CEREREA DE MUNCA SI OFERTA DE MUNCA

CEREREA DE MUNCA SI OFERTA DE MUNCA

Hotaratoare pentru definirea cererii, cat si a ofertei de munca este conditia lor salariala.

Cererea de munca reprezinta nevoia reala de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr-o economie. Cererea de munca depinde de ritmul de crestere economica, de nivelul si dinamica productivitatii muncii, de structura productiei si activitatilor economico-sociale, de formele de ocupare si regimul ocuparii etc. Aceasta se exprima prin numarul de locuri de munca si nu include activitatile realizate de femeile casnice, militarii in termen, studentii si alti nesalariati.

Este necesar sa se realizeze distinctia dintre nevoia de munca (adica necesarul virtual al volumului total de munca) si cererea de munca (adica necesarul real al volumului total de munca, conditionat de efectivitatea locurilor de munca).

Cererea de munca provine din partea firmelor care angajeaza, pe baza de contract, lucratori specializati in diferite domenii de activitate, la un anumit pret al muncii, numit salariu. Cererea de pe piata muncii se constituie ca o suma a cererilor individuale. Cererea de munca este o cerere derivata, ea fiind determinata de cererea de bunuri rezultate din utilizarea muncii.

Cererea de munca se restrange sau se extinde in functie de cresterea sau de reducerea salariului, conform legii generale a cererii.

La un anumit nivel al salariului, cererea de munca poate inregistra o crestere sau o reducere, in functie de o serie de factori, care se numesc conditiile cererii de munca. Principalii factori care determina cresterea sau reducerea cererii de munca sunt:

a) pretul bunurilor rezultate din utilizarea factorului munca; intre modificarea preturilor de pe piata diferitelor bunuri si modificarea cererii de munca exista o relatie pozitiva;

b) gradul de substituire a muncii cu un alt factor de productie influenteaza negativ cererea de munca;

c) modificarea pretului unui alt factor de productie care poate substitui munca determina o modificare in aceeasi directie a cererii de munca;

d) nivelul calitativ al muncii - modificarea calitatii muncii determina o modificare in acelasi sens a cererii de munca;

e) asteptarile intreprinzatorilor considerand ca toti ceilalti factori raman constanti, evolutia cererii de munca depinde direct de previziunile intreprinzatorilor in legatura cu mersul afacerilor.

Oferta de munca reprezinta munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale. Ea este asigurata de resursele de munca existente pe piata.

Resursele de munca ale unei tari reprezinta totalitatea populatiei in varsta de munca si apta de munca. Limitele varstei de munca sunt determinate de la o tara la alta prin legislatie. Resursele de munca se compun din:

- populatia ocupata, inclusiv cea cuprinsa in gospodaria casnica;

- persoanele in varsta de munca, dar care sunt in scoli, in armata etc.

Resursele de munca ale unei tari depind de o serie de factori demografici cum ar fi: natalitatea, mortalitatea, durata medie a vietii, conditii de trai etc.

Populatia in varsta de munca cuprinde totalitatea persoanelor aflate in limitele legale de varsta, indiferent daca participa sau nu la vreo activitate.

Populatia apta de munca cuprinde toate persoanele avand varsta legala de munca si care pot sa participe la munca. Nu cuprinde persoanele invalide. Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca, din care se scad femeile casnice, studentii, militarii in termen, cei care desfasoara activitati nesalariale si cei care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate.

Oferta individuala consta in numarul orelor de munca pe care o anumita persoana doreste sa le presteze. Pe piata muncii, comportamentul fiecarei persoane se afla sub incidenta efectului de substituire si a celui de venit.

Interesul de a avea un venit cat mai mare il determina pe salariat sa depuna munca suplimentara, ceea ce are ca rezultat diminuarea timpului liber si cresterea dificultatilor de refacere a fortei de munca. Acesta este efectul de substituire, denumit asa pentru ca inlocuieste o parte din tipul liber al salariatului cu timp de munca.

Atunci cand salariul atinge o marime care permite posesorului fortei de munca sa aiba conditii de viata apropiate de aspiratiile sale, el isi va reduce timpul de munca in favoarea timpului liber. Acesta este efectul de venit.

Prin urmare, intre marimea perioadei de munca si durata timpului liber exista o relatie negativa: fiecare ora de munca suplimentara, fiecare venit suplimentar obtinut, presupune o reducere corespunzatoare a timpului liber.

Oferta totala de pe piata unei categorii specifice de munca este asigurata de lucratorii angajati si de cei care cauta un loc de munca. Ea nu este afectata de cele doua efecte si acest fapt se datoreaza in principal, mobilitatii profesionale si geografice a fortei de munca. Exemplu: daca salariul real orar al unui lucrator se dubleaza, numarul orelor lucrate de acesta poate sa scada, dar numarul total de ore lucrate va creste ca urmare a cresterii numarului celor care vor opta pentru aceasta meserie.

Prin urmare, oferta de pe piata muncii poate sa se extinda sau sa se restranga in functie de modificarea salariului, considerat variabila independenta, constituind un caz particular al legii generale a ofertei.

