Structura membrilor fondatori și participarea la capitalulinițial al BERD era:

1. Banca europena de investiții (BEI) șI Comisia executiva iar participarea la capital este de 3% fiecare

Un aspect controversat care a necesitat indelungi negocieri a fost, daca BERD se va implica exclusiv in formarea șI dezvoltarea sectorului privat, similar Corporației financiare internaționale (CFI) sau va finanța șI proiecte guvernamentale de infrastructura. Prin compromis, Acordul de constituire a BERD prevede ca sectorul public va primi pana la 40% din imprumuturi cu prevederea explicita ca se vor acorda intreprinderilor de stat care opereaza competitiv șI participativ in cadrul economiei de piața sau intreprinderilor de stat pentru a le facilita tranziția spre controlul șI proprietatea privata. Sectorul privat va primi 60% din totalul imprumuturilor. Principala condiție de eligibilitate a proiectului este faptul ca imprumuturile se acorda țarilor din partea central-estica a europei, pentru fosta URSS fiind stabilite condiții specifice de creditare

Activitatea principala a BERD este orientata spre finanțarea de proiecte, acceptand o cota de participație de maxim 35% din nevoia de finanțare a unui proiect. In funcție de dimensiunea proiectului, Banca poate oferi; participare directa la capitalul social, imprumuturi direct sau indirect prin intermediari.

Finanțarea directa sub forma de imprumut, participare la capitalul social sau alte facilitațI, pentru proiecte cu o valoare mai mare de 5 mil $ se bazeaza pe principii comerciale solide șI un angajament financiar puternic din partea sponsorului iar pentru proiecte sub 5 mil $ acest este indrumat spre intermediari financiari.

Acordarea creditelor se face pe baza de cash flow - capacitatea proiectului de a genera fluxuri pozitive de numerar, și abilitatea clientului debitor de a-și onora obligațiile de plata in limita perioadelor agreate. Termeni de acordare a imprumuturlir sunt negocialbili ca dobanda sau termen de rambursare. Conform principiului prudențiabilitații BERD agreaza oportunitați de co-finanțare in scopul efcientizarii actului de finanțare.

Potențiali co-finanțatori sunt: banci comerciale, instituții financiare,alte surse oficiale(programe ale unor agenții guvernamentale. Pentru client, accesul la cofinanțare de la o instituție financiara internaționala este un atu pentru accesul la piețele financiare comerciale. Tipuri de co-finanțare practicate de BERD:

a) Finanțare comuna - imprumuturile de la BERD șI ceilalțI co-finanțatori sunt folosite pentre finanțare, in proporții prestabilite a acelorașI bunuri, lucrari, servicii necesare realizarii proiectului,

b) Finanțare paralela - creditul oferit de fiecare co-finanțator se adreseaza unui pachet definit de bunuri, lucrari, servicii necesare realizarii proiectului,

c) Sindicalizare - proces in care BERD identifica alțI potențiali finanțatori care sunt de acord sa acorde cote parțI din credit pe baza documentației intocmite de Banca șI in termeni aproximativ similari stabilițI de Banca

d) Participare sindicalizata - BERD se angajeaza sa ofere intreeaga suma solicitața iar, la incheiere sau ulterior va vinde unor instituții financiare cote parțI din imprumutul sau. BERD ramane responsabila pentru intreaga suma angajata dar va finanța doar o parte din angajamnetul sau sau prin cumparatorii participarii

Investițile sub forma de capital social imbraca diferite forme, cel mai adesea subscriere de acțiuni/obligațiuni ordinare sau preferențiale. In general scopule acestor acțiuni este de a sprijini proiectul in stadiul incipient șI de aceea planul de finanțare trtebuie sa includa strategia de ieșire a Bancii - cum și unde va fi vanduta participațiunea sa, deoarece aceasta nu are intenția de a prelua controlul sau responsabilitatea manageriala a acestuia in viitor.

Facilitațile comerciale se fac pe baza unui Program de FacilitațI Comerciale in care sunt incluse banci locale și sprijinite prin garanții de plata pentru a-și crea o reputație solida și a fi acceptate pe piața financiara internaționala.

Finanțarea indirecta presupune acordarea de linii de credit bancilor locale, participarea la capitalul social al fondurilor de risc pentru se asigura finanțarea IMM-urilor prea mici pentru a accesa o finanțare directa. Aceste banci, fonduri se numesc Intermediari financiari (IF), șI pot lua decizii independente de acordarea a creditelor dar trebuie sa respecte anumite cerințe ale politicii de investiții a BERD.

