Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Finante banci


Index » business » » economie » Finante banci
» Zona euro in contextul international


Zona euro in contextul international


Zona euro in contextul international

Incepand cu a doua jumatate a anului 2000 Uniunea Economica si Monetara a cunoscut o intensa si prelungita decadere, punctul culminant constituindu-l reculul productiei din 2001. Aceasta recesiune a avut loc sub influenta unor factori care au contribuit la sincronizarea evolutiilor din zona euro, reactiile puterilor publice nefiind diferite de la tara la tara.

In primul rand, cresterile inregistrate de pretul petrolului in 1999 si 2000 au dus la diminuarea puterii de cumparare si instalarea inflatiei, presiunea inflationista obligand bancile centrale si Banca Centrala Europeana sa aplice o politica monetara restrictiva. De asemenea, cresterea pretului petrolului a limitat profitul companiilor, care impreuna cu cresterea brusca a preturilor actiunilor a afectat investitiile.



In al doilea rand, explozia tehnologiilor de informare si comunicare a antrenat scaderea cursurilor actiunilor.

In al treilea rand, sub influenta diferitelor conjuncturi, comertul international a avut de suferit.

Nu in cele din urma, evenimentele din 11 septembrie au pus la incercare increderea mediului economic international si au intarziat cresterea economica.

Incetinirea cresterii economice s-a instalat cu mult inaintea evenimentelor dramatice din 11 septembrie 2001, productia scazand la jumatate. Ca urmare a atacurilor teroriste, Banca Centrala Europeana a redus si mai mult baza de stabilire a ratei dobanzii cu 50 de puncte in doua randuri, pe 17 septembrie si pe 8 noiembrie. Astfel rata de refinantare a fost redusa la 3,25% ca urmare a impactului asupra credibilitatii. In acelasi timp, cresterea economica, a diminuat riscul in ceea ce priveste stabilitatea preturilor in zona euro. Initial, modificarile ratei de schimb ale principalelor valute au fost oarecum insesizabile.

Tot in 2001 nivelul scazut al puterii de cumparare a monedei euro a fost atribuit in special performantelor si reusitelor impresionante inregistrate de economia S.U.A, dar si lipsa unei aprecieri a monedei euro, ca reactie a deteriorarii rapide a perspectivelor din America, era surprinzatoare. Acest lucru sublinia faptul ca modificarile de scurta durata ale ratei dobanzii nu pot fi anticipate cu exactitate.Oricum, luand in considerare factorii de baza care au o putere mai mare de anticipare, se parea ca exista un consens in ceea ce priveste faptul ca moneda euro era subevaluata in comparatie cu dolarul american.

In ceea ce priveste fiscalitatea, datorita recesiunii cu care s-a confruntat si se confrunta in continuare zona euro, guvernele au adoptat masuri de relaxare fiscala, consumul guvernamental crescand cu 2,5%, ceea ce a condus la majorarea deficitului bugetar cu 2,2% fata de 1,5% in 2001. Germania si Franta au depasit cu 0,4 respectiv 0,1 puncte procentuale criteriul bugetar de 3% din PIB, stabilit prin Pactul de Stabilitate, nefiind insa sanctionate conform prevederilor datorita unor motive prezentate in favoarea lor.

Ca urmare, pentru a evita cresterea datoriilor, politica fiscala trebuia sa actioneze simetric in timpul recesiunii si boom-ului economic, lucru care putea genera administrarea deficitelor cu acumularea datoriei publice.

Uniunea Economica si Monetara a inregistrat in 2002 o crestere economica de doar 0,8%. Cea mai redusa crestere economica a avut-o Germania cu o rata de 0,2%, iar cea mai ridicata Irlanda cu 6%. Activitatea economica si-a revenit dupa declinul din 2001 (cand PIB s-a redus cu 0,2%), dar nu atat de mult pe cat se dorea, exportul fiind singurul care a contribuit substantial la dinamica PIB cu 75%. Cu toate acestea, incetinirea cresterii economice in zona euro s-a datorat atat cauzelor interne, cat si celor externe. Criza din America Latina, in special criza argentiniana, nu a influentat in mod major relatiile comerciale si financiare ale Uniunii Europene, asa cum a facut-o criza asiatica. Singurul domeniu in care Uniunea Europeana a fost afectata negativ a fost cel cu privire la investitiile straine directe din America Latina (o optime din aceste investitii au mers in aceasta zone in perioada 1999-2000).

Investitiile s-au redus cu 2,5% datorita cresterii costurilor de capital, scaderea cursurilor bursiere si a profiturilor agentilor economici (costurile cu forta de munca au crescut in conditiile unei proaste corelatii intre salarii si productivitatea muncii).

Legaturile financiare si internationalizarea firmelor au agravat efectele care au actionat in special asupra investitiilor si au grabit propagarea socurilor externe. Ca rezultat, cresterea P.N.B.-ului a cunoscut un declin de la 3,8% inregistrat in al doilea sfert al anului 2000 la 1,7% in al doilea sfert al anului 2001, dupa care s-a stabilizat in ultimul sfert al anului. Contributia nesatisfacatoare a cererii interne s-a datorat partial tensiunilor geopolitice, dar si cresterii modeste a consumului privat (0,6%). Aceasta situatie este consecinta, conform Comisiei Europene, scaderii cursurilor bursiere, supraevaluarea inflatiei ca urmare la trecerea la euro, precum prognozele privind cresterea somajului si deteriorarea finantelor publice, piata muncii ajungand intr-un impas in unele state membre ale Uniunea Economica si Monetara. Rata somajului a fost de 8,3%, in crestere cu 0,3 puncte procentuale fata 2001, datorata in principal reducerii ritmului de crestere a locurilor de munca.

Desigur cresterea inflatiei si implicit degradarea puterii de cumparare a populatiei a jucat un rol major in incetinirea cresterii economice in zona euro. Nivelul maxim al inflatiei de 3,4% a fost atins in mai 2001, pentru a reveni apoi la 2% la sfarsitul anului. La inceputul lui 2002, inflatia a crescut din nou, nedepasind totusi pragul stabilit de Banca Centrala Europeana. Procesul inflationist a evoluat apoi cu un ritm moderat de aproximativ 2%, fapt datorat stabilitatii promovate de Uniunea Monetara Europeana.

Doi factori au stat la baza acestor oscilatii: primul a fost cresterea preturilor bunurilor de import, crestere generata de cursul ridicat al petrolului si slabiciunea euro. Al doilea a fost cresterea preturilor produselor alimentare generata de epidemia de febra aftoasa.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate