Cercetare psihologia muncii

Cercetare psihologia muncii

Metodologia cercetarii

O1: realizarea unei analize critice a fisei postului de controlor trafic aerian existente si propunerea unei variante imbunatatite pe baza modelului KSAO (KNOLEDGE, SKILLS, ABILITY, OTHER).

O2: Realizarea unei noi fise a postului care va oferi baremuri pentru o viitoare selectie profesionala, pentru instruire profesionala si care va ajuta la imbunatatirea sistemului de evaluare profesionala.

O3: Propunerea unui model predictiv prin care sa se estimeze eficienta lucratorului CTA pe baza unor variabile predictori.

O4: Realizarea unui profil modal al lucratorului control trafic aerian.

Ipotezele cercetarii

Am urmarit obiectivele formulate mai sus pornind de la urmatoarele ipoteze:

H1: Apreciez ca aptitudinile joaca un rol foarte important in selectarea, aprecierea si evaluarea lucratorilor, motiv pentru care acestea ar trebui luate in considerare in mai mare masura in intocmirea fisei de post. In acest sens, am pornit de la prezumtia existentei unei relationari intre trasaturile de natura aptitudinala si performanta sau succesul profesional obtinut de individ.

H2: Anticipez existenta unei interconditionari intre variabilele vechime in activitate si performanta obtinuta, pornind in acest sens de la prezumtia ca persoanele cu vechime mai mare sunt mai eficiente in activitate.

H3: Presupun ca trasaturile de natura aptitudinala si nu numai, caracteristice in diferite tipuri de situatii de munca, au valoare predictiva pentru succesul profesional.

2. Esantionul investigat.

Cercetarea s-a efectuat pe un esantion format din 45 de controlori trafic aerian (controlori cu diferite calificari, femei si barbati) cu varste cuprinse intre 30 si 53 de ani si cu o vechime in munca intre 12 si 30 de ani.

3 Descrierea tehnicilor si prezentarea instrumentelor.

Investigatia prezenta acopera obiectivele si scopurile lucrarii prin utilizarea Chestionarului de analiza a pozitiei (Position Analysis Questionnaire-PAQ), a probei Toulouse-Pieron de atentie selectiva (cat si a puterii de concentrare si a distributivitatii), a probei de gandire abstacta si a probei de intelegere verbala(Bontila) pentru testerea inteligentei si un instrument propriu de investigare a trasaturilor aptitudinale,sub forma unui check-list.

S-au utilizat fise de evaluare lunara a subiectilor pentru notarea performantei pe anul 2005-2006.

Probele administrate au fost:

Ι.Chestionarul de analiza a pozitiei (Position Analysis Questionnaire-PAQ).

-Este un insrument care acopera o paleta larga din contextul muncii.

-Ultima versiune a PAQ are 187 de afirmatii comportamentale (intre itemul 187 si 194 sunt intrebari referitoare la salarizare), impartite in sase mari diviziuni,notate mai jos.In plus,la titlul fiecarei diviziuni, s-a inclus o " intrebare" care pote fi avuta in vadere cind se va percurge fiecare diviziune.

Diviziuni:

Intrarea informatiei (Unde si cum anume obtine lucratorul informatia pe care o foloseste in indeplinirea muncii sale?). Intrebarile (itemii) 1-35.

Procese mentale (Ce activitati de judecare,luare a deciziilor, planificare a informatiei sunt implicate in indeplinirea sarcinii?). Itemii 36-49.

Actul de munca. (Ce activitati fizice face lucratorul si ce unelte sau instrumente foloseste). Itemii 50-98.

Relatii cu alte persoane.(Ce relatii cu alte persoane sunt necesare in realizarea sarcinii). Itemii 99-13

Contextul muncii.( In ce context fizic si social se indeplineste munca). Itemii 135-15

Alte caracteristici ale muncii. (Ce activitati,conditii sau caracteristici, altele decat acelea descrise mai sus,sunt relevante pentru sarcina de lucru). Itemii 154-19

Instructiuni si cotare.

Itemii PAQ sunt de tipul "orientati pe detinatorul postului de munca"( worker oriented).

