TAXELE VAMALE

TAXELE VAMALE

1 Functiile taxelor vamale si clasificarea

Taxa vamala reprezinta un impozit indirect perceput de stat asupra marfurilor care trec granitele vamale ale tarii respective. Taxele vamale sunt impozite indirecte, deoarece sunt asezate asupra valorii marfurilor care se tranziteaza pe teritoriul unui stat. Pe langa functia financiara, taxele vamale indeplinesc o functie de stimulare a exporturilor, de largire a cooperarii economice cu alte state si de protejare a economiei nationale.

In functie de obiectul impunerii se deosebesc:

taxe vamale de import, care se aplica asupra marfurilor straine ce se importa de o tara;

taxe de tranzit, care se calculeaza la trecerea marfurilor prin tara respectiva;

taxe vamale de export, care se aplica asupra marfurilor ce se exporta.

Dupa de modul de asezare si calculare, taxele vamale pot fi:

taxe vamale specifice stabilite pe unitati naturale (bucata, tona, metru cub);

taxe vamale ad-valorem asezate sub forma cotelor procentuale aplicate la pretul marfurilor;

taxe vamale mixte la care se imbina taxa ad-valorem si taxa specifica .

Taxele ad-valorem se calculeaza prin aplicarea unor procente la valoarea vamala a marfurilor. Aceste taxe sunt dependente de oscilatiile preturilor marfurilor pe pietele internationale.

Aplicarea taxelor vamale specifice necesita detalierea tarifului vamal si completarea acestuia la orice modificare a structurii produselor importate. Taxele specifice sunt dependente de evolutia fizica a importurilor.

In functie de scopul pentru care sunt instituite, taxele vamale se pot grupa astfel:

taxe vamale care urmaresc formarea veniturilor statului si care asigura realizarea obiectivelor din politica fiscala;

taxe protectioniste sau prohibitive, care vizeaza crearea unor bariere in calea patrunderii marfurilor straine pe piata nationala si protejarea produselor autohtone;

2. Autoritatea vamala si rolul ei in aplicarea reglementarilor vamale

a)     Atributiile autoritatii vamale[1]

Autoritatea vamala exercita in cadrul politicii vamale a statului atributiile conferite prin reglementari, in vederea realizarii controlului vamal al marfurilor introduse sau scoase din tara.

Controlul vamal se efectueaza prin birourile si punctele vamale, de catre personalul autoritatii vamale, sub indrumarea si controlul directiilor regionale vamale si ale Autoritatii Nationale a Vamilor.

Autoritatea vamala are dreptul sa efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport si al marfurilor, precum si al bunurilor si valorilor apartinand persoanelor fizice, prezentate la introducerea sau scoaterea lor din tara. In cazul in care se refuza prezentarea, autoritatea vamala are dreptul sa efectueze control vamal din proprie initiativa.

Agentul vamal are dreptul in vederea efectuarii controlului vamal, sa urce la bordul oricarei nave, inclusiv cele militare, aflate in porturile maritime sau fluviale.

Autoritatea vamala poate controla bunurile supuse reglementarilor vamale in orice loc pe teritoriul tarii. In acest scop, autoritatea vamala poate[2]:

sa verifice, in conditiile legii, cladiri, depozite, terenuri, mijloace de transport susceptibile de a transporta marfuri supuse unui regim vamal sau care ar trebui supuse unui regim vamal;

sa preleveze, in conditiile legii, probe pe care le analizeaza in laboratoarele proprii sau agreate in vederea identificarii si expertizarii marfurilor;

sa efectueze investigatii, supravegheri si verificari, in cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a reglementarilor vamale;

sa desfasoare activitati pentru gestionarea riscurilor;

sa exercite controlul ulterior la sediul agentilor economici asupraschimbului de marfuri dintre Romania si alte tari, in scopul verificarii respectarii reglementarilor vamale;

sa identifice pe baza de documente persoanele, care se afla in raza de activitate a biroului vamal, precum si persoanele care au legatura cu marfurile;

sa participe, in conditiile legii, la realizarea livrarilor supravegheate;

sa coopereze direct cu institutiile centrale romane sau administratii vamale straine;

sa culeaga, prelucreze si utilizeze informatii specifice necesare pentru prevenirea si combaterea incalcarii reglementarilor vamale.

In vederea efectuarii controlului vamal, institutiile si agentii economici au obligatia sa puna la dispozitia autoritatii vamale, fara plata, datele si informatiile pe care le detin, referitoare la bunurile supuse vamuirii.

