	Afaceri	Agricultura	Economie	Management	Marketing	Protectia muncii
	Transporturi

Merceologie

Index » business » » economie » Merceologie
» Defecte, cauze posibile si masuri de remediere ale masei de ciocolata la rafinare

Defecte, cauze posibile si masuri de remediere ale masei de ciocolata la rafinare

Defecte,cauze posibile si masuri de remediere ale masei de ciocolata la rafinare

Argument

Cuvantul ciocolata provine dintr-o expresie indiana de pe vremea conchistadorilo,si inseamna ''hrana zeilor''.Mult timp a fost greu de crezut ca deliciosul amestec de cacao,zahar si lapte care se topeste in gura,stimuland gusturile noastre,poate fi si benefiec pentru sanatate.Totusi cercetarile recente demonstreaza ca,in ciuda opiniilor mult timp raspandite conform carora ceea ce are gust bun trebuie sa fie obligatoriu rau pentru sanatate,ciocolata este un cocteil de substante cu potential protector pentru organism.Ciocolata are efecte benefice pentru sanatate numai daca oamenii o consuma cu masura.Oamenii de stiinta au aratat rolul pozitiv al numerosilor antioxidanti prezenti in cacao.Acestia contribuie la protejarea impotriva cresterii colesterolului.De asemenea s-a descoperit un alt grup de antioxidanti care sunt si compusi importanti ai ciaiurilor.Aceste se pare ca joaca un rol important in prevenirea bolilor cardiovasculare,imbunatateste sistemul imunitar si chiar participa la scaderea riscului imunitar forme de cancer.O ancheta desfasurata pe un esantion de 6.000 de barbati si femei a scos la iveala ca ciocolata contribuie in proportie de 20% la aportul total de substante necesare organismului.Medicina s-a preocupat foarte mult asupra riscului cresterii nivelului colesterolului provocat de alimentele bogate in grasimi saturate.Este limpede astazi ca,la originii,toate grasimile saturate nu au aceeasi nocivitate ;unele dintre ele nu au repercusiuni asupra colesterolului,precum acidul stearic,care intra in proportie de 30% in compozitia de grasimi a ciocolatei.Efectele surprinzatoare ale ciocolatei la nivelul compozitiei sậngelui nu se refera numai la grasimi si la colesterol.deseori considerat ca un aliment care furnizeaza corpului un aport rapid de zahar,ciocolata dispune de fapt de un indice glicemic relativ scazut.Daca mancati ciocolata glicemia dumneavoastra va creste regulat,dar nu la fel de repede ca in cazul altor alimente sau bauturi usor digerabile pe baza de amidon sau zahar.Astfel sun demontate anumite mituri.Consumul de ciocolata intre mesele principale nu provoaca cresterea sau scaderea zaharului din sange.Consumata cu masura ciocolata nu aduce numai nutrimente si placere,ci poate sa participe si la un regim sanatos si complet.Ciocolata este un aliment energetic si psihostimulator cu propietati cardiovasculare.

Compozitia sa bogata in glucide si in lipide face din ciocolata un anumit aliment energetic prin excelenta.De asemenea este o sursa importanta de magneziu,calciu,potasiu,minerale si fier.Cacao actioneaza asupra sanatatii fiind un element care tonifica organismul.De astel,pana la inceputul secolului al-XIX-lea erau recomandate mai multe virtutile medicinale ale cicolatei decat cele gurmande.Ciocolata actioneaza pe plan psihic.Combate lipsa afectiunii,deceptiile,starile nervoase ..este un curativ simptomatic al mai multor tulburari afective .Actiunea terapeutica din produsele farmaceutice de alta data era foarte dezvoltata :ciocolata cu ghinda contra anemiei generale, ciocolata purgativ si ciocolata antiveneriana.Din punctul meu de vedere ciocolata este alimentul impotriva tristetii,este una dintre ispitele pamantesti care ne incanta toate simturile iar noi ne lasam bucurosi ispititi de ea.

Materii Prime si Auxiliare

Boabele de cacao

Semintele fructului arborelui de cacao cresc in regiunile ecuatoriale si tropicale,America Centrala,

,Africa,Sudul Asiei,Indonezia.