In vederea completarii PAQ de catre operator se dau instructiuni detaliate asupra semnificatiei fiecarui item, a continutului sau, conform manualului insotitor in care sunt date si numeroase exemple.

Pentru fiecare element de munca exista o scara de evaluare privind modul in care se aplica elementul la o functie/sarcina data.Se folosesc mai multe scari de evaluare in acest chestionar, unele fiind inserate in acele pagini de care ele apartin ,in paginile precedente sau pe fila separata.

In general ele arata astfel:

La inceputul fiecarui element veti gasi o litera capitala indicand scara care trebuie folosita pentru acel element.De exemplu,intrarea pentru primul element de munca/sarcina (nr.1) arata asa: 1 U. Litera "U" se refera la scara de evaluare "Gradul de utilizare(U)" care este aratata mai sus.Scarile de evaluare sunt marcate astfel:

LITERA ** ** ** SCARA DE EVALUARE

U Gradul de utilizare

T Cantitatea de timp

I Importanta pentru munca

P******** Posibilitatea de a se intimpla/de aparitie

A Aplicabilitatea

S Cod special,se aplica numai la elementul de munca din care constituie o parte.

Avertisment: Pentru fiecare element de munca folositi numai scara de evaluare identificata prin litera capitala din fata elementului.

Subiectii vor lucra pe o foaie de raspuns. In dreptul numarului de identificare al fiecarui item este completata initiala scarii de evaluare, urmata de o casuta libera in care se va trece de catre analist numarul de cod, adica modul in care se utilizeaza(U), importanta(I), posibilitatea de aparitie (P), se aplica (A), elementul de munca la sarcina studiata exprimat intr-o cifra. De exmplu 5=foarte des; 4=frecvent; 3=moderat/nu prea frecvent sau NA pentru "nu se aplica".(ANEXA 1).

Durata completarii PAQ este de aproximativ 1ora si jumatate -2 ore.

Prelucrarea PAQ a fost facuta atit prin calcule manuale cat si cu ajutorul unui

program pe calculator.

II. Proba Toulouse-Pieron (B4).

Aceasta proba vizeaza in primul rind capacitatea de concentrare ,atantia selectiva si distributivitatea.

Consta in rinduri cu patratele cu codite orientate in diverse directii;deasupra sunt date modelele care trebuie urmarite.

Cu toate modelele (2, 3 sau patru) in minte se parcurge fiecare rind si se bareaza stimulii semnificativi.

Performanta este exprimata print-un indice de exactitate = raspunsuri corecte/total de barat+gresite barate.

Proba se administreaza cu timp impus (individual sau in grup),standardizat (3-..10 minute).

Noi am aplicat aceasta proba in 4 minute. (ANEXA 2).

III. Proba de intelegere verbala si proba de gindire abstracta

Aceste probe au fost folosite pentru investigarea inteligentei.

TGA - proba de gindire abstracta cuprinde 20 de itemi. Se face instructajul: "Cititi cu atentie fiecare sir de cifre,litere sau cuvinte. Cautati sa descoperiti criteriul in raport cu care a fost construit fiecare sir in parte.Completati sirul folosind acelasi criteriu.Numarul liniutelor indica numarul de cifre sau litere necesare raspunsului corect."(ANEXA 3).

Timpul este de 10 minute.

Cotare: Se acorda un punct pentru fiecare raspuns corect in conformitate cu baremul existent.

TIV - proba de intelegere verbala cuprinde 14 itemi.

Fiecare item este un enunt care cere o rezolvare.Toti itemii sunt foarte expliciti,singurul instructaj care se face: "Fiti foarte atenti la ce se cere. Cititi cu atentie."(ANEXA 3).

Timpul impus este de 10 minute.

Cotere: Se acorda 2 puncte pentru rezolvarea corecta a itemilor 4 si 12 si cite 1 punct pentru rezolvarea corecta a celorlalti itemi.Se compara rezultatele cu baremul existent.

IV.Instrumentul propriu.

Pentru investigarea si analizarea in detaliu a unor trasaturi aptitudinale (esentiale, de altfel in ocuparea unor posturi importante de lucru) s-a realizat, testat si validat un instrument propriu, sub forma de check-list.