Autoritatea Nationala a Vamilor si directiile regionale vamale exercita coordonarea, indrumarea si controlul efectuarii operatiunilor realizate de birourile vamale, asigurand aplicarea uniforma a reglementarilor vamale.

Teritoriul vamal al Romaniei cuprinde teritoriul statului roman, delimitat de frontiera de stat a Romaniei, precum si de marea teritoriala a Romaniei delimitata conform normelor dreptului international si legislatiei romane. Teritoriul vamal al Romaniei include si spatiul aerian al teritoriului tarii si al marii teritoriale.

Bunurile, mijloacele de transport se introduc sau se scot din tara numai prin punctele de trecere a frontierei de stat, in cadrul carora sunt organizate birouri vamale.

Bunurile intrate in tara se inscriu in ordinea sosirii la frontiera, in registrul de evidenta pe baza documentelor de transport si a celor comerciale. In lipsa documentelor de insotire, inscrierea marfurilor se face pe baza constatarilor autoritatii vamale sau a altor documente prezentate organelor vamale de catre cei interesati, din care rezulta marfurile care urmeaza sa fie supuse vamuirii.

b)    Tariful vamal si clasificarea tarifara a marfurilor

Datoria vamala se determina pe baza Tarifului vamal al Romaniei care cuprinde: nomenclatura combinata a marfurilor, orice alta nomenclatura, taxele vamale si taxele efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile marfurilor, masurile tarifare preferentiale acordate unilateral de Romania pentru anumite tari, masurile tarifare care prevad o reducere sau o reducere a drepturilor aferente anumitor marfuri.

Clasificarea tarifara presupune ca pentru marfuri sa se stabileasca un cod tarifar si sa se respecte reguli generale ale conventiei internationale privind sistemul armonizat de denumire si codificare a marfurilor.

Autoritatea vamala poate, oricand si in orice imprejurare, sa efectueze controlul marfurilor sau al mijloacelor de transport cerand descarcarea si dezambalarea marfurilor.

Titularul operatiunii comerciale sau reprezentantul acesteia este obligat ca, in termen de 30 de zile de la depunerea declaratiei sumare, sa solicite autoritatii vamale plasarea marfurilor sub un regim vamal.

Marfurile destinate a fi plasate sub un regim vamal fac obiectul unei declaratii vamale corespunzatoare, care se completeaza de catre titularul operatiunii sau de catre reprezentantul sau, in forma scrisa si se depune la biroul sau punctul vamal impreuna cu documentele prevazute in vederea acceptarii regimului vamal solicitat. Data declaratiei vamale acceptate este data inregistrarii ei si determina stabilirea si aplicarea regimului vamal.

Autoritatea vamala poate aproba titularului operatiunii sau reprezentantului acestuia, la cerere, sa efectueze inainte de depunerea declaratiei vamale verificarea felului si a cantitatii marfii si sa preleveze probe in vederea intocmirii si depunerii corecte a declaratiei vamale .

Declarantul are dreptul sa rectifice sau sa retraga declaratia vamala depusa si acceptata de autoritatea vamala, numai in momentul inceperii controlului fizic al marfurilor.

Dupa acceptarea declaratiei vamale, autoritatea vamala procedeaza la controlul documentar al acesteia si al documentelor insotitoare si poate cere declarantului sa prezinte si alte documente necesare verificarii exactitatii elementelor inscrise in declaratie. Autoritatea vamala poate proceda la controlul fizic al marfurilor, total sau partial, precum si, daca este cazul, la prelevarea de probe pentru expertize sau analize de laborator.

Declarantul are dreptul sa asiste la controlul fizic al marfurilor si la prelevarea probelor. Daca controlul fizic al marfurilor se executa partial, rezultatele acestuia pot fi luate in considerare pentru intreaga partida de marfa inscrisa in declaratia vamala.

Declarantul vamal are dreptul sa ceara efectuarea controlului total al marfurilor, cand considera ca rezultatul controlului partial nu este concludent.

Autoritatea vamala acorda liberul de vama dupa efectuarea vamuirii, dar poate dispune eliberarea marfii si dupa depunerea documentelor de plata. Daca regimul vamal prevede plata unor drepturi de import ori depunerea unei garantii, liberul de vama se acorda numai dupa indeplinirea obligatiilor.