Liniile de credit se acorda in valuta forte bancilor care au dovedit ca au capacitatea de a acorda credite performante pe termen mediu. și se structureaza astfel incat sa asigure creșterea numarului de credite pe termen lung. Fiecare Intermediar Financiar (IF) ișI stabilește propriile criterii de finanțare a unui proiect dar exista cateva principii ce nu pot fi eludate:

sponsorul proiectului trebuie sa aiba antecedente dovedite in domeniu,

proiectul este semnificativ finanțat prin capital social (cca, 35%),

proiectul are capacitatea de a genera valuta,

suma solicitata intre 100.000 și 5mil $,

perioada de grație - ˝ ani, perioada de rambursare 5 ani,

dobanda: LIBOR+ marja,

studiu de fezabilitate propriu

BERD participa la crearea unor fonduri de capital locale conduse de de manageri

experimentațI pentru a spori disponibilitațile de resurse financiare ce vor fi folosite in proiecte de restructurare și/sau dezvoltare a organizațiilor/companiilor locale.

Dorind sa joace un rol de frunte in sprijinirea Romaniei pe drumul integrarii BERD a stabilit un set de prioritațI:

a) - Infrastrucutura - prin sprijinirea unor programe de amploare fara a mai implica fonduri guvernamentale

- Energie, eficiența energetica, șI resurse naturale

-Transporturi - sprijinirea Agenției Nationale . . . Pentru restructurarea activitații sale, ancurajarea sectorului privat in implicarea construirii șI intreținerii infrastructurii de transport, in special pe,coridoarele de transport feroviare cheie in co-finanțare cu programul ISPA,

- Infrastructura muniocipala șI de mediu, Banca va cotinua sa-șI cosolideze prezența in sectorul investițiilor publice locale, in special prin extinderea imprumuturilor garantate de autoritațile locale catre prestatorii de servicii de apa șI transport urban

b) Co-finantare și Fonduri pentru Preaderare BERD va fi in continuare factorul catalizator in ce privește acordurile de co-finanțare in ce privește creditele cu caracter comercial sau donațiile, Va coo[pera strans cu Comisia UE pe linia asistarii Romaniei in folosirea cat mai eficienta a fondurilor de preaderare, in special in proiectele de infrastructura municipala șI de mediu (co-finantare in cadrul programului ISPA)

1.a. .Banca Europeana de Investiții (BEI)

Este o instituție financiara autonoma in cadrul UE, inființata in anul 1958 prin tratatul de la Roma cu scopul de a finanța proiecte de investiții care favorizeaza realizarea obiectivelor Uniunii. Acționarii bancii sunt statele membre UE care subscriu capitalul acesteia, iar miniștrii lor de finanțe formeaza Consiliul guvernatorilor BEI.

Aria de acțiune a BEI cuprinde, in principal țarile membre UE dar, in acord cu strategia UE de dezvoltare și cooperare, Banca se implica in țarile candidate șI in țari din regiunile; mediteraniene, Asia, America latina, ACP (Africa, Caraibe, Pacific),etc.

In indeplinirea misiunii sale BEI finanțeaza șI cofinanțčaza programe șI proiecte de investiții inițiate prin intermediul instrumentelor financiare ale UE care sunt axate pe urmatoarele prioritați

Dezvoltarea economica regionala șI coeziune sociala in țarile membre UE,

Pregatirea țarilor candidate la aderare,

Protecția mediului șI imbunatațirea calitații vieții,

Dezvoltarea ajutorului comunitar șI a politici de cooperare cu țarile partenere

Implementarea "Inițiativei de inovare 2000"

Iar ca politici sectoriale; formarea capitalului uman, transportul trans-european șI

energia rețelelor, imprumuturi gleobale SME șI operațiuni cu capital de risc

Activitatea Bancii s-a orientat semnificativ spre susținerea procesului de extindere concentrandu-se asupra proiectelor inițiate de UE șI țarile candidate, incurajand implementarea metodologiei (practici și standarde reglementare) in vigoare in special la proiectele, din sectorele public sau privat, care pot sa aparțina și unor companii din spațiul UE sau sunt de tip joint-ventures cu parteri comunitari, pe care le finanțeaza. Imprumuturile BEI in aceste țari sunt orientate spre proiecte de investiții viabile din sectoare vitale ca; transporturi și telecomunicații, energie, turism, sanatate și educație.

Banca are o reputație solida pe piața financiara internaționala bazata pe forța economica șI angajamentul acționarilor, a competenței profesionale șI reușitelor angajaților sai, șI nu in ultimul rand datorita condițiilor excelente de imprumut in favoarea beneficiarilor.

Imprumutul BEI este o sursa complementara care nu depașește 75% din valoarea proiectului, putand fi corelat cu subvenții naționale sau alte surse. Sunt finanțate prin imprumuturi acordate direct promotorilor, prin intermediul autoritaților publice sau a unei banci autohtone, proiecte de anvergura, de peste 25 mil Euro. Proiecte sub 25 mil. Euro sunt finanțate prin linii de credit (imprumut global) acordate unor banci partenere din țarile candidate care, la randul lor direcționeaza fondurile spre autoritațI ale administrației locale sau IMM-uri. Condițiile de acordarea a fondurilor sunt fixate de aceste banci dar nu sunt incalcate principiile generale de creditare fixate de BEI.