Arborele datorita climei infloreste aproape tot timpul anului,are flori,fructe verzi.Fructul are o forma alungita lungime 25-30cm si diametrul 6-10cm.Bobele de cacao coapte au culoarea alb-roz sau violet palid.Sunt invelite cu o pilita subtire si are embrionul la capatul rotunjit al bobului.Are un gust amar,astrigent si in sectiune are o culoare gri-violet.Dupa recolatare fructele sunt taiate cu cutite speciale,sunt scoase boabele de cacao si supuse fermentarii.Proba cea mai buna pentru un lot de boabe se poate face prin prajirea unei boabe si prelucrarea ei pana la masa de cacao.Dimensiunile boabelor variaza dupa sortiment :grad de maturitate si dupa modul de prelucrare.Este de dorit ca boabele sa fie cat mai grele si totodata poroase.

Untul de cacao

Untul de cacao obtinut in urma presarii :nu este perfect pur ci poate sa contina pana la circa 2% particule fine de cacao.in cazul in care nu este folosit in fabricatia directa a ciocolatei,aceste particule trebuie indepartate .Untul de cacao difera de celelalte grasimi alimentare obisnuite in ceea ce priveste consistenta(untura si unt).El este tare la o temperatura in jur de 20°C si sfaramicios si prezinta o ruptura aschioasa.Untul de cacao se topeste intre 31,5°si 35°C.Intervalul de inmuiere variaza intre 23°si 24,5°C iar la cel de solidificare intre 30°si 31,4°C.Culoarea untului de cacao in stare solida este galben curat si deschis .O prajire mai accentuata si un continut de coji mai ridicat in masa de cacao determina inchiderea culorii untului de cacao.Gustul untului de cacao este placut,dulce si aromat.in gura se topeste usor ,producand o racire usoara,abia perceptibila.Mirosul este aromat specific si nu depinde de sortul de boabe folosite.Aroma untului de cacao este greu volatila ceea ce face sa nu poata fi indepartata,deat foarte greu.Densitatea relativa a untului de cacao in stare lichida este mai mica decat in stare solida.Untul de cacao la solidificare sufera o contractare ceea ce inlesneste scoaterea ciocolatei din forme.Untul de cacao are o insusire importanta si anume durabilitatea sa in timp ceea ce face sa nu rancezeasca.

Masa de ciocolata

Prin masa de ciocolata se intelege un amestec omogen de masa de cacao,zahar pudra si unt de cacao cu sau fara alte adaosuri(lapte praf,cafea).in functie de raportul diferitilor componenti rezulta mase de ciocolata cu compozitie diferite,iar in functie de calitatea si raportul diferitelor sorturi de boabe folosite se obtin mase de ciocolata diferentiate calitativ.in funtie de continutul de zahar se disting urmatoarele tipuri de masa de ciocolata,respectiv ciocolata foarte dulce,dulce,semidulce,semiamara,amara si foarte amara.Continutul de grasime a maselor de ciocolata variaza de la 22%-40% unt de cacao.Se distinge ciocolata de menaj,ciocolata obisnuita sau simpla,ciocolata fondanta si ciocolata cuvertura folosita pentru acoperirea nucleelor.in aceasta etapa se amesteca masa de ciocolata,zaharul si untul de cacao conform retetei de fabricatie.

Se obtine un amestec omogen cu particule fine pana la 30 microni.Masa de ciocolata dispersie in care faza lichida este untul de cacao si faza solida este zaharul si particole solide ale boabelor de cacao.in aceasta etapa se adauga si lapte praf sau concentrat pentru ciocolata cul apte sau cafeaua pentru ciocolata moca cu lapte.

Zaharul

Zaharul este un fel de carbohidrat cel mai des folosit fiind zaharoza un solid alb cristalin.Este folosit ca aliment pentru a indulci sau da gust la bauturi si mancare.Alte feluri de zahar,ca si glucoza este folosit ca o rezerva pentru energie potentiala folosita in celulele biologice.Zaharul face parte din categoria polizaharidelor ,obtinut din sfecla de zahar in tarile cu clima temperata si din trestia de zahar din tarile cu clima calda. Etimologia denumirii provine din limba araba sukkar (verb: sakkara) ce inseamna , 'placere'.Energia calorica a zaharului este 16,8 kJ pe gram.

Sfecla de zahar se cultiva pentru radacini,din care prin prelucrare se obtine ca produs principal, zaharul. Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivitate materia prima de buna calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara noastra si din intreaga Europa.

