Analiza si evaluarea calitatii marfurilor

Analiza si evaluarea calitatii marfurilor

Nivelul calitativ al marfurilor poate fi apreciat cu ajutorul metodelor de verificare a calitatii acestora. Analiza marfurilor cuprinde metodele de determinare a compozitiei materialelor, de stabilire a caracteristicilor produselor finite si a posibilitatilor de intrebuintare ale acestora, de verificare a produselor finite obtinute in diferite industrii, permitand aprecierea calitatii acestora.

Metodele de analiza a marfurilor se pot clasifica dupa mai multe criterii, si anume:

dupa natura informatiei furnizate, analiza poate fi: calitativa si cantitativa;

dupa principiul metodelor folosite, analiza poate fi: chimica, fizico-chimica, fizica, biochimica, microbiologica, mecanica etc.

Indicatorii cu ajutorul carora se apreciaza noncalitatea sunt: indicatorii demeritelor, indicatorii reclamatiilor consumatorilor si indicatorii rebuturilor.

Metoda penalizarii defectelor sau metoda demeritelor presupune prelevarea unui esantion de n produse dintr-un lot, constatarea si clasificarea defectelor acestora, urmata de penalizarea defectelor, in functie de gravitatea lor.

Cele patru clase de defecte, cu influente diferite asupra comportarii in functionare a produsului analizat, sunt: defectele critice, care impiedica complet functionarea produsului; defectele principale, care diminueaza posibilitatile de intrebuintare ale produsului, generand pierderi de functii ale produsului sau neajunsuri; defectele secundare, care nu reduc posibilitatile de intrebuintare, ci scad eventual performantele produsului, lucru mai putin sesizabil; defectele minore, care nu implica inconveniente, fiind, in general, insesizabile.

Indicatorii reclamatiilor consumatorilor se determina pe baza unor chestionare, in care sunt solicitate informatii cu privire la marfurile achizitionate, de prim interes fiind gradul de satisfacere a necesitatilor sau a cerintelor clientilor. Informatiile cu privire la modul de comportare a marfurilor la utilizator sunt analizate, deficientele semnalate urmand sa fie corectate, contribuindu-se astfel la imbunatatirea caracteristicilor de calitate ale marfurilor.

Indicatorii rebuturilor exprima valoarea, procentul rebuturilor sau pierderile provocate de rebuturi. Rebuturile sunt produse care nu ajung pe piata, deci nu sunt marfuri, ele fiind analizate de catre producatori.

Metode care urmaresc comportarea produselor la utilizator

Fiabilitatea reprezinta caracteristica marfurilor de a functiona, in conditii normale de utilizare, o perioada indelungata.

In perioada de rodaj au loc frecvent defectari, numarul acestora scazand insa in timp. Aceasta perioada corespunde perioadei de garantie, producatorii fiind preocupati sa asigure buna functionare a produselor, suportand cheltuielile ce le impun diversele neconformitati ale acestora.

Mentenabilitatea reprezinta capacitatea produselor de a fi intretinute, respectiv reparate si repuse in functiune intr-un timp cat mai scurt.

Mentenabilitatea este influentata de urmatorii factori: accesibilitatea la subansamblele produsului, incluzand posibilitatea rapida de indepartare sau includere in ansamblu a partilor componente; existenta pieselor de schimb si asigurarea service-ului, ceea ce impune prezenta unui personal calificat care sa determine si sa remedieze neconformitatea.