merceologie alimentara - iaurtul

 

INTRODUCERE

Iaurtul este unul dintre produsele lactate cu un continut ridicat de calciu, de aceea ar trebui consumat in fiecare zi fiind recomandat tuturor persoanelor in specia celor cu osteoporoza. Iaurtul nu e o descoperire a secolului nostru, ci el a fost folosit cu mii de ani in urma de catre popoarele Orientului Mijlociu, pentru care constituie un aliment de baza. Efectele sale benefice in vindecarea diverselor boli intestinale l-au facut repede cunoscut si astazi mai mult de o 30% din populatia globului consuma iaurt in mod regulat, fiind un aliment foarte apreciat pentru gustul sau.

I.1.CLASIFICAREA IAURTULUI:

Clasificarea iaurtului se face in functie de : .

Materia prima folosita la fabricarea iaurtului este laptele,care poate proveni de la diverse animale (mamifere) :lapte de vaca ;lapte de oaie ;

lapte de bivolita ;

In functie de continutul in grasime iaurturile se clasifica in :Iaurt dietetic 0.1% -1% grasimi ;Iaurt gras 1% - 3% grasimi ;Iaurt extra 3% - 4.4% grasimi ;Iaurt special 6% - 7% grasimi.

In functie de cantitate se clasifica in :Iaurturi mici de la 75g pana la 200g, uneori chiar 330g pentru unele sortimente ;Iaurturi mijlocii de la 375g pana la 500 g ;Iaurturi mari de la 850g pana la 1kg.

De asemenea pe piata romaneasca se mai gasesc si alte tipuri de iaurt:

- normal

- cu cereale

- cu fructe: cu pulpa de fructe sau cu aroma de fructe

- dietetic

- cu vanilie si cu ciocolata

I.2.Etape ale procesului de obtinere a iaurtului

Iaurtul este un produs pe baza de lapte care sufera unele transformari datorita actiunii unor microorganisme speciale avand proprietatea de coagulare a proteinelor.Microorganismele metabolizeaza zaharul continut de lapte (lactoza) si produsul rezultat din aceasta fermentatie lactica, adica acidul lactic, si tot ele favorizeaza la o temperatura de aproximativ 40 de grade Celsius coagularea proteinelor

Pentru prepararea iaurtului este necesar sa fierbeti laptele intr-o cratita (in functie de grasimea laptelui, consistenta iaurtului va fi putin diferita). Lasati laptele sa se raceasca, iar intr-un alt recipient amestecati un iaurt din comert sau o ceasca de iaurt facut in casa cu lapte cald. Bateti continutul cu ajutorul unui tel sau cu lingura timp de citeva minute pentru a omogeniza bine amestecul. Intr-o alta oala dizolvati la cald un pahar cu lapte praf in putin lapte, amestec pe care il adaugati in compozitia formata anterior si amestecati totul din nou. Laptele praf permite obtinerea unui iaurt de o consistenta mai ferma. Daca doriti, adaugati un pahar cu zahar pudra pentru a obtine un iaurt dulce sau eventual arome (vanilie) sau pulpa de fructe din dulceata. Puneti apoi continutul in borcane, inveliti-le cu staniol si lasati-le la bain-marine la 40 de grade Celsius sau langa o sursa de caldura. Iaurtul este gata dupa 4-5 ore si se conserva la rece (frigider) timp de citeva zile.In reteaua comerciala iaurtul are aciditatea mai mare de 160sT, iar la temperatura mai mica de 12sC, nu rezista mai mult de 12 zile

I.3.Caracteristici de calitate ale iaurtului

Calitatea iaurtului poate fi verificata prin determinarea caracteristicilor :

Senzoriale : aspect, gust, culoare, miros, consistenta coagului, prezenta zerului. Culoarea in cazul iaurtului simplu trebuie sa fie alba, in cazul iaurtului cu fructe acesta sa prezinte culoarea caracteristica fructelor respective (capsuni, caise, zmeura). Se apreciaza mai intai gustul dulce, apoi gustul acru si in final aroma.

fizica chimice : aciditate, continut de grasime, substanta uscata ;

microbiologice : Lactobacillus delbrukii subspecia bulgaricus este agentul de acidifiere, intretinere si aroma.

Defectele care pot aparea se datoreaza :

-materiei prime (defecte care apar in cazul laptelui);

-procesului tehtologic;

-neefectuarea unor verificari corespunzatoare la sfarsitul procesului;

-pastrarii si depozitarii necorespunzatoare atat in fabrica, dar si la comerciant sau consummator;

-conditii de transport necorespunzatoare;

Cele mai frecvente defecte se manifesa prin:

-modificarea consistentei ;

-modificari senzoriale de aroma, gust, miros.

II.1.Principalii producatori de iaurt

1. Danone este cea mai mare companie producatoare de iaurturi din lume, fiind, de asemenea, un important producator de biscuiti si cereale. Compania a fost fondata in anul 1966 sub numele de BSN

Danone este numarul 1 mondial in productia de iaurturi si numarul 2 mondial in producta de apa imbuteliata

Danone Romania face parte din Grupul Danone, prezent in 150 de tari, unul dintre liderii mondiali din industria alimentara. Grupul Danone este lider mondial in domeniul produselor lactate proaspete si al doilea mare producator de apa imbuteliata, biscuiti si produse pe baza de cereale. DANONE este o societate cu raspundere limitata, cu sediul in strada Nicolae Canea nr.96, sector 2, Bucuresti. In fiecare judet al tarii exista filiale, structura acestora limitandu-se la compartimentul de vanzari si cel de distributie, subordonate unui sef zonal de vanzari.

2 .Milli este un produs Friesland Foods Romania, cel mai mare producator de pe piata laptelui proaspat din tara noastra, potrivit oficialilor companiei. Friesland Foods comercializeaza in Romania marcile Milli, Oke, Dots si Completa. Pe langa brandurile internationale detinute de grup, filiala din Romania detine si brandurile Napolact si Napoca.

Friesland a intrat pe piata romaneasca la inceputul anului 2002, prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy & Drinks, companie ce detinea in acel moment in tara noastra societatile Somesana din Satu-Mare, Belcar din Timisoara si pachetul majoritar la S.C.I.L., Tirgu- Mures. Din 2004, Friesland Foods Romania este si actionar majoritar la Napolact, Cluj-Napoca.

Una din primele 10 companii de produse lactate din lume, Friesland Foods, este o companie olandeza cu o istorie de peste 125 de ani. Friesland are filiale in Europa, Asia, Africa si America de Sud, iar produsele sale sunt prezente in peste 100 de tari. Compania are 16.400 de angajati si in anul 2005 a avut o cifra de afaceri de 4 miliarde EUR.

3 .Friesland Foods si Campina, cei mai mari producatori olandezi de lactate, vor fuziona pentru a deveni cea mai mare companie de profil din lume, cu vanzari cumulate de 9,1 miliarde de euro.

Producatorul olandez Campina este si el prezent pe piata romaneasca, printr-un parteneriat cu compania locala Covalact, care comercializeaza produse lactate si sub brand propriu.

4.Societatea Comerciala NAPOLACT S.A. a luat fiinta in 1990 prin transformarea integrala a Intreprinderii de Industrializarea Laptelui Cluj.

5. Prodlacta S.A. a fost infiintata in anul 1900 si este situata in Brasov, judetul Brasov

Clientii nostri sunt firme importante de pe plan local si national. Compania noastra a inregistrat cresteri de peste 10% numai in ultimul an. Angajatilor nostri li se asigura conditii optime de promovare in cadrul firmei.

Obiectul de activitate al societatii il constituie: colectarea, transportul, prelucrarea, depozitarea, conservarea si comercializarea laptelui, produselor lactate si a inghetatei, operatiuni de import-export in activitatea proprie.

Situata in inima Transilvaniei, Napolact este continuatoarea unei traditii vechi de un secol in domeniul procesarii laptelui.Firma mama este atestata documentar in 1905 - atelierul Vlad unde se fabricau unt si branza de vaca . Firma Vlad fabrica pentru prima data in zona si introducea pe piata Clujului produsul IAURT. Incepand cu anul 1936, produce branzeturi fermentate si topite pe care le exporta in diferite tari, printre care si S.U.A.In urma nationalizarii din 1948, firma Vlad se transforma in Intreprinderea de Industrializarea Laptelui Cluj care, la randul ei, se transforma in 1990 in S.C.