Autoritatea vamala are dreptul ca din oficiu sau la solicitarea declarantului intr-o perioada de 5 (cinci) ani de la acordarea liberului de vama sa modifice declaratia vamala[4]. In cadrul termenului mentionat, autoritatea vamala verifica orice documente, registre si evidente referitoare la marfurile vamuite sau la operatiunile comerciale ulterioare in legatura cu aceste marfuri. Controlul se poate face la sediul declarantului, orice persoana care se afla in posesia actelor si detine informatii in legatura cu marfurile. De asemenea, se poate efectua controlul fizic al marfurilor, daca acestea mai exista.

Daca dupa verificarea declaratiei vamale controlul vamal ulterior constata ca s-au incalcat dispozitiile vamale, adopta masuri pentru regularizarea situatiei.

c)     Originea marfurilor

Originea nepreferentiala a marfurilor se stabileste in functie de anumite criterii:

criteriul marfurilor produse in intregime intr-o tara cand numai o tara se ia in considerare la atribuirea originii;

criteriul transformarii substantiale, cand doua sau mai multe tari iau parte la producerea marfurilor.

Marfurile originare dintr-o tara sunt reprezentate de marfurile obtinute in intregime sau produse in acea tara.

Marfurile a caror productie implica mai mult decat o tara sunt considerate originare din tara in care au fost supuse ultimei transformari sau prelucrari substantiale motivate economic, intr-o intreprindere echipata in acel scop.

Originea preferentiala se stabileste prin acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.

d)    Valoarea in vama a marfurilor

Valoarea in vama reprezinta valoarea care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevazute in Tariful vamal al Romaniei[5]. Determinarea valorii in vama se efectueaza potrivit prevederilor Acordului privind aplicare articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale si comert.

La valoarea in vama, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost incluse in pret se adauga:

cheltuielile de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana;

cheltuielile de incarcare, descarcare si de manipulare, conexe transportului marfurilor de import, aferente parcursului extern;

costul asigurarii pe parcursul extern.

Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei.

Daca, determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere, cu conditia sa constituie o garantie in forma acceptata de autoritatea vamala. In cazul in care, in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta documente concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei si operatiunea de plasare a marfurilor sub un regim vamal.

Valoarea in vama se declara de importator care este obligat sa depuna la biroul vamal o declaratie pentru valoarea in vama insotita de facturi sau de alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcursul extern aferente.

In cazul in care nu s-a aplicat un tratament tarifar preferential, deoarece importatorul nu a prezentat certificatul de origine a marfurilor, titularul are dreptul sa solicite restituirea taxelor incasate in plus. Cererea de restituire este acceptata, daca a fost depusa in termenul de valabilitate a certificatului de origine. Certificatele de origine a marfurilor, care sunt prezentate autoritatii vamale dupa expirarea termenului, pot fi acceptate daca titularul operatiunii dovedeste ca nerespectarea termenului se datoreaza unor circumstante exceptionale. Autoritatea vamala poate accepta certificatele de origine a marfurilor daca termenul de prescriptie a datoriilor statului nu a fost implinit, iar marfurile au fost prezentate autoritatii vamale si au facut obiectul unei declaratii vamale inainte de expirarea termenului.

Calatorii si alte persoane fizice cu domiciliul in tara sau in strainatate pot introduce si scoate din tara bunurile aflate in bagajele personale care ii insotesc fara a fi supuse taxelor vamale, in conditiile si in limitele stabilite prin hotarare a Guvernului.

Bunurile care sunt declarate in scris de persoanele fizice sunt:

armele, munitiile, materialele explozive sau radioactive, nucleare, substantele chimice esentiale;

produsele si substantele stupefiante, psihotrofe, precum si produsele si substantele toxice;

obiectele din metale pretioase, cu sau fara pietre pretioase, care depasesc uzul personal;

bunurile cu caracter cultural, istoric, artistic numai la scoaterea din tara.

Valoarea in vama pentru bunurile introduse sau scoase din tara de persoanele fizice se stabileste in lei, in functie de datele din "Lista de valori in vama unice pe produse". In cazul bunurilor a caror valoare in vama nu este prevazuta in lista de valori, valoarea in vama se determina pornind de la valoarea stabilita pentru bunuri cu caracteristici asemanatoare.

Calatorii romani sau straini in cazul micului trafic de frontiera, precum si la alte treceri ocazionale, pot introduce in tara fara plata taxelor vamale: imbracaminte, incaltaminte si alte obiecte de mica valoare, strict necesare pe durata calatoriei, in limita unor sume aprobate de autoritatea vamala.

