METODELE DE CERCETARE ALE MERCEOLOGIEI.

1. Principii de baza.

Merceologia ca disciplina stiintifica orientata spre studiul produsului, in faza sa de marfa, porneste de la conceptul ca acesta reprezinta o anumita structura cu functii care permit realizarea caracterului utilitar. De aici rezulta directiile de baza a metodologiei cercetarii merceologice astfel:

- stabilirea legaturii intre utilitatea produsului si necesitatea exprimata prin cerere,

- integrarea rezultatelor partiale intr-un sistem stiintific in vederea aprecierii corecte a intregului, produsul - marfa.

- completarea si corelarea tuturor datelor privind nivelul caracteristicilor de calitate, folosind cele mai diferite mijloace de analiza si apreciere.

Metode generale

Metode generale care sunt regasite la toate disciplinele stiintifice:

metoda inductiva, prin analize de la particular la general permite legaturi cauzale ale datelor acumulate in timp, elaborarea de prognoze si strategii;

metoda deductiva, prin analize ale generalului permite cunoasterea particularului (de ex. cunoscand un prospect si comparandu-l cu produse similare de pe piata se poate deduce comportarea produsului prezentat in prospect, etc);

metoda analizei si sintezei permite prin descompunere aflarea aportului fiecarei parti la calitatea ansamblului (analiza valorii) si prin regrupare permite aflarea sistemului de corelatii intre parti la calitatea ansamblului;

metoda matematica - statistica au aplicabilitate si se folosesc cu adresa directa la marfa si in cazul merceologiei.

3. Metode specifice.

Metode specifice, desi se regasesc si in cadrul altor stiinte, in cercetarea obiectului lor de cercetare, pentru merceologie sunt definitorii si se coreleaza cel mai bine cu marfa si marea ei varietate de manifestare in orientarea spre satisfacerea cerintelor. Metodele speciale sunt: metodele psihosenzoriale, tipologice, comparatia, experimentul si testarea produselor.

Metodele psihosenzoriale sau organoleptice se bazeaza pe utilizarea simturilor, oferind informatiile primare despre: forma, marime, culoare, gust, grad de prospetime sau de degradare, etc. Se urmareste obiectivarea acestei metode pentru a nu da rezultate cu abateri mari generate de subiectivitatea simturilor.

Metoda tipologica are o utilitate deosebita pentru studierea sortimentelor si relevarea caracteristicilor de calitate specifice care sa constituie o unitate de referinta in aprecierea varietatilor de raspuns la o solicitare de trebuinta.

Analiza comparativa este o adancire a cercetarii tipologice in vederea realizarii unei ierarhizari a utilitatilor si a scarii de valori a produselor destinate aceluiasi scop de acoperire a trebuintelor. Analiza comparativa este o sugestie rationala oferita cumparatorului si o baza de comparare utilitate - pret.

Metoda experimentala referitoare la marfuri poate scoate in evidenta corecta exprimare a functiilor produsului, a serviciilor oferite in conditiile de exploatare concrete si care se vor reproduce pe cale de laborator pentru a permite reproductibilitatea lor si compararea rezultatelor.

Testarea produselor este o continuare a metodelor experimentale, prin care se urmareste evidentierea limitelor de utilizare si comportamentul in conditii de exploatare normale si vitrege sau incorecte sau la nivelul maxim de solicitare ce poate apare in faza consumului. Testarea se realizeaza atat cu mijloace de laborator cat si senzoriale. Datele culese se apreciaza prin analiza si sinteza si constituie baza pentru aprecierea tipologica si comparativa. Imbinarea mijloacelor tehnice de incercare cu cele senzoriale poate determina obtinerea de informatii asupra valorilor utilitare reale si nu potentiale.

4. Metode de cercetare moderne.

Metode de cercetare moderne cu aplicabilitate la merceologie care se transfera din domeniul ingineriei, psihologiei, marketingului si a managementului sunt: analiza valorii, analiza morfologica si metoda Brainstorming.

Analiza valorii urmareste ca la proiectarea produselor sau imbunatatirea lor sa se realizeze:

maximizarea raportului intre valoarea de intrebuintare a produsului si costurile de productie;

imbunatatirea calitatii;

cresterea gradului de civilizatie prin introducerea in consum a produsului proiectat sau a imbunatatirilor preconizate;

asigurarea unei bune productivitati a muncii.

In scopul realizarii obiectivelor, produsul este analizat prin functiile sale in raport cu mediul si utilizatorul, prin nivelul de importanta a fiecarei functii si dimensiunea sa tehnica. Toate acestea se raporteaza la costuri individualizate pe fiecare functie.

Analiza morfologica se bazeaza pe studierea sistematica a unui numar de valori de intrebuintare exprimate prin proprietati la un anumit nivel de performanta care se cuprind intr-o matrice urmarind obtinerea unor variante noi de produs prin combinarile ce rezulta (dupa metoda elvetianului Zwichy).

Metoda Brainstorming urmareste identificare in grup a celor mai bune idei privind produsele noi sau perfectionarea celor existente. Discutarea caracteristicilor produsului si a utilitatilor sale se desfasoara fara un plan prestabilit, ele se evidentiaza in cadrul grupului de discutii prin persistenta lor si prin intensitatea cu care sunt sustinute de membri grupului. Foarte importanta la aceasta metoda este corecta inregistrare a parerilor exprimate.

Toate rnetodele folosite in cercetarea merceologica poarta amprenta obiectului de studiu - marfa, care este urmarita asupra masurii in care prezinta potentele proiectate si realizate de a fi utila scopului pentru care a fost destinata.