Perioada de rambursare a creditelor BEI se negociaza in raport cu durata ciclului de viața al proiectului, amploare, importanța strategica etc. Pentru proiecte industriale durata de rambursare este de 10-12 ani, pentru proiecte de infrastructura șI amenjare de 12-15 ani pentru cazuri speciale ajungand la cca. 20 ani. Creditul se acorda in Euro sau USD dar se poate negocia orice alta moneda convertibila ceruta de client pentru a elimina riscul ratei de schimb. Rambursarea se negociaza dar de obicei se face in anuitațI anuale constante (amortizare + dobanda) iar perioda de grație se acorda numai pentru credit nu șI pentru dobanda. Rata dobanzii, nu depinde de natura,localizarea, naționalitatea sau tipul clientului și are orientare nonprofit reflectand doar costul procurarii fondurilor.

Un proiect prous spre finanțare va fi evaluat foaarte atent de o echipa multidisciplinara a Bancii Europene de Investiții formata dintr-un analist financiar, un economist șI un inginer. Se analizeaza fezabilitatea tehnica șI financiara, viabilitatea șI eficiența economica a fiecarui proiect, se asigura asupra ecologiei proiectului respectiv conformitatea cu politicile naționale, cu programele prioritare de dezvoltare șI politicile de mediu. Deasemenea se analizeaza daca sunt respectate angajamentele statului fața de UE pe linia pregatiri pentru aderare. Etapizat procesul de derulare relaționala a proiectului acceptat arata astfel:

- Evaluarea proiectului - se desfașoara de specialiștii bancii dupa ce, ținand cont de prioritațile economice ale țarii, se considera ca acesta poate fi susținut cu fonduri BEI. IN evaluare se impune respectarea principiului confidențialitații sunt identificate probleme se recomanda soluții. Toate proiectele finanțate de BEI trebuiesa respecte standardele UE de protecție a mediului.

- Decizia de finanțare a Consiliului de Administrație al Bancii. Daca concluziile evaluarii comisiei de experțI sunt favorabile Comitetul de Directie al bancii inainteaza proiectul Consiliului de Administrație care decide asupra creditului

- Monitorizarea proiectului in ce privește realizarea si cheltui9elile aferente. La finalizarea implementarii se intocmește Raportul de Evaluare in care se compara estimarile inițiale cu realitatea efectiva.

Relațiile Romaniei cu Banca Europeana de Investiții sunt pe un trend ascendent, aprecierile conducerii Bei fiind ca, in urmatorii ani investitiile bancii in țara nostra vor ajunge la cca 1 mild Euro/an. Pana in prezent (2005) finanțarile BEI in Romania sunt de 3,4 mild Euro din care; 50% au fost direcționate spre domeniul transporturilor, 10% spre invațamant și sanatate șI peste 7% proiecte publice și de mediu. Strategia Bancii prevede ca, șI in viitor finanțarile sa fie orientate spre transporturi, in special coridorul IV pan european, mediu in special in ceea ce privește calitatea apei (pana in 2015 Romania trebuie sa indelineasca standardele europene privind calitatea apei). Avand in vedere cele șase valuri de inundații care au afectat Romania in 2005, conducerea BEI a luat in discuție un program de finanțare de urgența in valoare de 600 mil Euro pentru eliminarea efectelor inundațiilor șI lucrari de prevenire a acestora in viitor. Condițiile de imprumut sunt extrem de avantajoase; perioada de grație de 8 - 10 ani; perioada de rambursare de de 25 - 30 ani

1.c. Banca Internaționala pentru Reconstrucție șI Dezvoltare (BIRD)

BIRD este o componenta structrala a sistemului financiar-bancar cunoscut sub numele de Banca Mondiala alaturi de:

Asociația internaționala pentru dezvoltare (AID) a fost creata in anul 1960, cu un capital inițial de 1 mild $, cu scopul exclusiv de a sprijini fiananciar țarile cele mai sarace prin acordare de imprumuturi in condiții extrem de avantajoase; termen de rambursare pana la 50 ani, fața de pana la 25 de ani cat accepta BIRD. Perioada de grație a BIRD este de pana la 5 ani iar AID are perioada de grație de 10 ani. Creditele AID sunt fara dobanda, chiar beneficiaza de procent de subvenție de pana la 80%, se percepe un comision de 0,75%, și un comision de angajare de 0,5%. Accesul la fondurile IDA il au țarile cu cel mai scazut nivel de dezvoltare masurat in PNB/locuitor (940$)

Corporația Financiara Internaționala (CFI) - creata in 1956 cu un capital inițial de 100 mil.$, cu scopul de a promova și susține dezvoltarea sectorului privat productiv in țarile membre, in asociere cu capitalul privat autohton. In esența rolul acestei instituții este de a elimina doua lacune ale BIRD: rezolva problema investițiilor fara garanții guvernamentale șI furnizeaza capital sub forma de participații sau imprumuturi pe termen lung pentru proiectele productive din țarile subdezvoltaate, inițiate de intreprinzatori locali sau straini. Finanțarea proiectelor de investiții se face in trei moduri: investiții directe, obținerea de capitaluri suplimentare naționale sau straine șI asistența de specialitate.