Persoanele cu domiciliul in Romania trimise in strainatate in interes de serviciu pot scoate din tara fara plata taxelor vamale: bunuri de uz personal, familial si gospodaresc, materiale de studiu si documentar, in general pana la o valoare.

3 Regimurile vamale

Regimul vamal reflecta norme ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire, in functie de scopul operatiunii si de destinatia marfii.

A.    Punerea libera in circulatie

Punerea libera in circulatie confera marfurilor straine statutul vamal de marfuri romanesti. Punerea libera in circulatie atrage aplicarea masurilor de politica comerciala si indeplinirea formalitatilor prevazute pentru importul marfurilor si incasarea oricaror drepturi legal aprobate.

Regimurile vamale suspensive si regimurile vamale economice

Regimurile vamale suspensive includ operatiunile cu titlu temporar care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale: tranzit, antrepozitare vamala, perfectionare activa sub forma unui sistem cu suspendare, transformarea sub control vamal, admiterea temporara.

Regimurile vamale economice includ: antrepozitarea vamala, perfectionarea activa, transformarea sub control vamal, admiterea temporara, perfectionarea pasiva.

Utilizarea unui regim vamal economic este conditionata de eliberarea unei autorizatii de catre autoritatea vamala.

Regimul vamal suspensiv aprobat se incheie atunci cand marfurile plasate in acest regim sau, in anumite cazuri, produsele compensatoare ori transformate obtinute sub acest regim primesc o noua destinatie vamala.

B. Tranzitul vamal[6]

Tranzitul vamal consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou vamal, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala.

Regimul de tranzit vamal se incheie si obligatiile titularului se considera indeplinita atunci cand marfurile si documentele corespunzatoare sunt prezentate la biroul vamal de destinatie. Autoritatea vamala descarca regimul de tranzit cand este in masura sa stabileasca pe baza compararii datelor disponibile la biroul vamal de plecare cu cele disponibile la biroul vamal de destinatie.

Titularul regimului de tranzit raspunde de prezentarea marfurilor in stare intacta biroului vamal de destinatie de aplicarea masurilor de marcare si sigilare si de respectarea deciziilor referitoare la regimul de tranzit.

Principalul obligat furnizeaza garantia pentru asigurarea platii datoriei vamale. Garantarea poate fi izolatia in cazul in care acopera o singura operatiune de tranzit si garantie globala care acopera mai multe operatiuni de tranzit.

C. Antrepozitarea vamala[7]

Antrepozitul vamal reprezinta locul aprobat de autoritatea vamala, in care marfurile straine sa fie depozitate fara ca ele sa fie supuse drepturilor de import sau se depoziteaza marfuri romanesti ce beneficiaza de anumite masuri legate de exportul lor.

In antrepozitul vamal se permite intrarea marfurilor straine, inainte ca ele sa fie supuse obligatiei de plata a datoriei vamale sau unor masuri de politica comerciala, precum si marfuri romanesti vamuite care sunt depozitate pana la expedierea lor in strainatate.

Antrepozitul vamal poate fi public sau privat. Autoritatea vamala stabileste conditiile de organizare si de functionare a antrepozitului vamal autorizat.

Detinatorul antrepozitului este persoana autorizata sa gestioneze antrepozitul vamal, care are fata de autoritatea vamal anumite raspunderi:

sa indeplineasca obligatiile ce decurg din depozitarea marfurilor aflate in regim de antrepozitare vamala;

sa asigure supravegherea marfurilor astfel incat sa nu fie posibila sustragerea acestora de sub controlul vamal;

sa respecte conditiile stabilite prin autorizatie.

In antrepozitele vamale pot fi depozitate si marfuri care sunt supuse operatiunilor specifice regimului de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal.

Pentru marfurile scoase din antrepozitul vamal si vamuite la import cheltuielile de antrepozitare inclusiv cele de conservare, nu se adauga la valoarea in vama.

Regimul de antrepozit vamal se poate incheia de titular prin plasarea marfurilor sub alt regim vamal.

D. Perfectionarea activa[8]

Regimul de perfectionare activa consta in supunerea, pe teritoriul vamal al Romaniei, la una sau mai multe operatiuni de prelucrare a:

marfurilor straine destinate reexportului, in afara teritoriului vamal al Romaniei, sub forma     produselor compensatoare, fara ca aceste marfuri sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala;

marfurilor puse in libera circulatie cu rambursare sau remiterea drepturilor de import aferente, daca sunt exportate in afara teritoriului vamal al Romaniei sub forma de produse compensatoare.