Pentru a tine pasul cu tehnologia la nivel mondial societatea investeste si modernizeaza in permanenta. Extinderea si modernizarea Fabricii de branzeturi Huedin-fabrica etalon-a condus la agreerea acesteia pentru exportul in Uniunea Europeana, SUA.
Fabrica Dej este agreata pentru export SUA.
Fabrica de produse lactate Baciu- cea mai mare sectie a Napolact -a suferit continuu modernizari, mariri de capacitate si retehnologizari de ultima ora.

In laboratoarele autorizate ale firmei se controleaza in permanenta calitatea materiei prime si produselor finite, calitatea operatiilor tehnologice.
La Napolact s-a implementat pentru prima data in Romania sistemul de calitate H.A.C.C.P.

II.2Date despre cerere

Sezonalitatea cererii poate fi analizata astfel:

In timpul anului: cererea pentru iaurt este mai ridicata vara deoarece este un produs care se consuma rece si mai scazuta iarna

In timpul zilei: iaurtul se consuma cu predilectie dimineata;

Segmentare a pietei

Datorita beneficiilor sale multiple asupra sanatatii , iaurtul poate fi consumat de catre oricine, neexistand restrictii de consum . Pe piata exista foarte multe sortimente de iaurturi: alaturi de cel traditional putem gasi iaurturi degresate, tot mai mult intalnite in ultimii ani, o data cu cresterea numarului de persoane supraponderale care vor sa dea jos kilogramele in plus si iaurturile inghetate, care castiga teren in defavoarea inghetatei traditionale. Tipurile de segmentare folosite sunt : varsta, sex, mediul de provenienta, gospodarie. Astfel, iaururile existente pe piata se adreseaza unor segmente de consumatori diferite.

In functie de varsta, avem urmatoarele segmente de piata: copii intre (2 - 12 ani), adolescenti (13 - 23 ani) adulti (24 - 50 ani) si varsta a treia peste 50 ani.

Copii prefera in general iaurtul cu fructe, vanilie, ciocolata sau pe cele inghetate care castiga din ce in ce mai multa notorietate, tinerii prefera iaurtul cu fructe , si pe cel simplu, iaurtul cu cereale, cel dietetic si cel simplu se adreseaza in general adultilor, batranii consumand iaurt simplu.

In privinta consumului de iaurt o pondere mai ridicata o detin persoanele de sex feminine, acestea preferand iaurturile dietetice sau pe cele cu fructe. In randul barbatilor se observa o cerere in crestere pentru iaurtul cu cereale, care ajuta la o mai buna digestie, fiind consumat de catre persoanele cu o viata sociala activa, care nu au timp sa isi prepare o masa sanatoasa.

Produsul este consumat cu precadere de catre persoanele din mediul urban, cele din mediul rural consuma, in general, iaurt produs in gospodarie. Formarea unei familii (gospodarii va influenta consumul de iaurt prin cresterea cantitatii deoarece se doreste o alimentatie sanatoasa. In cazul persoaneleor singure, necasatorite, consumul de iaurt este mai redusa. Frecventa medie de achizitie a iaurtului a crescut de la 6,8 ori/luna la 8,3 ori/luna ceea ce demonstreaza faptul ca un consumator a cheltuit o suma mai mica la o achizitie, preferand sa cumpere mai frecvent produsul, fenomen care are drept cauza scaderea puterii de cumparare.

Piata iaurturilor.Evolutia preturilor.

In prezent, piata iaurturilor, estimata la aproximativ 300 de milioane de euro, este disputata de cinci mari producatori, printre care se afla o singura companie locala, Albalact. Cei cinci (Danone, Friesland, Tnuva, Campina si Albalact) detineau, in primele sase luni ale acestui an, o cota de piata cumulata de 82 %, in valoare, si de 75,1% in volum, potrivit datelor Nielsen. Acelasi studiu arata ca piata iaurturilor a crescut, in primul semestru al acestui an, cu doar 11% in volum, dar cu aproximativ 22% din punct de vedere valoric, fata de aceeasi perioada din 2007. O alta schimbare in piata este legata de locul de unde sunt cumparate aceste produse: daca in urma cu doi ani hipermarketurile aveau un aport de 42 % la totalul vanzarilor, in prima jumatate a acestui an contributia lor a crescut la 54,4%.