Pentru agricultura Sfecla de zahar , necesita lucrari speciale de pregatire a terenului, intretinerea culturilor si avand un aparat radicular profund , este necesara la intocmirea asolamentelor agricole. Sfecla de zahar se utilizeaza din primul an de vegetatie cand se formeaza radacina si frunzele (in al doilea an de vegetatie are loc fecundarea si formarea semintei, planta devenind "semincer" adica producatoare de samanta). Radacina sfeclei de zahar este formata din:
- cap sau epicotil - portiune care poarta si frunzele;
- gat sau cotlet, respectiv hipocotil;
- corpul radacinii sau rizocorp;
- codita terminala cu radacinile derivate din aceasta.
Pe corpul sfeclei se afla doua santuri (pe o fata si alta) din care ies radacini laterale care se intind pana la varful coditei.

Zaharul brun isi datoreaza culoarea melasei. Este fie un tip de zahar nerafinat (sau partial rafinat), cu cristalele continand resturi de melasa, fie un zahar alb, rafinat, caruia i s-a adaugat melasa. Zaharul brun natural este cel produs la prima cristalizarea trestiei de zahar. Nu contine aditivi, coloranti sau alte chimicale. Zaharul brun natural contine mai multa melasa, ceea ce creste si continutul sau de minerale.

Melasa folosita de obicei este cea obtinuta din trestie de zahar, caci gustul sau este preferat celei apartinand melasei provenite din sfecla de zahar. Zaharul alb folosit poate proveni fie de la sfecla, fie de la trestia de zahar, caaci diferentele de aroma si culoare sunt oricum acoperite de melasa.

Zaharul bucati forma bucatilor poate fi prismatica bucatile de zahar pot prezenta duritate mare sau redusa.

Zahar pudra (farin) rezulta prin macinarea zaharului cristalizat si uscat.Se diferntiaza dupa finete.

Lapte praf

Este un aliment complet datorita continutului de substant nutritive si mai ales de proteine.Laptele este un sistem coloidal fizico-chimic si anume o emulsie sau suspensie de grasimi intr-o solutie apoasa care contine in stare dizolvata lactoza,saruri minerale.

Compozitia laptelui :87% apa,grasime 3-5%,lactoza 5%,saruri minerale o,7%,proteine 3,5%

Substantele proteice din lapte contin peste 30%din proteinele indispensabile alimentatiei umane (cozeina,lactoglobulina,lactoalbuneina)

Grasimea laptelui contine cefalina,lecitina,sfingomielina,steroli/steride care determina coresterolul.

Saruri minerale :fosfati,cloruri,citrati de calciu ,de sodiu,de potasiu.

Laptele mai contine enzime lipoza care descompune grasimile ,proteaza,fosfotoza si peroxidoza care sunt indicatori in procesele termice la care este supus laptele.

Vitamine

A(contine 30% din necesar)

B1(23% din necesar)

B2(85% din necesar),PP(66% din necesar)

Depozitarea Materiei Prime si Auxiliare

Depozitarea boabelor de cacao

Depozitarea boabelor de cacao se poate face in magazii special amenajate si in silozuri celulare,pe sorturi.

Magaziile pentru depozitarea boabelor de cacao in saci trebuie sa fie spatioase,uscate aerisite si reci ,iar geamurile trebuie sa aiba in mod obligatoriu protectie contra intrarii razelor directe ale soarelui.Cele mai bune sunt magaziile din piatra sau din beton cu peretii si pardoseala perfect netede(din sfalt,ciment sau placi)

Silozurile celulare.

Depozitarea in siloz este mai rationala si prezinta urmatoarele avantaje:depozitarea cu pierderi minime,pastrarea buna,mentinerea mai buna a igienei,posibilitatea de a conduce de la distanta silozul,precum si automatizarea depozitarii in totalitatea ei.

Un pericol in fabricile de ciocolata,dar,in special in depozitarea boabelor de cacao il reprezinta molia de cacao.Aceasta produce contaminarea boabelor,semifabricatelor si a produselor finite,ducand la distrugerea intensa a acestora.

Boabele de cacao sfaramate sunt depozitate in buncare diferite dupa varietatile de boabe din care provin.Prin intermediul unor dozatoare ele trec din buncare intr-un transport elicoidal si apoi prin transportor pneumatic la un buncar de amestec.De aici boabele sfaramate sunt preluate pentru macinare.