Marfurile straine destinate reexportului in afara teritoriului vamal al Romaniei sunt supuse regimului de suspendare. Marfurile puse in libera circulatie se aplica sistemul cu rambursari.

In regimul de perfectionare activa se pot efectua urmatoarele operatiuni:

prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alte marfuri;

transformarea marfurilor;

utilizarea unor marfuri, care, desi nu se regasesc in produse compensatoare, permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii lor.

Produsele compensatoare sunt rezultatul obtinut in urma procesului de perfectionare. Marfurile echivalente sunt marfurile romanesti utilizate in locul marfurilor de import pentru fabricarea produselor compensatoare.

Rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obtinute din perfectionarea activa a unor cantitati determinate de marfuri din import. Marfurile echivalente trebuie sa fie de aceeasi calitate si sa aiba aceleasi caracteristici ca marfurile de import.

Autoritatea vamala aproba operatiunile de perfectionare activa precum si termenul in care produsele compensatoare trebuie sa fie exportate sau reexportate sau li se atribuie o alta destinatie vamala.

E. Transformarea sub control vamal[9]

Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea pe teritoriul vamal al Romaniei, fara plata drepturilor de import si fara aplicarea de masuri de politica comerciala a marfurilor straine pentru a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initiala. Aprobarea de transformare sub control vamal a marfurilor se acorda de autoritatile vamale la cererea persoanei care efectueaza operatiunea respectiva.

F. Admiterea temporara[10]

Regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul vamal al Romaniei, cu exonerare totala sau partiala de drepturi de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor straine destinate reexportului fara sa fi suferit vreo modificare. Autoritatea vamala stabileste un termen in cadrul caruia marfurile trebuie sa fie reexportate sau sa primeasca o noua destinatie vamala. Termenul aprobat trebuie sa permita ca scopul utilizarii sa poata fi realizat. Termenul maxim in care marfurile pot ramane in regimul de admitere temporara este de 24 luni.

Cuantumul drepturilor de import de platit pentru marfurile plasate sub regimul de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import se stabileste la 3% pentru fiecare luna sau fractiune de luna in care marfurile sunt plasate sub regimul de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import din cuantumul drepturilor care ar fi fost platite daca astfel de marfuri ar fi puse in libera circulatie la data la care au fost plasate sub regimul de admitere temporara.

Daca marfurile aflate in regim de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import sunt importate, elementele de taxare sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei de plasare a marfurilor sub acest regim.

G.Perfectionarea pasiva[11]

Regimul de perfectionare pasiva permite ca marfurile romanesti sa fie exportate temporar in afara teritoriului vamal al Romaniei, in vederea supunerii acestora unor operatiuni de perfectionare, iar produsele astfel rezultate sa fie puse in libera circulatie cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import.

Nu pot fi plasate sub regim de perfectionare pasiva marfurile romanesti:

al caror export ar da nastere la rambursari sau restituiri a drepturilorde import;

care inaintea exportului au fost puse in libera circulatie cu exonerare totala de drepturi de import, in functie de destinatia lor finala;

al caror export implica acordarea rambursarilor la export sau pentru care potrivit reglementarilor privind politica agricola se acorda un avantaj financiar decat aceste rambursari.

Autoritatea vamala fixeaza termenul in care produsele compensatoare vor fi reimportate, pe teritoriul vamal al Romaniei, rata de randament, fie metoda de determinare a acesteia. Exonerarea totala sau partiala de drepturi de import se acorda numai in cazul in care produsele compensatoare sunt declarate pentru punerea in libera circulatie de titularul operatiunii sau de oricare persoana care are consimtamantul titularului.

H. Exportul

Regimul de export permite scoaterea marfurilor romanesti in afara teritoriului vamal al Romaniei. Regimul de export necesita aplicarea masurilor de politica comerciala, indeplinirea formalitatilor vamale si incasarea oricaror drepturi legale. Declaratia de export se depune la biroul vamal in a carui raza de competenta se afla exportatorul sau locul in care marfurile sunt ambalate, incarcate in vederea transportului.

Liberul de vama pentru export se acorda cu conditia ca marfurile sa paraseasca teritoriul vamal al Romaniei in aceeasi stare in care se aflau in momentul acceptarii declaratiei de export.