- MIGA - Agenția pentru Garantarea Multilaterala a Investițiilor - anul 1961

- ICSID-Centrul Internațional de Reglementare a Conflictelor in domeniul

investițiilor

BIRD - Banca Internaționala de Reconstrucție și Dezvoltare a aparut in peisajul

financiar mondial in urma Conferinei Monetare si Financiare din 1 - 22 iulie 1944 de la Bretton Woods din statul New Hampshire - SUA. Ca urmare a Acordurilor incheiate intre cele 45 de tari participante au luat fiinta cele doua "institutii de la Bretton Woods" (FMI - Fondul Monetar International si BIRD). Statutul BIRD a fost aprbat la 27.12.1945 iar la 25.06.1946 si-a inceput activitatea prin lansarea subscriptiilor de capital. BIRD nu este o banca in sensul obisnuit al cuvantului, ci o institutie specializata a ONU de finantare a progamelor si proiectelor ce tintesc reducerea saraciei in lume

Banca funcționeaza ca o societate anonima societarii sai sunt 184 de țari membre ONU, care indeplinesc condiția de baza impusa de a fi mai intai membre ale FMI.

Obiectivele inițiale declarate ale BIRD au fost:

- furnizarea de ajutoare financiare pe termen mediu șI lung pentru refacerea economiilor devastate de al doilea razboi mondial,

- acordarea de asistența pentru stabilitatea cirsurilor valutare in valuta liber convertibila,

- asigurarea condițiilor pentru un comerț internațonal fara bariere

Dar dupa ce a privilegiat infrastructura de baza (telecomunicații rețele, feroviare, rutiere și navale) ulterior si-a orientat resursele spre programe de ansamblu care sa stimuleze dezvoltarea economica și componentele sociale; educație, sanatate, etc

Astazi BIRD șI celelalte structuri ale Bancii Mondiale constituie cea mai mare sursa mondiala de dezvoltare economica, de lupta contra bolilor si protecție a mediului, fiind una din cele mai mari surse de susținere a programelor de sa natate. Peste 1,3 mild $ sunt angajamente ale bancii in lupta contra HIV/SIDA, șI peste 1 mild $ pentru programe de sanatate, nutriție pentru populația din lumea a treia

In esența, spiritul de la Bretton Woods s-a bazat pe o "stabilitate relativa a ratelor

de schimb" in cadrul unui mecanism de credit multilateral și pe "domnia aurului" ca baza de prioritati. Transformarie ulterioare ale climatului economic și financiar mondial au dus la degradarea acestuia antrenand modificari ale politicilor in domeniu. In acest context, la inceputul deceniului IX al secolului trecut Banca s-a confruntat cu probleme macroeconomice, de reeșalonare a datoriilor, iar mai tarziu cu probleme sociale si de mediu, o societate civila acuzand-o ca nu-și mai respecta propriile principii in unele proiecte importante. Toate acestea au condus masuri de reformare a propriei activitații, creindu-și un corp de inspecție pentru investigarea reclamațiilor care au atins punctul culminant la intrunirea anuala de la Madrid din 1994.

Cu toate acestea Banca Mondiala a reprezentat un stimul in dezvoltarea economica mondiala. Așa cum spunea Mongenthau - ministru de finanțe al SUA și participant la Conferința " Conferința de la Bretton Woods a deschis oamenilor o cale suficinent de larga pentru ca ei sa se poata angaja impreuna șI sa mearga cot la cot. Ramane ca aceasta cale sa se largeascașI pe ea sa se angajeze sincer, cu devoțiune toate țarile lumii, pentru a instaura o noua șI mult doritaordine economica șI financiara internaționala".

Previziunile de la Bretton Woods asupra viitorului BIRD s-au confirmat, aceasta instituție remacandu-se pritr-o activitate susținuta concreta in planul reconstrucției șI dezvoltarii statelor membre iar, mai apoi s-a orientat spre dezvoltatrea țarilor sarace. Astfel ca tot mai multe state au considerat ca este necesar sa devina membrii ai Bancii, coferindu-le astfel atuurile necesare pentru a patrunde pe piețele financiareobligatare in vederea completarii mijloacelor proprii de finanțare a proiectelor de investiții.

