OBIECTUL. SI METODA MERCEOLOGIEI

1.1. Definitia merceologiei

Marfa ca obiect al schimburilor economice are proprietati generale si specifice care ii dau o anumita utilitate pentru satisfacerea unei nevoi in grade si intensitati diferite. Existenta unei mari varietati a nevoilor determina o diversitate mare a produselor si serviciilor. Studierea gradului de acoperire si de satisfacere a nevoilor prin calitatea si sortimentul marfurilor se face, in principal, studiind merceologia.

Etimologic, merceologia inseamna merx, mercis - marfa si logos - stiinta. Termeni echivalenti in alte limbi: Warenkunde - germana, science of commoditles - engleza, science of marchandises - franceza, merceologia -italiana, mercologia - spaniola, towaroznawcze - polona, varologio - esperanto, s.a.

Stiinta marfurilor are ca obiect de studiu propietatile marfurilor care le confera utilitate, respectiv calitate, realizata in stransa corelatie cu cerintele pietei, pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor, in conditii de eficienta economica.

Merceologia este stiinta cercetarii tehnico-economice a produselor integrand notiunile de utilitate, calitate, necesitate, eficienta economico-sociala.

Merceologia studiaza produsele din puncte de vedere tehnic, economic, social in interdependenta.

Studiul marfurilor din punct de vedere tehnic inseamna:

- cunoasterea materiilor prime, a produselor specifice, a grupelor de produse, a schemei proceselor tehnologice, a proprietatilor, a sortimentelor, cerintelor, utilizarilor, normativelor, metodelor de investigare, etc.;

cunoasterea formarii si controlului calitatii, rnetodelor de conducere si management ale calitatii;

controlului calitatii proceselor de productie, controlului calitatii produselor, etc;

cunoasterea garantarii si protectiei calitatii produselor care cuprinde: ambalarea, marcarea, transportul, incarcarea, stocarea si dezvoltarea lor ca o unitate complexa.

Studiul marfurilor din punct de vedere tehnic reprezinta functia tehnica a     merceologiei. Prin testele de marketing se coreleaza cerintele de calitate solicitate de consumatori cu conditiile tehnice si tehnologice de realizare si alegere a variantei optime de produs.

Studiul marfurilor din punct de vedere economic inseamna:

cunoasterea problemelor generale pe care    majoritatea sau totalitatea produselor sau grupelor de produse le au in comun, asa cum sunt regulile de clasificare, codificarea, marcarea, standardizarea, problemele economice conexe cu economia produsului, etc.;

cunoasterea implicatiilor de natura economica a nivelului calitatii produselor si serviciilor la producator (cheltuleli de productie) si beneficiar (cheltuieli de exploatare, intretinere, reparatii, etc.) cu scopul cresteri competitivitatii pe piata;

optimizarea calitatii marfurilor in functie de costurile de fabricatie, cheltuielile de utilizare pentru realizarea de produse utile si rentabile;

optimizarea gamei sortimentale de marfuri in functie de corelerea criteriilor de calitate, economice (consumuri de materii prime, energie, etc.), sociale (ergonomice, ecologice, s.a.) si in functie de analiza fluctuatiilor cererii si ofertei;

abilitatea de a folosi cunoasterea produselor pentru scopuri comerciale, informatice, publicitare, logistice si arbitrale, precum si pentru calificarea posibilitatilor substituirii lor in procesele tehnologice si in consum. Studiul marfurilor din punct de vedere economic reprezinta functia economica a merceologei.

Studiul marfurilor din punctul de vedere al efectelor sociale inseamna cunoasterea proprietatilor care influenteaza, direct sau indirect, starea de sanatate, nivelul de cultura si civilizatie, gustul estetic, etc., gradul de poluare a mediului inconjurator cu repercursiuni asupra calitatii vietii; dezvoltarea rnetodelor de cercetare comparativa si de testare a calitatii produselor, precum si informarea consumatorilor asupra rezultatelor cercetarilor, pentru protectia consumatorului si a mediului ambiant. Studiul marfurilor din punct de vedere social reprezinta functia sociala a merceologei.

Merceologia studiaza fenome si probleme specifice sortimentetor de marfuri si ale loturilor comerciale pe tot circuitul tehnic al acestora de la producator, in comert, la consumator, in mediul ambiant, asa cum sunt:

clasificarea;

codificarea;

standardizarea;

certificarea;

receptie calitativa si cantitativa;

pastrarea;

transportul;

comportarea la utilizator;

efectele asupra mediului;

reintroducerea in circuitul economic, daca este cazul.

Merceologia studiaza marfurile in toate etapele logistice ale circulatiei economice, intre care se stabileste un circuit informational cu feed-back temporal si spatial, asa cum se sintetizeaza in Figura 1.1.

Studiul Receptie Vanzare Grad

pietei poluare

Nevoi Produse Grad de Recilare

noi noi satisfacere Da, Nu

Fig.1.1. Flux informational pentru calitatea si sortimentul produselor si serviciilor

Merceologia studiaza marfurile accentuand asupra componentei calitative a lor, rezultand chiar noi calificari carora li se pot alatura sintagme de genul: calitologie, ingineria calitatii, caliticieni, ingineri comerciali, s.a.

Fig.1.2. Schema a principalelor domenii de studiu ale merceologiei

In concluzie, cele patru domenii de studiu ale merceologiei pot fi sintetizate prin schema din fig. 1.2.

1.2. Caracterul multilateral al merceologiei

Merceologia este o stiinta al carui obiect are un caracter complex tehnic, economic, social si conexiuni clasice cu chimia, tehnologia, stiintele economice, juridice etc. si legaturi moderne cu managementul, marketingul, informatica, etc.

Merceologia este legata prin obiectul de studiu de produs.