Acest check-list cuprinde 30 de itemi (initial au fost 35, dar s-a observat ca 5 dintre itemi nu au valoare predictiva, in urma testarii). (ANEXA 4). Acestia vizeaza doua aspecte care s-au dovedit pe baza aplicarii PAQ a fi esentiale bunei desfasurari si eficientei in activitatea de CTA, respectiv respectarea unui set de standarde si sensibilitatea fata de problema, fapt ce sugereaza concomitent necesitarea conformarii puternice fata de norme si regulamente cu luarea unor decizii impuse de situatie, care uneori pot contraveni standardelor, dar adecvate contextului. Aceasta situatie ce se poate constitui intr-o dilema, am apreciat-o ca fiind una ce necesita un nivel superior al capacitatii decizionale, motiv pentru care am denumit-o capacitate rezolutiva complexa.

Fiecare item este cotat pe o scala de Likert in 5 trepte, avand 5 variante posibile de raspuns.

Subiectul va bifa in foaia de raspuns varianta care i se potriveste cel mai bine,**fara a analiza prea mult.

Aplicarea nu presupune limita de timp.

Modalitatile de determinare a fidelitatii unui test presupun calculul coeficientului de echivalenta a testului (halh-split), al coeficientului de consistenta interna (a Cronbach) si al corelatiei test-retest. Pentru a putea calcula indicele de corelatie test-retest, proba a fost aplicata inca o data aceluiasi esantion la un interval de 35 de zile. Rezultatele obtinute ca urmare a prelucrarii statistice indica urmatoarele (v. Talelul**1.)

Tabelul**1. Parametrii statistici pentru**C.R.C.

Pragul de semnificatie p<0,001

Valoarea obtinuta pentru coeficientul de echivalenta al testului prin metoda Split-half, situata la un**prag de incredere p<0,001 demonstreaza omogenitatea probei, adica faptul ca itemii formulati sunt similari in modul in care evalueaza dimensiunea vizata; in timp ce valoarea pentru Cronbach (la p<0,001 ) indica faptul ca itemii propusi se "leaga" unii de altii intr-o structura unitara si trateaza acelasi aspect, agresivitatea, ceea ce ne permite sa afirmam fidelitatea probei.

Metoda test-retest a fost utilizata pentru a demonstra stabilitatea in timp a evaluarilor de la prima testare, avand in vedere ca o eventuala necorelare a scorurilor obtinute la cele doua testari ar fi demonstrat instabilitatea in timp si implicit lipsa de fidelitate a instrumentului. Avandu-se insa in vedere rezultatele obtinute prin calcularea coeficientului de corelatie Bravais-Pearson intre cele doua siruri de date (scorurile obtinute la test si rezultatele retestarii), situate la praguri de semnificatie p<0,001, se poate conchide constanta in timp a rezultatelor.

Testarea validitatii Chestionarului de capacitate rezolutiva complexa C.R.C. s-a rezumat la aprecierea validitatii de "continut" (content validity),**prin fundamentarea chestionarului pe un model teoretic.

PRELUCRAREA DATELOR SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

1 Analiza PAQ.

Fiecare dimensiune a PAQ a fost asociata cu o serie de atribute psihologice (s-a recurs la distribuirea a 76 de calitati psihologice specifice detinatorului unui post de munca).

In consecinta, pentru fiecare dimensiune a PAQ s-a putut stabili o ierarhie pe baza importantei atributelor care ii revin.

In cazul nostru, PAQ a fost aplicat pe 11 subiecti, foarte buni profesionisti, cu virste cuprinse intre 30 si 50 de ani.

In urma evaluarii pe baza matricei standard de calcul a datelor s-a aflat mediana si cotele maxime obtinute de subiecti la PAQ. (ANEXA 5).

Astfel, din cele 76 de atribute au fost alese 8 care sunt cele mai semnificative din punct de vedere al rezultatelor, pentru esantionul nostru.