Masa de cacao rezultata la morile de cacao este depozitata in rezervoare speciale.Transportul de la moara de cacao la rezervor se poate face prin cadere libera,cu ajutorul bazinelor sau prin pompare.

Descrierea Procesului Tehnologic

Curatirea si sortarea boabelor de cacao

Boabele de cacao primite de catre fabrici au o serie intreaga de corpuri straine de natura diferita cum ar fi:buati de pamant,nisip,praf,pietricele,bucati de sfoara de saci,particule metalice,bucati de lemn.De asemenea ele contin o oarecare cantitate de boabe lipite,sfaramate si coji de boabe atacate de daunatori.in al treilea rand,trebuie observat ca boabele de cacao au diferite marimi.Fata de cele aratate mai sus este necesar a se realiza o curatire si sortare a boabelor de cacao atat pentru obtinerea unui produs de buna calitate cat si pentru protejarea masinilor din fabricile de ciocolata si praf de cacao.

Prajirea boabelor de cacao

Operatia de prajire a boabelor de cacao este foarte importanta,fiind unul din factorii principali in obtinerea unui produs de buna calitate.

In timpul prajirii boabelor de cacao au loc o serie de modoficarii fizice si chimice importante:

se reduce simtitor continutul de umiditate(de la 6-8% cat este in boabele crude,la 2-3% la boabele prajite)

se indeparteaza o parte din substantele valatile,respectiv acizi volatili,in special acele substante cu gust si miros neplacut(acidul acetic)

se modifica substantele tanante,atenuandu-se in mare parte gustul astrigent si amar al boabelor,aroma se reliefeaza mai bine,se imbunatateste si se modifica culoarea boabelor;o parte din amidonul insolubil continut de boabe trece in forma solubila,iar o parte din untul de cacao din miez trece in coaja.

coaja capata o fragilitate mai accentuata permitand separarea de miez,iar acesta devine si el fragil si se sfarama usor.

Desfasurarea procesului de pregatire a boabelor de cacao este in funtie de mai multi factori,si anume:de felul boabelor de cacao,de scopul urmarit,de felul prajiri si de felul(tipul)de utilaj folosit.in cazul boabelor de cacao cu aroma fina,temperatura de prajire este mai redusa decat in cazul boabelor de cacao comune.De asemenea in general,la fabricarea prafului de cacao temperatura de prajire este mai ridicata decat la aceea a ciocolatei.

Sfaramarea boabelor de cacao prajite si curatirea

lor de coji si germeni

Prin aceasta operatie se indeparteaza cojile,pilitele argintii si germeni care nu se admit in continutul produsului finit decat in cantitati"tehnice inevitabile"(2%).in acelasi timp este de observat ca pierderile de miez in coji la separare sa fie cat mai mici.Masinile special construite in acest scop realizeaza sfaramarea boabelor si separarea miezului sfaramat(crupe si gris) de coaja si germeni(embrioni),cu indepartarea lor ulerioara.in operatia de spargere si curatire a boabelor de cacao rezulta pierderi care se datoresc indepartarii cojilor germenilor,precum si a particulelor de miez antrenat odata cu coaja.

In general pierderile de miez reprezinta 0,1-0,3% fata de cantitatea de miez.in acelasi timp trebuie mentionat ca in miez mai ramane o anumita cantitate de coji,care este de circa 2%.

Macinarea sfaramaturilor pentru a obtine

Masa de cacao

Miezul boabelor de cacao este format din celule izolate in care se afla inchis untul de cacao,granulele de amidon si substantele proteice.Prin macinare,din miezul boabelor de cacao se obtine masa de cacao.Macinarea sfaramaturilor are scopul de a rupe tesutul celular si pereti celulelor care elibereaza astfel untul de cacao pe care-l contin.Masa de cacao rezultata in stare calda este o suspensie in care faza lichida o reprezinta untul de cacao,iar cea solida granulele de amidon,de albumine si fragmente de tesut celular.

Dimensiunile celulelor miezului sunt cuprinse intre 23 si 40µ,iar grosimea peretilor celulari de 12µ.Pentru a se asigura o macinare buna este necesar ca,pe masura maruntirii sfaramaturilor,distanta dintre elementele de macinare ale morii sa se micsoreze treptat pana la cateva zeci de microni.