Oferta de pe piata muncii poate sa creasca sau sa scada in functie de urmatorii factori numiti conditiile ofertei:

a) numarul populatiei;

b) rata participarii la activitatea economica;

c) numarul mediu de ore lucrate anual;

d) structura pe sexe si varste a populatiei;

e) traditii, obiceiuri si credinte religioase;

Oferta anuala de pe piata nationala a muncii este egala cu: axbxc.

Elasticitatea cererii si ofertei de pe piata muncii inseamna gradul in care aceste forte reactioneaza la modificarile intervenite in factorii care le influenteaza. Ea se masoara si are aceleasi forme ca si elasticitatea cererii si ofertei de pe piata diferitelor bunuri.

Fiind o cerere derivata, toti factorii care influenteaza elasticitatea cererii de pe piata diferitelor bunuri influenteaza in aceeasi directie elasticitatea cererii de munca. Prin urmare, factorii care influenteaza elasticitatea cererii de munca sunt:

a) cererea de produs finit. Daca cererea pietei pentru produsul finit este elastica, tot asa va fi si cererea pentru factori (cand elasticitatea cererii in functie de pret pentru un produs este mare, la o crestere a pretului are loc o reducere a productiei, ceea ce va determina scaderea numarului de angajati);

b) posibilitatea de substituire cu alti factori. Pe masura ce salariul creste, firmele vor incerca inlocuirea acestui factor cu altul mai ieftin. Aceasta va determina reducerea numarului de angajati. Prin urmare, posibilitatea substituirii muncii cu alti factori va determina o elasticitate mai mare a cererii de munca;

c) ponderea muncii in costurile totale ale productiei. Cu cat ponderea muncii in costurile totale ale productiei va fi mai mare, cu atat cererea de munca va fi mai elastica;

d) timpul. Pe diferite segmente ale pietei muncii, atat cererea cat si oferta sunt mai elastice pe o perioada mai indelungata de timp decat pe o perioada scurta de timp, deoarece:

in cazul cererii, firmele au nevoie de o perioada mai indelungata de timp pentru a substitui unele profesii sau de a inlocui munca cu capitalul;

in cazul ofertei, diferentele de salariu intre diferitele piete specifice ale muncii afecteaza in timp deciziile de alegere a unor ocupatii.

Cererea si oferta de munca sunt doua marimi dinamice ce reflecta legaturile existente intre dezvoltarea economico-sociala, ca sursa a cererii de munca, si populatie, ca sursa a ofertei de munca. In acest sens, se impun atentiei urmatoarele caracteristici ale cererii si ofertei de munca:

a) pe termen scurt cererea de munca este invariabila, deoarece dezvoltarea unor activitati existente si initierea altora noi, generatoare de locuri de munca, presupune o anumita perioada de timp;

b) oferta de munca in ansamblul sau se formeaza in decursul uni timp indelungat in care creste si se instruieste fiecare generatie de oameni pana la varsta la care se poate angaja;

c) posesorii fortei de munca au o mobilitate relativ redusa, oamenii nu se deplaseaza dintr-o localitate in alta si nu-si schimba cu usurinta munca, ci sunt atasati mediului economico-social, chiar daca nu au avantaje economice. Oferta de forta de munca depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii de munca etc., aspecte care nu sunt neaparat de natura economica;

d) oferta de forta de munca este eminamente perisabila si are caracter rigid. Cel care face oferta trebuie sa traiasca, nu poate astepta oricat angajarea pe un loc de munca;

e) generatiile de tineri nu sunt crescute de parintii lor ca niste marfuri sau pentru a deveni salariati, ci ca oameni. Paul Samuelson scrie in lucrarea sa "Economics" ca, "omul este mai mult decat o marfa";

f) cererea si oferta de munca nu sunt omogene, ci se compun din segmente si grupuri neconcurentiale sau putin concurentiale, neputandu-se substitui reciproc decat in anumite limite sau deloc.

Piata muncii, ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta, se desfasoara in doua trepte sau faze. Prima faza se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere si oferta determinate de particularitatile tehnico-economice ale activitatilor. In cadrul primei faze se formuleaza conditiile generale de angajare a salariatilor si se contureaza principiile care actioneaza la stabilirea salariilor si o anumita tendinta de stabilire a salariilor la nivel inalt sau scazut. A doua faza reprezinta o continuare a primeia si consta in intalnirea in termeni reali a cererii cu oferta de munca, in functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei. Cererea se dimensioneaza precis, ca volum si ca structura, pe baza contractelor si altor angajamente asumate de firma, iar oferta se delimiteaza precis, ca volum si structura, pe baza contractelor si altor angajamente asumate de firma, iar oferta se delimiteaza si ea pornind de la programul de munca, numarul de ore suplimentare pe care salariatii accepta sa le efectueze sau nu. Din confruntarea cererii cu oferta de munca la acest nivel se determina marimea si dinamica salariului nominal.