4. Alte destinatii vamale

A.  Zonele libere si antrepozite libere[12]

In zonele libere si antrepozitele libere sunt parte din teritoriul vamal al Romaniei sau incinte situate pe acest teritoriu, in care marfurile straine sunt considerate, din punct de vedere al aplicarii drepturilor de import si a masurilor de politica comerciala ca nu se afla pe teritoriul vamal al Romaniei atat timp cat nu sunt puse in libera circulatie si nu sunt plasate sub un alt regim vamal si nu sunt utilizate sau consumate sau consumate in alte conditii decat cele prevazute de reglementarile vamale, precum si marfurile romanesti ce beneficiaza pe baza plasarii lor intr-o zona libera sau intr-un antrepozit liber de masurile legate de exportul marfurilor.

Durata stationarii marfurilor in zonele libere sau antrepozite libere este nelimitata. Stationarea marfurilor romanesti in zonele libere nu este limitata in timp. Perimetrele zonelor libere, punctele de intrare si de iesire ale acestora, sunt supuse supravegherii autoritatii vamale.

Autoritatea vamala are dreptul de a controla marfurile, care intra in zonele libere sau antrepozite libere care stationeaza ori care ies din acestea, pe baza documentelor de transport insotitoare.

Marfurile romanesti si straine aflate in zonele libere si care se scot din tara nu sunt supuse obligatiei de depunere a declaratiei vamale.

Marfurile romanesti care se introduc in zonele libere, precum si marfurile romanesti si straine aflate in zonele libere si care intra in tara, necesita depunerea declaratiei vamale.

Administratia zonelor libere este obligata:

- sa comunice autoritatii vamale marfurile aflate in zona libera, care sunt supuse drepturilor de import sau de export ori care fac obiectul unor reglementari privind politica comerciala;

- sa informeze autoritatea vamala despre activitatile industriale, comerciale si despre orice alta activitate care se desfasoara in zonele libere.

In timpul stationarii in zonele libere sau antrepozit liber, marfurile straine pot:

sa fie puse in libera circulatie;

sa fie plasate in regimul de perfectionare activa;

sa fie plasate sub regimul transformare control vamal;

sa fie plasate sub regimul de admitere temporara;

sa faca obiectul manipularilor uzuale;

sa fie abandonate in favoarea statului;

sa fie distinse pe cheltuiala detinatorului.

Persoana care desfasoara o activitate de depozitare, prelucrare, transformare, vanzare, cumparare de marfuri in zona libera, este obligata sa infiinteze si sa tina evidenta operativa a marfurilor in forma aprobata de autoritatea vamala.

B. Reexportul, distrugerea si abandonul

Marfurile straine pot fi reexportate. Reexportul consta in scoaterea marfurilor straine distruse, abandonate in favoarea statului din tara prin depunerea declaratiei vamale de reexport, in vederea vamuirii.

Marfurile straine pot fi distruse dupa instiintarea prealabila a autoritatii vamale.

In cazuri temeinic justificate, marfurile straine pot fi abandonate cu acordul autoritatii vamale.

C. Marfuri returnate

Marfurile romanesti care dupa ce au fost exportate in afara teritoriului vamal al Romaniei sunt reintroduse intr-un termen de trei ani, la cererea titularului sunt exceptate de la plata datoriei vamale numai daca sunt in aceeasi stare in care au fost exportate.

Marfurile vamuite la import care ulterior au fost exportate si sunt returnate in Romania sunt exceptate de la plata datoriei vamale.

In cazul in care la import, marfurile au beneficiat de scutiri sau de taxe vamale reduse, se bucura de acelasi tratament daca la returnarea in tara intra in aceleasi conditii ca la intrarea initiala.

Datoria vamala

A.  Garantarea cuantumului datoriei vamale

Autoritatea vamala are dreptul sa solicite, conform reglementarilor vamale, constituirea unei garantii pentru asigurarea platii datoriei vamale.

Garantia poate fi constituita dintr-un depozit bancar sau printr-un garant. Garantia baneasca se realizeaza prin depunerea sumei in lei, sau prin remiterea unor instrumente de decontare recunoscute de trezoreria statului.

Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, daca aceasta poate fi determinata in momentul in care este platita. In cazul in care, cuantumul garantiei nu poate fi determinat se ia in considerare suma cea mai ridicata a datoriei vamale care ar rezulta din operatiunea de vamuire.

Autoritatea vamala, la cererea debitorului vamal, poate permite constituirea unei garantii globale, care sa asigure plata mai multor datorii vamale. Cuantumul garantiei globale necesare pentru acoperirea unor datorii vamale, a caror suma variaza in timp, va asigura in momentul realizarii acestor datorii suma totala de incasat.