Condițiile de a deveni membru al Bancii Mondiale sunt:

Sa fie membru al FMI ceea ce inseamna ca adera șI respecta reguluile de conduita in materie de finanțare internaționale

Subscrierea contribuției la fondul statutar care se negociaza in funcție de situația

economico-financiara a țarii solicitante. In funcție de de aceste contribuții (cote-parțI) se stabilește și dreptul de vot. Fiecare membru dispune de 250 voturi la care se adauga cate un vot in plus pentru fiecare cota parte de capital. Spre exemplu tarile cu forta de vot sunt;

Numarul cotelo parțI subscise a crescut de la 10.000, la inființarea bancii la 786.500 la inceputul anului 1990 iar valoarea nominala a unei parțI a crescut de la 100.000 $ inițial la 120.635 $ (curs 1988). Istoria Bancii Mondiale cunoaște trei mariri ale capitalului sau:

1959 - capitalul autorizat a crescut de la 10 la 20 mild dolari,

1979 - sporirea capitalului de la 41 la 81 mild dolari (+ 97,5%)

1989 - capitalul autorizat ajunge la 171,4 mild dolri din care subscri 115,7 mild dolari

Regula de acoperire a subscripțiilor este ca 10% la suta sa fie varsata la fondul BIRD; 1% in aur șI 9%in moneda naționala, iar restul de 90% se varsanumai in cazuri excepționale

Statutele bancii impart capitalul in: capital neutilizabil pentru operațiuni uzuale, apelabil numai pentru plata creantelor Bancii (80%) si capital liber, varsat, utilizabil pentru operatiunile Bancii (20%). Aceasta este constituita din; 2% in dolari sau aur si 18% in moneda nationala. Din ratiuni matodologice si pentru o mai buna comparabilitatec, capitalul Bancii se exprima in Drepturi Speciale de Tragere (DST) pentru nevoi de ordin statistic se face transformarea valorii curente a dolarului in DST.

Romania a aderat la Banca Mondiala in anul 1973 cu o subscriptie initiala de 162,1 mil USD, iar la nivelul anului 1989 aceasta era de 271,55 mil, cu un varsamant de 24, 14 mil $ iar numarul partilor crescand la 2.251 iar numarul voturilor era de 2.501 (0,25% din totalul voturilor)

Veniturile BIRD se compun din; subscripții, venituri din activitate desfașurata (dobanzi, comisioane, vanzari de creanțe, imprumuturi pe piața financira internaționala in special piața eurodolarilor. Relația de calcul a veniturilor Bancii este:

V_t = (V_p + V_i + D_c + C_a - C_vr) - (C_ad + D_i + C_e + C_cc)

in care:

V_t - vanituri totale    C_ad - Cheltuieli administrtive,

V_p - venituri din plasamente, D_i - Dobanzi platite la imprumuturile luate de Banca

V_i - venituri din imprumuturi C_e - Cheltuieli pentru emisiuni ale Bancii

D_c - venituri din dobinzi șI comisioane, C_cc - Cheltuieli pentru cedari creanțe

C_a - comisioane din angajamente

C_vr- comisioane varsate la rezerva speciala

Criteriile generale de eligibiitate a beneficiarilor de credite BIRD sunt:

- Sa provina dintr- o țara care, inainte de a deveni membra a BIRD, a aderat la FMI

Iar țara respectiva și-a stins obligatiile privind participarea la capitalul social al bancii, și este dispusa sa ofere informații privind situația economico-financiara, necesare pentru stabilirea strategiei de imprumuturi a bancii pentru țara respectiva,

- In statul membru pe al carui teritoriu se deruleaza creditul, guvernul, Banca

Centrala sau orice alt organism analog agreeat de BIRD, trebuie sa garanteze integralitatea rambursarii imprumutului. Nu beneficiaza de imprumuturi țarile insolvabile. Cu alte cuvinte Banca nu subscrie la riscurile asupra carora statul respectiv nu exercita control. Insolvabilitatea apare de obicei in condiții de instabilitate politicas, catastrofe naturale, convulsii sociale sau greșeli de guvernare

- Beneficiari de credite pot fi; agenți guvernamentali, societațI comerciale private sau societați comerciale in curs de privatizare care au plan viabil in acest sens.

- Banca trebuie sa aiba certitudinea ca, situația de pe piața financiara externa nu-I

permite solicitantului/angajatorului sa obțina credite in condiții rezonabile,

- La acordarea/garantarea unui imprumut, BIRD va examina cu atenție, prin experții

sai probabilitatea ca imprumutatul și garantul sunt in masura sa respecte clauzele contractului de imprumut, aceasta in ideia ca Banca trebuie sa acționeze in interesul statului pe teritoriul caruia se realizeaza proiectul dar șI in interesul celorlațI membri ai sai,

Atunci cand garanteaza un imprumut acordat de alți furnizori de capital, Banca

solicita o compensație specifica riscului asumat

Orientarea creditelor este orientata spre proiecte de investiții de reconstrucție

Sau punere in valoare din domeniile; infrastructura, transporturi, agricultura, industrie alimentara șI ușoara, educație, invațamant, etc

- Investiția sa fie concretizata in active cu caracter lucrativ; achiziții de

echipamente, tehnologii, construcții, engeneering, etc,

- Acceptarea proiectului la finanțare se realizeaza prin implicarea preventiva a

experților Bancii in analiza proiectului șI a studiului de fezabilitatea pus la dispoziție de solicitantul de imprumut. In urma concluziilor Raportului de Evaluare intocmit de aceștia cererea de imprumut este supusa hotararii Consiliului Guveranatorilor pentru a fi acceptata sau nu.