II.2.Preturi

Atat in tara noastra cat si peste hotare liderul produselor lactate este Grupul Danone, datorita numarului foarte mare de produse pe care il au dar si datorita publicitatii de care dispunde aproape fiecare produs in parte. Intre cele trei firme producatoare prezentate mai sus nu exista o mare diferenta la capitolul preturi, acestea diferind bineinteles in functie de compozitie, dimensiunea produsului si a altor componente adaugate. De exemplu, un iaurt Danone Natural de 150g are pretul de 8300 de lei pe cand un iaurt Napolact clasic se gaseste la pretul de 8500 lei, datorita diferentei de gramaj, insa daca ar fi fost acelasi gramaj,pretul ar fi fost mai ridicat in cazul iaurtului Danone.

III.Analiza sortimentului iaurtului in hipermarketul Carrefour

III.1.identificarea marcilor de iaurt comercializate in Carrefour

III.2.Prezentarea modului de etalare pe raft in sala de expunere

Observand cu atentie rafturile, am observat un lucru ce diferentiaza Carrefour Orhideea de celelalte hipermarketuri de la noi din tara, si anume faptul ca raftul cu iaurt era impartit in functie de gama din care facea parte iaurtul:iaurt natural (aproximativ 2 metri liniar), iaurt dietetic (2 metri liniar in timp ce cea mai mare parte a raftului il ocupau iaurturile cu fructe (aproximativ 6 metri liniar).

Fiecare marca de iaurt avea la randul ei mai multe sortimente, la diferite gramaje si moduri de ambalare distincte. Intalnim iaurt ambalat in pahare din material plastic la 125 grame (iaurtul Danone natural Cremoso, iaurtul dietetic Covalact cu 0.1% grasime), la 150 grame (iaurtul natural Danone Natural, iaurtul Danone Activia, Danone Cremoso), la 175 grame (Milli Clasic), la 200 grame (Iaurtul dietetic Prodlacta cu 0% grasime, iaurtul natural Lacto bifid activ), 375 grame (iaurtul dietetic Covalact cu 0.1% garsime, Milli iaurt light, Milli iaurt de baut, iaurt natural Doina cu 2.8% grasime), la 400 grame (Danone Natural cu 0.1% grasime, Lacto iaurt light, Danone Activia, Danone Cremoso); un alt material folosit ca ambalaj este sticla (Danone de baut), insa este un material mai rar intalnit la iaurturile din zilele noastre, spre deosebire de anii '90 cand principalul ambalaj al iaurturilor era sticla; un al treilea mod de ambalare il constituie galetusele, de asemenea la diferite gramaje (470 grame - Napolact, Prodlacta natural si dietetic, 800 grame - Covalact iaurt gras cu 2.8% grasime, 1 kg - Lacto iaurt bifid activ). In ceea ce priveste categoria de iaurt cu fructe, categoric domina Danone, avand o gama foarte diversificata de sortimente: Danone delicios (200 grame, 125 grame), Danone savoarea cu gust de(125 grame), Danone frutisima (150 grame), Danone Activia fibre cu bifidus (150 grame), Danone Essensis (125 si 400 grame), Danette Cream (1250 grame), danette Duet cu crema de ciocolata si vanilie (62.5 grame), Danonino (50 grame).

Ca tip de mobilier folosit pentru etalarea produselor sunt folosite vitrinele frigorifice verticale (de aproximativ 10 metri lungime si 4 metri inaltime). In Romania, exista reglementari legale foarte precise privitoare la dotarea minima pe care trebuie sa o aiba un spatiu in care se comercializeaza produse usor alterabile. Astfel, Ordinul nr. 976, din decembrie 1999 precizeaza ca, pentru pastrarea alimentelor usor alterabile, toate unitatile trebuie sa fie dotate cu spatii frigorifice compartimentate, in care produsele care emana mirosuri specifice sunt separate de cele care imprumuta mirosuri. Aceste spatii trebuie prevazute cu instalatii de control si afisaj al temperaturii, iar functionarea trebuie asigurata in permanenta si temperatura din interior inregistrata. Blaturile de expunere sunt din inox deoarece este mai usor de intretinut si este un bun conducator al agentului termic.