Daca in cursul derularii regimului vamal, autoritatea vamala constata ca modalitatea de garantie data, nu mai asigura plata datoriei vamale, poate cere constituirea unei alte garantii.

Debitorul vamal poate solicita restituirea garantiei disponibile dupa ce datoria vamala a fost achitata sau poate sa consimta ca aceasta sa fie folosita la alta operatiune de vamuire.

B.      Nasterea datoriei vamale[15]

Datoria vamala la import ia nastere prin:

a)       punerea in libera circulatie a marfurilor supuse drepturilor de import;

b)      plasarea unor astfel de marfuri sub regimul de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import;

Debitorul datoriei vamale este considerat declarantul. Debitor vamal solidar cu titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate pot fi persoanele care au furnizat informatiile necesare inscrise in declaratia ce a avut ca efect faptul ca o parte a drepturilor legale nu au fost incasate. Datoria vamala ia nastere si in cazul in care marfurile au fost introduse ilegal in tara, precum si in situatia in care marfurile romanesti se introduc in zonele libere.

Datoria vamala ia nastere si prin sustragerea de sub supravegherea vamala a marfurilor supuse drepturilor de import. Persoana care a sustras marfurile de sub supravegherea vamala devine debitor alaturi e orice persoane care au participat la sustragere si persoana care a cumparat sau a detinut marfurile.

Datoria vamala ia nastere si in urmatoarele cazuri:

neindeplinirea uneia dintre obligatiile care rezulta in privinta marfurilor supuse drepturilor de import, din depozitarea lor temporara sau din utlizarea regimului vamal sub care au fost plasate;

nerespectarea unor conditii care reglementeaza plasarea marfurilor sub regimul respectiv sau acordarea unor drepturi de import reduse sau zero in functie de destinatia lor finala.

La marfurile aflate intr-o zona libera care dispar, se consuma sau sunt utilizate in alte conditii decat cele prevazute de reglementarile vamale aplicabile in acea zona, datoria vamala ia nastere din acel moment. Persoana care aconsumat sau a utilizat marfurile, la care se adauga cu orice persoana care a cunoscut sau stia ca nu s-au respectat reglementarile vamale aplicabile.

Datoria vamala ia nastere si in cazul in care se refera la marfuri prohibite sau cu restrictie de orice natura la import.

Cuantumul drepturilor de import se stabileste pe baza elementelor de taxare din momentul nasterii datoriei vamale. Daca nu este posibila stabilirea cu exactitate a momentului in care ia nastere datoria vamala, momentul in care se ia in considerare este acela in care autoritatea vamala constata ca marfurile se afla intr-o situatie care face sa se nasca o datorie vamala.

Daca la data constatarii, autoritatile vamale dispun de informatii din care rezulta ca datoria vamala s-a nascut intr-un moment anterior, cuantumul drepturilor de import se determina pe baza elementelor de taxare existente la data cea mai indepartata ce poate fi stabilita pe baza acestor informatii.

Datoria vamala ia nastere la locul in care s-au produs faptele care au generat-o. Daca nu se poate determina locul in care a luat nastere datoria vamala se considera ca aceasta este locul in care autoritatea vamala constata ca marfurile se gasesc in situatia de a genera aceasta datorie.

C. Recuperarea cuantumului datoriei vamale

In momentul in care se naste o datorie vamala autoritatea vamala evidentiaza, in registrele contabile sau in alt suport echivalent, cuantumul ce se calculeaza pornind de la datele necesare si inregistrate.

Debitorul datoriei vamale ia cunostinta despre cuantumul datoriei prin declaratia vamala acceptata si inregistrata de autoritatea vamala. In cazul unor diferente ulterioare sau in situatia incheierii din oficiu, fara declaratie vamala, a unui regim vamal suspensiv debitorul vamal ia cunostinta despre noua datorie pe baza actului constatator intocmit de autoritatea vamala.

Datoria vamala se achita inainte de liberul de vama in cazul regimurilor vamale definitive, precum si in cazul in care regimul vamal suspensiv se incheie in termen. La regimul vamal suspensiv, care nu se incheie in termen, datoria vamala devine exigibila si se stinge prin executarea de catre autoritatea vamala a garantiei constituite.

La datoriile vamale constatate ulterior liberului de vama, Directia Generala a Vamilor poate acorda amanari si reesalonari de plata, in termenul legal de prescriptie.