Evaluarea șI analiza proiectului se va face necondiționat conform metodologiei

specifice elaborata de specialiștii Bancii Mondiale,

Achizițiile finanțate sa se faca de pe piața internaționala in urma unei licitații

organizata de beneficiarul de credit cu participarea unor potențiali furnizori din țarile membre BIRD. Licitațiile organizate pentru asigurarea cu resurse a proiectului sunt de regula de trei tipuri:

a) Licitații de tip ICB (International Competitive Bidding) unde prin anunțuri in presa

internaționala sunt invitați toți potentialii furnizori eligibili din țarile membre ale Bancii șI FMI

b) Licitații de tip NCB (Național Competitive Bidding) la care sunt invitațI prin pres naționala toțI potențialii furnizori autohtoni,

c) Licitații de tip LIB (Limited Internațional Bidding) care se fac pentru echipamente sau servicii specializate; consultatnța, audit, echipamente speciale, etc șI la care suntinvitațI numei furnizori specializațI agreați. Banca dispune de metodologii specifice pentru elaborarea caietelor de sarcini pentru licitații, intocmire a contractelor comerciale specifice achizitiei de echipamente șI utilaje, lucrari de construcții șI servicii de consultanța

Banca nu finanțeaza integral un proiect, titularul de credit trebuind sa aiba un aport de 25-30% din valoarea acestuia. Sunt admise șI alte surse de finanțare dar in urma analizei bancii. Dobanzile percepute de Banca sunt negociabile in funcție de bonitatea clientului sau situația pieței. Pentru proiecte de investiții, durata de rambursare și perioada de grație se stabilesc de inspectorii Bancii, acestea variind intre 15-20 de ani iar perioada de grație de max.2 ani, cu un comision de angajament - cca 1% și de neutilizare de 1,5%.

Pentru Banca orice proiect este o entitate distincta cu evoluție proprie șI negociere separata a condițiilor de imprumut. Ea impune selecția proiectelor pe criterii de oportunitate șI eficiența astfel incat creditul acordat sa aiba cel mai mare impact macroeceonomic dar șI asupra viabilitații economice a inițiatorului proiectului. Realizarea acestor deziderate impune atenta delimitare șI dimensionare a parametrilor de effort șI efect, anticiparea cat mai corecta a implementarii proiectului. In viziunea Bancii structural proiectul este analizat, separat șI in corelație, sub trei aspecte:

a) Programul sectorial in care se inscrie proiectul (analiza economica),

b) Proiectul propriu zis - entitate structurala distincta,

c) Elemente ale proiectului care sunt finanțate de Banca

Criteriile specifice de eligibilitate ce trebuie indeplinite de proiectul de investiții propus spre finanțare sunt:

este fezabil din punct de vedere tehnic și viabil din punct de vedere economic, financiar șI comercial,

are o rata interna de rentabilitate economica și financiara de cel puțin 15%,

corespunde standardelor de mediu, sanatate siguranța din țara de origine,

are avizul autoritaților competente in ce privește protecția mediului inconjurator.

4 Instrumente financiare post-aderare ale Uniunii Europene

Certificarea oficiala a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana ii deschide accesul la resursele financiare ale acesteia pentru a implementa programe de dezvoltare echilibrata eliminand discrepantele zonale de natura economica si sociala intre diferite regiunii in scopul realizarii coeziunii economico-sociale si, in viitor, reducerea decalajelor fata de standardele europene de dezvoltare. Instrumentele financiare comunitare prin care aceste fonduri sunt la dispozitia fiecarei tari membre sunt denumite generic;fonduri structurale si de coeziune.

I. Fondurile structurale cuprind patru tipuri diferite de fonduri, fiecare cu istoria si rolul sau bine determinate, dar alcatuind un ansamblu coerent si integrat. Cele patru tipuri sunt:

a)      Fondul Social European (FSE) creat in 1960 in vederea sprijinirii pregatirii profesionale, recalificarii fortei de munca si, mai recent, reintegrarii tinerilor pe piata muncii; Este destinat cresterii capacitatii resursei umane si a intreprinderilor in general la exigentele actuale, facilitarea accesului pe piata fortei de munca in vederea reducerii presiunii somajului, prelungirea vietii active, acces neingradit al femeilor, persoanelor dezavantajate si in principal eliminarea oricarei discriminari pe piata fortei de munca.

b)      Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) este destinat pentru dezvoltarea economica locala/regionala durabila prin exploatarea oportunitatilor locale; mobilizarea capacitatilor, resurselor locale, diversificarea structurilor economice punandu-se accentul pe sectoare precum cercetare-dezvoltare, inovare, antreprenoriat si IMM-uri, turism, energie, protectia mediului, etc.Astfel se finanteaza infrastructuri, investitii productive pentru crearea de noi locuri de munca, proiecte de dezvoltare locala si ajutoare pentru intreprinderile mici si mijlocii;

c)      Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA) creat in scopul sprijinirii programelor de imbunatatire a conditiilor de productie si marketing in agricultura;

d)     Instrumentul Financiar de Orientare in Domeniul Pescuitului (IFOP) creat in 1993, vizeaza adaptarea si modernizarea echipamentelor din acest sector.