Vitrinele frigorifice din acest hipermarket in care erau pastrate iaurturile erau reglate la temperaturi de 4 - 6 gr C. Ele dispuneau de comanda digitala (afisaj electronic) si aveau un dispozitiv de alarma care anunta aparitia unei defectiuni in utilaj. Frigul creat in interiorul vitrinei cu iaurt este ventilat, prezentand avantajul ca fluxul de aer raceste alimentele mai rapid si omogen. Astfel de vitrina nu era intalnita si la alimentele neambalate deoarece curentul de aer elimina apa din ele si le usuca.

III.3.Comentarii privind modul de etalare

.Iaurturile sunt etalate in functie de marimea lor, mai exact, galetusele sunt asezate pe primul raft de jos deoarece, ele fiind de un gramaj mai mare, nu va fi nevoie de un efort prea mare pentru a le vedea; apoi, pe urmatorul raft si inclusiv pe ultimul de sus sunt etalate paharele cele mari, de 350 - 400 grame, in timp ce pe rafturile de la nivel mediu se aflau paharele cu gramajul cel mai mic. Ele sunt asezate la nivelul ochiului, pentru a nu risca, ca in caz contrar, ele sa nu fie observate de catre client.

Pentru a incanta ochiul cumparatorului, iaurturile erau etalate intr-un fel de piramida, adica unul peste altul pentru a oferi un aspect cat mai armonios a rafturilor.

Fiecare marca de iaurt ocupa aproximativ 1 metru liniar, cu exceptia marcii Danone, care dispunea de un spatiu de 2 metri pentru fiecare sortiment in parte

IV.Etichetarea produselor alimentare

IV.1.Prezentarea mentiunilor obligatorii pentru etichetarea marfurilor

Cele mai importante reglementari internationale privind etichetarea produselor alimentare, desi au caracter de recomandare, sunt cele elaborate de Comitetul pentru etichetarea bunurilor alimentare din cadrul Comisiei Codex Alimentarius, organism ce-si desfasoara activitatea sub egida FAO/OMS. Dintre aceste documente mentionam Codul de etichetare a bunurilor alimentare (ALINORM 78/22) si Normele generale internationale recomandate pentru etichetarea bunurilor alimentare preambalate (CCA/RS - 1 din 1969), revizuit ulterior de CODEX STAN - 1 din 1985.

La ora actuala, producatorii romani trebuie sa-si eticheteze produsele in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 953 din 15 noiembrie 1999 privind modificarea si si completarea Hotararii Guvernului nr. 784/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare.

HG nr. 953/1999 respecta directivele europene in domeniul etichetarii produselor alimentare, incercand ca prin imbunatatirile aduse reglementarilor anterioare sa stopeze concurenta neloiala facuta de unii agenti economicicare dovedesc lipsa de preocupare pentru deontologia profesionala specifica.

Normele metodologice modificate prin HG nr. 953/1999 se aplica alimentelor destinate consumului final (consumatorilor), precum si restaurantelor, spitalelor, cantinelor si altor unitati de alimentatie colectiva.

O etichetare corespunzatoare presupune ca informatiile oferite consumatorilor odata cu alimentele preambalate sa raspunda urmatoarelor cerinte:

a) sa fie redactate in limba romana (exceptand marcile de fabrica sau de comert, denumirile produselor tipice cunoscute publicului larg, precum: pizza, chips, snacks, croissant, pop-corn etc.), lizibil si inteligibil, asezate in mod vizibil. In plus, informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin alte indicatii ori desene.