In cazul marfurilor retinute de autoritatea vamala sau a celor pentru care s-a solicitat restituirea datoriei vamale aferente, achitarea datoriei vamale se suspenda pana la stabilirea definitiva a regimului juridic al acelor marfuri. Pe baza depunerii in avans, de catre debitorul vamal, a unui depozit la vedere in contul autoritatii vamale, aceasta poate, in limita valorica a acestui depozit, sa incaseze datoriile vamale.

Datoria vamala poate fi achitata si de o terta persoana pentru si in numele debitorului din dispozitia acestuia. Debitorul vamal poate sa efectueze oricand plata anticipata a datoriei vamale.

In caz de neachitare a datoriilor vamale la scadenta, autoritatea vamala incaseaza dobanzi si penalitati si poate aplica executarea silita.

D.  Stingerea datoriei vamale[16]

Datoria vamala se poate stinge prin:

plata cuantumului drepturilor;

remiterea cuantumului drepturilor;

invalidarea declaratiei vamale depuse pentru un regim vamal ce implica obligatia de plata a drepturilor;

confiscarea definitiva a marfurilor;

distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale

abandonarea     in favoarea statului;

scaderea cantitativa a marfurilor datorita unor factori naturali;

pierderea marfurilor datorita fortei majore.

Termenul de prescriere a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de cinci ani de la data acceptarii si inregistrarii declaratiei vamale de import.

Supravegherea vamala cuprinde orice actiune a autoritatii vamale in vederea asigurarii respectarii reglementarilor vamale si a altor norme aplicabile marfurilor aflate sub supraveghere vamala. Sunt supuse supravegherii vamale: marfurile si bunurile nevamuite la intrarea in tara, marfurile si bunurile in tranzit, navele sub pavilion strain si aeronavele straine pe timpul stationarii in apele teritoriale sau in porturi si dupa caz in aeroporturi.

Supravegherea vamala se realizeaza prin tinerea operativa a evidentei marfurilor si bunurilor supuse regimului vamal; inscrierea in registru documentele vamale; aplicarea de sigilii vamale la marfurile, bunurile si mijloacele de transport supuse regimului vamal; efectuarea de verificari selective la mijloacele de transport incarcate cu marfuri nevamuite sau aflate in tranzit, efectuarea in cazuri de indicii de frauda vamala, de verificari totale la marfurile sau bunurile, care trec frontiera, in anumite perioade sau pentru unele categorii de marfuri.

6 Dreptul la actiune, prohibitii si restrictii, sanctiuni

Dreptul la actiune

Orice persoana are dreptul de a formula actiune impotriva deciziilor care o privesc direct adoptate de autoritatea vamala. De asemenea, persoana care a solicitat autoritatii vamale o decizie cu privire la aplicarea reglementarilorvamale si nu a primit raspuns la cererea sa in termen legal are dreptul de a formula o actiune.

Autoritatea vamala poate suspenda total sau partial executarea deciziei pana la solutionarea plangerii cand are motive intemeiate se considere ca decizia contestata nu respecta reglementarile legale penale sau ca poate produce un prejudiciu irecuperabil persoanei respective.

Prohibitii si restrictii

Marfurile a caror introducere sau scoatere de pe teritoriul vamal al Romaniei este interzisa sunt considerate marfuri cu restrictii.

Marfurile restrictionate sunt reprezentate de acele marfuri a caror introducere sau scoatere de pe teritoriul vamal al Romaniei este supusa unor conditii sau indeplinirii unor formalitati speciale.

Sanctiuni

Introducerea in sau scoaterea din tara, prin orice mijloace, prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal a marfurilor sau altor bunuri constituie infractiunea de contrabanda.

Introducerea in sau scoaterea din tara, fara drept a armelor, munitiei, materialelor explozibile, droguri, substantelor radioactive, substantelor toxice, deseori reziduri ori materiale chimice, constituie infractiunea de contrabanda calificata.

Folosirea la autoritatea vamala a documentelor vamale de transport sau comerciale, care se refera la alte marfuri sau bunuri sau alta cantitate decat cele prezentate in vama constituie infractiunea de folosire de acte nereale.

Folosirea la autoritatea vamala a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate reprezinta infractiunea de folosire de acte falsificate.

Faptele care constituie contraventii la reglementarile vamale, procedura de constatare si de sanctionare se stabilesc prin Regulamentul vamal.

Contraventiile vamale savarsite in incintele vamale si in locurile unde se desfasoara operatiuni sub supraveghere vamala se constata si sanctioneaza de catre persoanele imputernicite de catre autoritatea vamala.