Aceste doua fonduri au aceiasi logica de functionare ca si fondurile structurale, dar constituie o categorie aparte deoarece se adresesaza sectorului agricol si de pescuit , fiind gestionate de Ministerul Agriculturii. In plus, agricultura mai poate beneficia de plati directe si masuri de piata cu mecanisme diferite de derulare

II. Fondul de Coeziune. - este un instrument de data recenta, fiind creat in 199 (ISPA) destinat in principal proiectelor din domeniul protectiei mediului si infrastructurii de transport, in special retéle de transport transeuropene; proiecte de dezvoltare durabila, imbunatatirea managementului in traficul aerian si rutier, dezvoltarea sistemelor de transport multimodal, modernizarea transportului urban, etc

Obiectivul sau este de a consolida coeziunea economica si sociala prin ajutorul dat statelor mai putin prospere (al caror PIB este sub 90% fata de media pe Comunitate) pentru a participa la Uniunea Economica si Monetara.

Fondul de Coeziune este alocat exclusiv celor mai sarace state membre ale UE, respectiv Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania. Sprijinul comunitar poate acoperi pana la 80-85% din totalul cheltuielilor publice sau echivalentul acestora, realizate de statul membru.

In afara acestor fonduri, Uniunea Europeana a mai creat instrumente de mica dimensiune, destinate sustinerii unor domenii considerate prioritare cum ar fi educatia, mediul, cercetarea si dezvoltarea comunitara.

Principala trasatura care le diferentiaza net instrumentele financiare post-aderare de programele de pre-aderare; PHARE, ISPA, SAPARD, consta in faptul ca, responsabilitatea pentru managementul lor este in mod exclusiv in sarcina fiecarui stat contractant ,Comisia asigurand doar controlul ex-post. Chiar daca prioritatile unui Program de dezvoltare (POS) sunt elaborate in cooperare cu Comisia, selectia si intreg managementul proiectelor cade in sarcina autoritatilor nationale/regionale. Astfel, responsabilitatea pentru elaborarea si gestionarea Programelor Operationale Sectoriale (POS) cade in sarcina Autoritatii de Management (ordonatori principali de credite), chiar daca o parte din atributii sunt delegate Organismelor intermediare.

Fondurile structurale si de Coeziune au scopul de a completa si nu de a inlocui efortul national. Altfel spus se este activat principiul aditionalitatii conform caruia, cheltuielile publice ale oricarui stat membru, pe parcursul unei perioade de programare, inclusiv cofinantarile, se realizeaza din surse proprii, si numai i masura in care se constata penurie de resurse se apeleaza la fondurile europene.

Fondurile structurale si de coeziune functioneaza pe principiul rambursabilitatii, ca si SAPARD. Beneficiarii finali (aplicantii) efectueaza din fonduri proprii plati catre furnizorii de bunuri, lucrari sau servicii si ulterior, pe baza documentelor care certifica aceste plati (facturi, ordine de plata) solicita rambursare contravalorii din fodurile europene alocate sectorului

Este generalizata regula n+3 / n+2 conform careia, daca "n" este anul angajamentului, n+3 este anul la sfarsitul caruia, fondurile angajate in anul "n" trebuie cheltuite, in caz contrar sumele nefolosite se pierd. Intre anii 2007 - 2010 va actiona regula n + 3 iar intre anii 2011 - 2013 va actiona regula n + 2.

Daca in 2006, ultimul an al etapei de pre-aderare, 36% din bugetul Uniunii era destinat agriculturii si 39% pentru coeziune si competitivitate economica, in anul 2007 va creste ponderea alocarii pentru competitivitate si coeziune la 43%, scazand ponderea alocarii pentru investitii in agricultura la 34%.

Pana la sfarsitul lunii Inauarie 2007, Romania trebuie sa inainteze spre aprobare la Comisia Europeana documentele; Cadrul strategic national de referinta si Programele operationale sectoriale prin care se defineste managementul fondurilor structurale.

Comisia are la dispozitie patru luni pentru a finaliza procedurile de analiza si aprobare a Progralelor operationale (nu este obligatorie aprobarea lor simultana). Perioada procedurala a fiecarui program depinde de calitatea si dificultatea documentului dar si de dificultatea negocierilor dintre Comisie si autoritatile romane de resort.