b) sa nu induca in eroare, in privinta :

caracteristicilor alimentului, a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii, originii sau provenientei, metodelor de fabricatie sau de productie (sub incidenta acestei interdictii intra si mentiunea "Fara colesterol" prezenta pe eticheta unor produse de origine vegetala);

atribuirii de efecte sau proprietati pe care produsul nu le poseda;

sugerarii ca alimentul ar avea caracteristici speciale, cand in realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici

c) sa nu atribuie proprietati medicale alimentelor sau sa faca referiri la astfel de proprietati, precum : "ajuta la reducerea riscului de", "ajuta la intarirea sanatatii", "este un aliment sanatos" etc. Exceptie de la aceasta interdictie o formeaza apele minerale medicinale destinate bolnavilor cu anumite afectiuni, precum si orice aliment testat si avizat ca avand proprietati medicinale.

d) interdictiile sau restrictiile se aplica , de asemenea, la:

prezentarea alimentelor , in special in ceea ce priveste forma, aspectul sau ambalarea acestora, materialul de ambalare utilizat, felul cum sunt aranjate, precum si mediul in care sunt expuse produsele

publicitatea produselor

e) inscrisurile de pe eticheta nu trebuie sa prezinte modificari, stersaturi, inlocuiri sau adaugiri ce pot induce in eroare consumatorul , interzicandu-se totodata etichetarea alimentelor.

In mod obligatoriu, etichetele alimentelor preambalate trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

denumirea produsului;

numele si adresa producatorului, ale ambalatorului sau ale distribuitorului, iar in cazul produselor din import, numele si adresa importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania.

data durabilitatii minimale sau termenul de valabilitate , insotit de conditiile de pastrare, de conservare si de folosire;

cantitatea neta sau cantitatea neta totala (daca un ambalaj contine doua sau mai multe produse ambalate individual , care nu sunt considerate unitati de vanzare)

conditiile de depozitare si de folosire , cand aceasta necesita indicatii speciale;

indicarea lotului;

locul de origine sau de provenienta a produsului, daca omiterea lui ar fi de natura sa creeze confuzii in gandirea consumatorilor;

concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2%;

lista cuprinzand ingredientele folosite;

cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente ;

instructiunile de utilizare , cand lipsa acestora ar putea determina o utilizare necorespunzatoare a produselor;

mentiunile suplimentare de etichetare, pe grupe de produse.

IV.2. Mentiuni suplimentare de etichetare

Mentiunile suplimentare pe grupe de produse - Va informam ca exista mentiuni suplimentare de etichetare pentru diferitele grupe de produse, dintre care vom mentiona urmatoarele pe care le consideram a fi foarte importante la alegerea produsului:

Laptele trebuie sa includa procentul de grasime si procedeul de tratamentul termic

Iaurtul si smantana - procentul de grasime

IV.3.Analiza continutului informational al etichetelor

Etichetarea prezentata mai sus nu arata semne de neconcordanta cu standardele in vigoare, cele 3 produse alese pentru a fi descrise din punct de vedere al etichetarii fiind in conformitate cu prevederile legale. Acestea indeplinesc cerintele de specificare a mentiunilor obligatorii, cat si a mentiunilor suplimentare.

V.Ambalarea iaurtului si analiza elementelor esteticii ambalajului

V.1.Prezentarea principalelor functii si cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca ambalajele produselor alimentare

In Romania, conceptul de ambalare este definit in standardul STAS 5845/1-86, precum si in Ordonanta Guvernului 39/1995 (ambalaj pentru produse alimentare). In spiritul acestor acte normative formulam urmatoarea definitie:

Ambalajul este un sistem fizico-chimic cu functii complexe, destinat sa asigure protectia temporara a produselor din punct de vedere fizic, chimic si biologic in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestuia in decursul manipularii,transportului, depozitarii si desfacerii - pana la consumator sau pana la expirarea termenului de garantie.

Literatura de specialitate mentioneaza mai multe criterii de clasificare a ambalajelor, din care retinem:

  Dupa materialul constituent: ambalaje din hartie si carton; ambalaje din sticla; ambalaje din metal; ambalaje din materiale plastice; ambalaje din lemn, inlocuitori din lemn si impletituri; ambalaje din materiale textile; ambalaje din materiale complexe; in componente ale produsului (membrane naturale, vafe, amidon gelatinizat etc).