Viziunea moderna asupra acestuia, considerat ca raspuns al ofertei la o cerere ce se manifesta pe piata ii confera componente corporale si acorporale. Componentele acorporale privesc imaginea de produs care se formeaza in mintea consumatorilor si care va fi o imagine de referinta la alegerea marfurilor cu ocazia actului de cumparare.

Merceologia este o stiinta pozitiva si concreta, orientata direct asupra corpului material al marfii. Deci, prin excelenta va studia mai ales aspectul corporal al produsului prin proprietatile sale utilitare si care satisfac cererile de consum.

Componentele acorporale legate de imaginea produsului de marca, etc. sunt elemente de referinta, de sprijin in categorisirea si ierarhizarea produselor.

1.3 Evolutia si perspectivele merceologie

Notiunea de merceologie apare pentru prima data in lucrarea lui Johann Beckman (1739-1811) aparuta in anii 1793-1800 la Goettingen, in doua volume, avand ca titlu Vorbereltung zur Warenkunde. Nasterea merceologiei asociata publicarii cartii lui Beckman se poate considera de asemenea ca prima trecere de la practica simpla si cunostintele empirice la o disciplina stiintifica deschisa investigatiilor si potrivita pentru studiu.

Viata si lucrarile lui Beckman apartin inceputului revolutiei industriale si momentelor de varf ale iluminismului, in urma fondarilor Societatii Regale Londoneze (1662) si Academiei de Stiinte Pariziene (1666) unde se discutau descoperirile din stiintele naturii si practica comerciala. Beckman a scris in secolul al XVIII - lea. in epoca filosofilor francezi D'Alembert si Diderot.

Dezvoltarea merceologiei merge in paralel cu stabilizarea formelor capitaliste de productie si difuzia fraudelor si speculatiilor. O ampla investigatie britanica asupra fraudelor dateaza din anul 1815. A luat fiinta primul Birou francez pentru detectarea fraudelor care l-a avut ca director, din anul 1877 pe L. Pasteur.

Lumea stiintifica a celei de a doua jumatati a secolului al XIX - lea se schimba. Se desprind interesele naturaliste de cele economice. Se dezvolta pragmatismul. Stiintele naturii sunt privite cu rezerva.

Dupa al II - lea Razboi Mondial apar materii si materiale sintetice (pentru vopsele, lemn, piele, fibre, etc.). Dupa anul 1950, merceologia incepe sa analizeze fluxurile materiale si energetice ale ciclurilor productive si capata noi valente care se dovedesc mai tarziu a fi de importanta. Bilanturile materiale conduc la compararea proceselor de productie si selectarea economica a variantei de proces pentru acelasi produs; se coreleaza valoarea naturala a bunurilor (valoarea calorica, proteinele, etc.) cu valoarea economica; se fac coreletii cu asa-numita tehnologie sociala prin care se analizeaza cum tehnologia rezolva nu numai probleme economice si comerciale, ci si umane si sociale; se conecteaza atentia si asupra problemelor de mediu, folosirii exhaustive a materiilor prime si rezultatelor proceselor sub forma subproduselor, deseurilor, etc.

In Romania, merceologia a aparut ca disciplina odata cu infiintarea primelor scoli comerciale, la Bucuresti (1864), Galati (1865), iar primele manuale sunt elaborate de M. Malian (1879) si A.Vlaicu (1895). Dezvoltarea productiei de marfuri si a comertului au determinat cresterea numarului de scoli comerciale la inceputul secolului al XX - lea si infiintarea invatamantului comercial superior prin Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale din Bucuresti (1913) si Cluj (1920).

Merceologia s-a dezvoltat continuu, si-a pus bazele teoretice si metodologice cuprinse in discipline fundamentale de Baze ale merceologiei, precum si in discipline specifice de Merceologie a produselor industriale si alimentare, s.a. In multe tari se editeaza reviste de specialitate, se constituie societati nationale de merceologie (1990 in Romania si internationale ca: International Association for Commodity Science and Technology - IGVT (1976), au loc congrese internationale unde se dezbat probleme specifice, moderne, de perspectiva ale merceologiei.

Intr-o economie mondiala in care creste dematerializarea, intr-o societate post industriala, predominant infomationala nu se poate uita ca masa materiei fizice obtinuta din natura si procesata prin munca si inteligenta umana, trebuind sa satisfaca cerintele a 5, mlde persoane se ridica la mai mult de 30 mil. tone/an si ca utilizarea unei asemenea cantitati produce deseuri gazoase, lichide, solide de ordinul a cca 40 mlde tone, cifra comparabila cu greutatea biomasei, de cca 100 mlde tone, ce se formeaza in fiecare an pe continente. Este un motiv de ansamblu pentru care merceologia, capatand noi valente se conecteaza la probleme asa cum sunt:

analiza resurselor prin reexeminarea distributiei geologice si geografice si urmarirea efectelor adverse locale si globale ale exploatarilor exhaustive;

cresterea crizei necesarului de apa potabila, pentru agricultura si pentru industrie;

procesarea noilor resurse, a celor reinnobilate (combustibil din biomasa, etc.);

utilizarea biotehnologiilor (ex. lixivierea bacteriana a metalelor din minereuri provenite din deseuri, bioepurarea apelor poluate cu recuperare de metal, combaterea bacteriana a poluarii cu hidrocarburi, obtinerea proteinelor monocelulare neconventionale cu ajutorul drojdiilor, s.a.);

reintoarcerea la materiile prime naturale (fibre, cauciuc, celuloza, amidon, s.a.).

Oricum, descrierea traditionala a merceologiei facuta de Beckman nu mai este adecvata. Merceologia este o stiinta interdisciplinara, este o selectare si sinteza a cunostintelor moderne din industrie, comert si consum.