In termen de o luna de la aprobarea POS-urilor, Comisia va vira din Fondurile structurale(FEDR, FES, FC) in Fondul National al Romaniei prima transa care reprezinta 22,5% din contributiam comunitara la fiecare POS. Destinatia sumelor este pentru prefinantare si vor ajunge la beneficiarii directi (aplicanti) atunci cand acestia vor semna contractul de achizitie publica. Pana la inceputul semestrului II al anului 2007, cand se vor lansa cererile de proiect trebuiesc intocmite si Ghidurile Solicitantului pentru fiecare Program Operational in parte.

Cererile de accesare a fondurilor au urmatorul flux: benficiarii (solicitantii) vor depune cererile de finantare, se vor depune proiectele care vor fi analizate, selectate si aprobate, se va semna contractul de finantare, dupa care are loc implementarea propriu-zisa.

1. Regulile ale managementului financiar al fondurilor structurale

Reglementarile comunitare sunt cele care precizeaza conditiile ce trebuie respectate in acest domeniu. Principiile care guverneaza operationalizarea fondurilor structurale post-aderare:

a. Aditionalitate - ajutorul comunitar nu inlocuieste cheltuielile structurale publice, sau altele ale statelor membre Bugetul programului poate include si fonduri din surse nationale, publice sau private;

b. Complementaritate - actiunile comunitare sa fie complementare sau sa

contribuie la operatiuni nationale corespondente;

c.Compatibilitate - actiuni conforme cu prevederile tratatului UE, politicile/actiunile UE, reguli privind concurenta , achizitiile publice, protectia mediului, eliminare inegalitatilor, inclusiv egaliatea intre femei si barbati;

d. Concentrare - alocari directionate pe obiective prioritare;

e. Multianualitate - actiunile comune cu statele membre au la baza programe multianuale, procesele decizionale de organizare, finantare au la baza strategii coerente multi-anuale;

f. Parteneriat - cuprinde; pregatirea, finantarea, monitorizarea si finantarea si se realizaeaza prin conlucrarea stransa intre Comsia Europeana si Statele Membre prin autoritati/organisme desemnate de acestea

g. Subsidiaritate -fondurile nu sunt alocate direct proiectelor alese. Prioritatile programelor de dezvoltare se stabilesc de autoritatile nationale/regionale iar selectia si managementul proiectelor este in responsabilitatea exclusiva a autoritatilor nationale sau locale

Regula de aur: aditionalitatea este principiu de baza al functionarii fondurilor

europene aditionalitatea introduce regula ca resursele comunitare nu serveasc inlocuirii ajutoarelor structurale nationale In cadrul deciziilor de cofinantare, Comisia Europeana tine cont de conditiile macroeconomice sau de situatiile economice specifice, precum cele create de procesul de privatizare sau de evolutiile conjuncturale nationale.

Gestiunea financiara a fondurilor prevede ca statul membru va garanta faptul ca organismele implicate in gestiune si in punerea in aplicare a programelor vor utiliza o metoda adecvata de contabilizare a tranzactiilor legate de interventiile comunitare, astfel incat sa se usureze verificarea cheltuielilor de catre autoritatile de control comunitare si nationale.

. Pentru a armoniza modalitatile eficace de plata a ajutoarelor comunitare cu exigentele unei discipline bugetare riguroase, reglementarile prevad un sistem de angajament si un sistem de plati in functie de planurile financiare stabilite. In acest sens, Comisia propune urmatoarea functionare

Angajamentele bugetare ale fondurilor europene vor fi efectuate in ritm anual, cel mai tarziu pe 30 aprilie. Daca in decursul a trei ani o parte a acestui angajament n-a facut obiectul unei cereri de plati, acesta va fi in mod automat eliberat de catre Comisie;

Platile vor fi organizate dupa cum urmeaza:

a. O data cu primul angajament, Comisia Europeana varsa statului membru un acont de 10% maximum din participarea fondurilor europene la programul in cauza.

b. Urmatoarele plati ramburseaza, pe baza de justificari contabile, cheltuielile efective realizate de catre statul membru.

c. Comisia plateste soldul final dupa ce a primit toate documentele prevazute prin reglementari.

In ansmablu, gestiunea financiara a interventiilor fondurilor europene, realizata de catre autoritatile responsabile ale statului membru comporta urmatoarele etape::

1. programarea (plurianuala);

2. aprobarea bugetului anual;

executia bugetului;

angajarea cheltuielilor;

a.       efectuarea platilor.

Statul membru este angajat intr-o actiune de dezvoltare daca beneficiarii finali se angajeaza ei insisi prin contract sa execute actiunile pentru ajutorul care este acordat. Contractul trebuie sa aiba o valoare juridica si sa fie insotit de angajamentul financiar, adica de afectarea resurselor financiare publice necesare.

Beneficiari finali sunt cei care colecteaza informatiile

a) organisme sau intreprinderi, publice sau private, care sunt insarcinate cu comanda lucrarilor

b)      organismele care acorda ajutoarele intreprinderilor desemnate de catre statul membru cuprinse in program