   Dupa sistemul de confectionare: ambalaje fixe; ambalaje demontabile;ambalaje pliabile.

   Dupa tip: plicuri, pungi, sacose, plase, cosuri; tavi, lazi, cutii, stelaje; alveole, flacoane, borcane, butelii, bidoane, damigene, butoaie, canistre, tuburi etc.

   Dupa destinatie: ambalaje de transport; ambalaje de desfacere si prezentare.

   Dupa specificul produsului ambalat: ambalaje pentru produse alimentare; ambalaje pentru produse nealimentare; ambalaje pentru produse periculoase; ambalaje individuale; ambalaje colective.

    Dupa gradul de rigiditate: ambalaje rigide; ambalaje semirigide; ambalaje suple.

Dupa durata de utilizare si tipul circulatiei: ambalaje recuperabile (ambalaje reciclabile, ambalaje refolosibile); ambalaje nerecuperabile.

 Importanta ambalajului este evidentiata de principalele functii pe care acesta trebuie sa le indeplineasca pe parcursul circuitului strabatut de produs intre furnizor (producator) - distribuitor - reteaua comerciala en detail - consumator final.

Aceste functii sunt:

  conservarea si protectia proprietatilor produselor;

  facilitarea manipularii, depozitarii si transportului produselor;

  promovarea produselor si informarea consumatorului.

V.2 Elemente de estetica ale ambalajului iaurtului

In zilele noastre, se acorda o importanta din ce in ce mai mare ambalajului, pentru ca acceptarea unor produse de catre consumatori depinde intr-o masura insemnata de forma si grafica sa, de estetica ambalajului in general. Ambalajul inlocuieste arta vanzatorului prin contact direct al cumparatorului cu produsul respectiv, contribuind astfel la promovarea desfacerii produsului pe piata.

Ambalajul trebuie sa atraga atentia cumparatorului in mod spontan, sa fie usor de recunoscut si sa sugereze o idee precisa despre produs.

Marca Danone este cea care respecta cel mai bine regulile nescrise ale esteticii culorilor, si de ce nu, semnificatia psihologica a culorilor. Ea foloseste un fond albastru peste care pierde o pata de alb pentru a deschide putin fundalul. Exista un motiv foarte bine gandit pentru care cei de la Danone au ales aceste doua culori deoarece albastrul este culoarea celor in care poti avea incredere, in cazul nostru, putem avea incredere ca vom beneficia de o calitate si de un serviciu superioare; este culoarea celor care lupta sa se perfectioneze, care vor sa se schimbe din bine in si mai bine. In mod logic, albul este o culoare a perfectiunii, in sensul ca scopul principal al celor de la Danone este atingerea pragului cel mai apropiat de perfectiune, in contextul in care perfectiunea nu exista.

Iaurtul Campina se axeaza in general pe culori destul de puternice (verde si albastru), dar le estompeaza din efect alaturandu-le albul, care confera ambalajului o oarecare luminozitate. Verdele este culoarea sigurantei, a vitalitatii, ne duce cu gandul la natura. Astfel avem convingerea ca folosim un produs natural, sanatos, care nu ne afecteaza sanatatea.

Marca Napolact este o exceptie de la regula, in sensul ca foloseste numai culori calde (galben,alb) in asociatie cu o culoare care se afla la granita dintre cald si rece: rosu. Desi este prezent doar in cateva pete mici, rosul atrage atentia asupra produsului cum nu o poate face nici o alta culoare.

Pentru a satisface deopotriva obiectivele si interesele intreprinderii si consumatorilor, o marca trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

·    sa fie clara, expresiva si sa se pronunte usor (sa fie eufonica);

·    sa aiba caracter distinctiv si de noutate, pentru a se evita unele confuzii cu alte marci similare;

·    sa nu induca in eroare publicul asupra caracteristicilor intrinseci ale produselor la care se refera (sa nu fie deceptiva);

·    sa fie usor de memorat;

·    sa fie atragatoare din punct de vedere al modului de prezentare si sa transmita corect mesajul dorit;

