 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
STUDIUL FIRELOR TEXTILE
Ce se intelege prin firele textile
Firele textile sunt produse obtinute print transformarea fibrelor textile sau in procesul de filare. Pentru filare fibrele sunt aduse la un grad corespunzator de puritate, omogenizate si paralelizate.
Firele textile sunt produse obtinute prin paralelizarea si torsionarea fibrelor scurte sau prin procedeul de extrudere si laminare in cazul fibrelor chimice continue, a celor metalice sau din sticla.
Principalele caracteristici ale firelor textile
La aprecierea calitatii firelor, pe langa o parte din caracteristicile de calitate aratate firelor - culoare, luciu, higroscopicitate, comportare fata de anumiti agenti chimici- , se au in vedere anumite caracteristici specifice prezentate in tabel.
Tipuri si sortimente de fire textile si utilitatea lor
Firele textile se produc in urmatoarele tipuri: firele obisnuite, firele texturate, firele de efect, firele volumizat, firele brocard.
Firele obisnuite
Constituie materia prima de baza in industria textila.
In functie de natura materiei prime si de procedeele de filare se grupeaza in mai multe tipuri descrise in tabelul 2.
Firele texturate se obtin din fire simple din polimeri sintetici prin aplicarea unor procese tehnologice care le ofera un tuseu placut, luciu, volum, elasticitate mare, izolare termica, capacitate mare de absorbtie.
Firele volumizate se obtin prin tehnologii bazate pe contractarea diferita a firelor componente.
Firele brocard obtinute din fire groase de bumbac, infasurate cu fire de matase sau metalice.
Firul se caracterizeaza prin:
aspectul suprafetei
structura firului
forma de prezentare
finetea
torsiunea
rezistenta, alungirea la rupere
uniformitatea
|
FINETEA FIRELOR |
Torsiunea firelor |
Rezistenta la ruperesi alungirea |
Uniformitatea firelor |
||
|
Exprima gradul de subtirime a firului Se exprima in mai multe sisteme |
Se exprima prin numarul de torsiuni (rasucituri)pe un metru Influenteaza rezistenta, tuseul, aspectul |
Depind denatura, torsiunea si grosimea firelor |
Se refera la aspectul exterior si uniformitatea grosimii Influenteaza calitatea si destinatia tesaturilor fabricate din fire. |
||
|
In sistemul metric |
In sistemul denier |
In sistemul tex |
|||
|
Prin numarul metric se intelege lungimea unui fir cu masa de 1 gram Formula de calcul este: Nm = L/M Nm=numar metric L=lungimea M=masa |
Ca unitate de masura se foloseste denierul Cu cat denierul este mai mic cu atat firul este mai fin |
Se exprima in Tex Reprezinta masa unui fir cu lungimea de 1000m Tt = M/L(1000) |
|||
Tipuri de fire
|
Fire de bbc si tip bbc |
Fire de lana |
Fire din fibre liberiene |
Fire din matase |
Fire chimice |
|
Acestea pot fi: cardate - obtinute din fibre lungi medii si scurte, pentru produse de larg consum pieptanate - din fire lungi de calitate superioara, pentru produse si tesaturi fine de vigonie - obtinute din fibre scurte si deseuri de bbc |
Dupa metoda de filare Cardate - pentru stofe groase Pieptanate - fire subtiri Fire semipieptanate |
Se din fuior prin procedeul pieptanarii (canepa, in) |
Se obtin in diferite texturi si torsiuni, rezultand fire cu rezistenta si grosime variata |
Se obtin din unul sau mai multe tipuri de fibre chimice. Se folosesc la diferite sortimente de ate, tesaturi sau tricoturi. |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Merceologie | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