Masa de cacao este fluida,pentru ca la macinare o cantitate importanta de grAsime iese din celule;datorita caldurii produse prin frecare in aceasta stare este posibila maruntirea mai avansata a particulelor care sunt in suspensie.La macinare,pentru a nu lasa sa creasca temperatura prea mult,este necesara o racire.

Masa de cacao are un continut de unt de cacao care variaza intre 52 si 58%;in medie se socoteste 55%.in stare fluida ea se supune usor operatiilor ulterioare de prelucrare.

Umiditatea sfaramaturilor are un rol important in procesul de macinare;de ea depinde vascozitatea masei de cacao si cu aceasta gradul de maruntire a masei de cacao.Umiditatea in masa de cacao reduce fluiditatea,deoarece apa si particulele solide de celule umezite resping grasimea si prin aceasta ingreuiaza alunecarea particulelor solide in untul de cacao.De aceea pentru a se obtine o finete corespunzatoare,este necesar ca umiditatea sa fie circa 1% si in orice caz sa nu depaseasca2%.Vascozitatea masei creste cu continutul de umiditatea.

Macinarea este,de asemenea ,ingreuiata printr-un continut mai mare de coji si germeni,deoarece acestea contin putina grasime,in schimb tesutul celular este mai tare.

Procesul de macinare este in schimb usurat prin transformarile pe care le sufera peretii celulari la prajire si la tratare.Prin aceste operatii,peretii celulari devin mai fragili(sfaramiciosi);sfaramaturile pierd din taria si din elasticitatealor si se macina mai usor.

Masa de cacao pentru praf de cacao este necesar sa fie macinata mai fin decat pentru ciocolata avand in vedere ca operatiile de maruntire ulterioara a turtelor este foarte greu de realizat.Particulele nu trebuie sa fie mai mari de 25-30µ,in caz contrar mai trebuie maruntite din nou.

Presarea masei de cacao

Pentru ca presarea masei de cacao sa decurga in bune conditii,este necesar ca vascozitatea masei de cacao ,in momentul presarii,sa fie cat mai mica posibil.

Aceasta este in funtie de temperatura si umiditatea masei de cacao.Temperaturile normale de lucru sunt intre 70 si 90°C.La o temperatura mai ridicata,praful de cacao capata gust de ars si de cacao trebuie sa fie de maximum1,5%.

Presrea se executa in prese hidraulice.Principiul care sta la baza acestuia fel d eprese este principiul lui Pascal (legea presiunii hidrostatice).in functie de tipul de praf de cacao ce se urmareste a se obtine,presareapoate fi exercitata la o presiune mai mica(pentrul praful putin degresat)si la o presiune mai mare(pentru cel mult degresat).

Cu cat se urmareste a se obtine o extragere mai avansata de unt de cacao din masa respectiva,cu atat timpul de extragere este mai mare.

Sfaramarea turtelor de cacao

Praful de cacao rezulta prin zdrobirea turtelor de cacao obtinute la presarea urmata de macinarea fina a particulelor grosiere zdrobote si uneori de cernerea macinarii.Turtele de cacao ce ies de la presare au o temperatura ridicata(70-80°C)temperatura la care untul de cacao din turte este in stare lichida.Pentru a se putea realiza o zdrobire buna si in acelasi timp pentru a se evita imbacsirea masinii de zdrobit,turtele de cacao se supun racirii.Racirea se poate efectua fie in incaperile obisnuite de lucr,fie in incaperi special amenajate cu racire artificiala.S-a constatat ca timpul de racire in conditii naturale necesita circa 16-18 ore pentru ca turtele sa ajunga la o temperatura de aproximativ 30°C, in timp ce in conditiile racirii artificiale la o temperatura scazuta acest lucru se poate realiza in 4-5 ore.Este de observat ca la temperaturi mai joase turtele devin foarte tari.La macinarea fina ulterioara se obtin particule de ordinul zecilor de microni.Pentru obtinerea unui praf de cacao de culoare bruna-roscata-inchis trebuie aratat ca in afara de continutul de grasime,procedeul de tratare,finetea produsului macinat,un rol important il joaca respecatarea stricta a procesului tehnologic,si anume regimul de temperare a turtei si a prafului de cacao dupa macinare.Temperatura de racire este in funtie de continutul de unt de cacao pe care-l are turta,respectiv praful de cacao.Temperatura aceasta creste cu scaderea continutului de unt de cacao si variaza intre 18-22°C.