·    sa aiba, pe cat posibil, o semnificatie legata de produsele in cauza, ori de activitatea intreprinderii in general, fara a avea un caracter descriptiv

Pe cele cinci tipuri de iaurt analizate se pot identifica urmatoarele tipuri de marci:

Marci de fabricatie: Napolact, Danone, Covalact;ProdLact;

Marci de produs: Napolact Iaurt Clasic, Danone Natural, Campina Iaurt Natural;

VII.Marcarea produsului

Marca si-a castigat un rol important in strategiile de actiune ale intreprinderilor datorita contributiei sale la obtinerea unor rezultate economice superioare. Rolul marcii este in prezent foarte bine definit intrucat serveste identificarii ofertei de un anumit fel a agentilor economici, reperarilor in masa bunurilor si serviciilor existente pe piata.

VII.1.Analiza componentelor verbale si figurative

Analizand produsul Napolact Iaurt Clasic se poate observa ca marca produsului Napolact este scrisa cu litere de mana, de culoare alba pe un fundal rosu, fiind iesita in evidenta marca produsului, Iaurt Clasic. Numele este scris mare,cu un font alb, iesit in evidenta datorita fundalului galben ce coloreaza intregul produs. Completerea numelui clasic" este scris mai mic, folosindu-se o culoare rosie. Deasemenea, folosind tot culoarea rosie, erste scris intr-un plan inferior, sloganul firmei: "Da viata vietii tale!"

Marca produsului Danone Natural sare in evidenta prin scrisul mare,cu font bold, si o culoare albastru inchis ce

atreage privirile,toate acestea pe un fundal alb. Litera T este asociata cu noua cmpanie publicitara si subliniaza silueta unai personae cu bratele intinse.

Culorile folosite de Danone sunt albastru inchis, ,alb si rosu. Marca produsului, "natural" este subliniata de o linie groasa rosie. Deasupra numelui produsului, dar totusi intr-un plan secu8nd este asezata marca firmei "Danone", scrisa cu litere mari, cu o culoare alba pe un fond albastru inchis.

Campina iaurt natural nu atrage foarte mult atentia consumatorilor nici prin culorile folosite, verde deschis, bleo si alb si nici prin scrierea marcii. Astfel "Campina" si "natural" sunt scrise mai mic cu o culoare alba pe un fond verde, iar "iaurt", singurul cuvant care sare mai mult in evidenta este scris mai mare, cu litere albastre, ingrosate.

Iaurt ProdLacta

Iaurtul ProdLacta atrage privirile consumatorului prin culoarea verde predominanta.Cuvantul iaurt este scris cu litere mari de culoare albastra tocmai pentru a atrage privirile.Marca este scris mai mic in partea de sus ci o culoare alb pe fond albastru precul culoarea cu care este scris cuvantul iaurt.

Iaurtul Milli are un ambalaj vioi de culoare predominant verde deschis,optimist.Numele "milli" este scris in partea centrala sus iar litera "I" din cuvant are drept punctuletz o floare.Acest design al scrisului atrage privirile mai ales ca pe ambalaj mai sunt illustrate si fructe exotice

VII.Crearea unu nou produs

Produsul nostru se numeste yamy-yamy si este deosebit prin faptul ca el contine lapte de vaca si lapte de oaie. Studiile si cercetarile effectuate de noi arata ca cel mai bogat lapte in proteine este de oaie - 5 la suta pe cand laptele de vaca are doar 4,5 la suta glucide, 3,5 la suta lipide si fosfor 93 mg/100g. Este un produs destinat in special copiilor.Este bogat in vitamine si ajuta la cresterea si dezvoltarea copiilor

VIII. Bibliografie

1. Banceanu, O. "Orientari si tendinte privind continutul mesajului informational in etichetarea moderna a alimentelor pe plan international Ed. ASE, 2002

2. Barbulescu, G. "Merceologie alimentara", Ed. Bucuresti, 2003

3. Calota, C. "Top ghid alimentar: ghidul firmelor producatoare, importatoare, produse alimentare, materii prime, ambalaje-utilaje", Ed. High Real Service, 1999

4. Diaconescu, I. "Bazele merceologiei II", Ed. Bucuresti, 2002