Calcul Tehnologic

Consumul specific pentru a obtine 100kg masa de cacao cu 53% grasime este de 123 boabe de cacao.Care este consumul specific teoretic fara pierderii de boabe de cacao pentru a obtine 100kg unt de cacao daca procentul in turtele de cacao e de 22%?

Notam cu:

Mc-masa de cacao(kg)

gMc-continutul de grasime(%)

B-boabe de cacao(kg)

U-unt de cacao(kg)

Cs-Mc/B-consum specific de boabe pe masa de cacao

T-turte(kg)

Gt-continut de grasime in turte%

Bilant total de obtinere al untului de cacao

Mc=U+T

Bilant partial in unt de cacao

UMc-untul din masa de cacao kg

UMc=U+Ut

Ut-cantitatea de unt din turte kg

Calculam cantitatea de unt din masa de cacao

UMc=Mc· gmc = 100 kg · 53/100

Calculam untul din turte

Ut = T 22/100 = (M -U) 22/100 =(M -100)

Mc 53/100 = 100kg + (M - 100) - 22/100

53M = 1000 + 22M - 2200

31M = 7800

M = 7800/31 =251,61KG

123 kg Buc_ _ _ _ _ _ _ 100 Mc

X_ _ _ _ _ _ _251,61 kg

X = 123 251,61/100 = 309,48 kg Bc/100kg Uc

Colegiul Tehnic Industrial Dumitru-Motoc

Bucuresti

PROIECT

Operator in industria uleiului,zaharului si produselor zaharoase.

Elev

Nedelea Laura

Clasa a-XI-a E A.C.

Profesor coordonator

Profesor inginer Doina Speranta Dascalu

iunie-iulie 2009

Masuri de protectie a muncii la fabricarea ciocolatei

Procesul tehnologic de fabricare a ciocolatei,a untului si a prafului de cacao,fiind aproape in totalitate mecanizat si automatizat pentru a evita accindentarea se impune ca muncitorul sa cunoasca foarte bine modul de functionare si supraveghere a instalatiilor.

-in sectiile de depozitare,curatirea,prajirea si de sfaramare a boabelor de cacao,procesele de lucru fiind mecanizate,muncitorii din acest sector trebuie sa cunoasca foarte bine regulile de functionare si momentele de pornire-oprire a utilajelor.in cazul unor manipulari gresite instalatiile se pot defecta sau pot provocagrave accidente de munca.

-La tabloul de comanda centralizata,la tablourile si instalatiile elctrice interventia se va face numai de personal instruit pentru asemenea interventii.

-Prajitorul de boabe de cacao trebuie curatat dupa fiecare schimb de lucru pentru a evita depunerile de praf si coji de cacao care conduc la incendii.Curatirea prajitorului se face nu mai dupa ce acesta a fost scos de sub tensiune,iar aburul a fost oprit pentru a evita arsurile sau electrocutarile.

-La presa de cacao,in timpul incarcarii,presarii si descarcarii presei,este interzis ca muncitorul sa intervina cu mana sau alte dispozitive la oalele de presare ,la arcuri.in caz de defectiune,se va anunta imediat maistrul de schimb.Concasorul,moara si sistemele de transport a pudrei de cacao vor fi prevazute cu aparatoare de protectie la angajare si la piesele in miscare.Alimentarea concasorului pentru spargerea turtelor de cacao va fi facuta de un muncitor special instruit.

-Broezele vor lucra numai cu aparatoarele fixate la locul lor.Nu se va folosi spaclu sau alte unelte metalice in apropierea jgheabului de alimentare.Deasupra jgheabului,se va monta un gratar pentru evitarea patrunderii corpurilor straine sau introducerea mainilor muncitorilor intre primul grup de valturi.

-La consele tancurilor pentru stocare,temperatoare si pompele pentru ciocolata,ungerea si orice interventie se vor executa de personalul calificat si numai cu masinile oprite.

-La instalatiile de tablat ciocolata,in anumite puncte sunt prevazute micriintrerupatoare,care in caz de defectiune,dereglarea sau simpla atingere,intrerup funtionarea instalatiei.Orice interventie se va face numai dupa ce instalatia a fost oprita.

Bibliografi

Utilajul si tehnologia produselor zaharoase

Autori :Rapport, L.Iliescu, I.Ion Fluieraru

Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1980

Colectia de STAS-URI

Internet

Anexe