Acestea sunt de mai multe categorii:

Atribute de natura aptitudinala (4 si 8 - inteligenta si memoria de lunga durata);

Atribute de natura temperamentala sau de interes caracteristice in diferite tipuri de situatii de munca la care oamenii trebuie sa se adapteze (2, 7 si 3 );

Noi atribute de natura "aptitudinala" (1, 5 si 6).

2.ANALIZA CELORLALTE TESTE.

● Atributele ( trasaturile) care au rezultat din PAQ , in urma testarii celor 11 profesionisti (cu vechime mai mare in meserie) vor fi masurate cu ajutorul

urmatoarelor teste : B4 (Toulouse-Pieron) , TGA (Test de gandire abstracta) , TIV (Test de inteligenta verbala) si chestionarul propriu.

Urmarim sa demonstram valoarea predictiva (conceptuala) a acestora si oferi baremuri.

● Pentru atentie selectiva ( distributivitate) a fost aplicat testul B4 ;

Pentru inteligenta au fost aplicate TGA si TIV;

Pentru sensibilitate fata de profesie si respectarea unui set de standarde**a fost aplicat chestionarul propriu.

1. Verificarea primei ipoteze de start

Pornind de la ideea ca aptitudinile joaca un rol foarte important in obtinerea succesului profesional, si din acest motiv implicit si in selectarea, aprecierea si evaluarea lucratorilor, apreciez ca acestea ar trebui luate in considerare in mai mare masura in intocmirea fisei de post.

In acest sens, am pornit de la prezumtia existentei unei relationari intre trasaturile de natura aptitudinala si performanta sau succesul profesional obtinut de individ (H1).

Testarea ipotezei H1 s-a realizat pe baza datelor culese prin urmatoarele probe:

Toulouse-Pieron (B4), vizand atentia selectiva

Intelegere verbala (TIV)

Gandire abstracta (TGA)

Chestionaul privind Capacitatea rezolutiva complexa (instrument propriu), ce vizeaza o serie de aptitudini specifice postului de munca avut in vedere (sensibilitatea fata de problema si respectarea unui set de standarde), rezultate ca urmare a aplicarii PAQ.

Inainte de a trece la verificarea propriu zisa a ipotezei, am considerat necesara realizarea unei analize descriptive a esantionului studiat sub raportul variabilelor avute in vedere. Astfel, am procedat la calcularea indicilor statistici de start (tabelul 1.), precum si la realizarea distributiei scorurilor (fig. 1.- )

Tabelul 1. Indicii statistici de start pentru scorurile

privind aptitudinile investigate

A Multiple modes exist. The smallest value is shown

Pe baza rezultatelor din tabelul 1., cu precadere avandu-se in vedere valorile obtinute pentru coeficientul de variatie Pearson (V) cuprinse in intervalul 0,04 - 0,15, valori situate sub pragul critic de admisibilitate de 0,35, se conchide adecvarea utilizarii metodelor parametrice de calcul, intrucat evaluarea imprastierii evidentiaza ca aceasta are o amplitudine scazuta (omogenitatea datelor).

Pentru a realiza o descriere statistica completa sub raportul variabilelor avute in vedere au fost intocmite si histograme corespunzatoare.

Fig. 1. Distributia scorurilor privind atentia selectiva

Indicatorul de asimetrie obtinut are valoare de -0.456, indica o repartitie de tip asimetric moderata, negativa (spre stanga) sub raportul valorilor mari. Indicatorul de boltire imbraca valoarea -0,709, mai mica decat 0, ceea ce indica o distributie platicurtica, asadar usor aplatizata raportat la distributia normala a datelor, sugerand o imparstiere mare a datelor.

Fig. 2. Distributia scorurilor privind capacitatea de intelegere verbala

In privinta scorurilor pentru intelegere verbala se constata o distributie usor asimetrica, pozitiva, orientata spre dreapta, aspect evidentiat atat de forma curbei, cat de indicele de asimetrie obtinut (,377). Tot referitor la forma distributiei s-a calculat si indicele de aplatizare sau boltire (kurtosis), ce indica o distributie de forma platicurtica (-,850), deci imparstiere mare a datelor.

Fig. Distributia scorurilor privind gandirea abstracta

In privinta distributiei scorurilor privind gandirea abstracta situatia se prezinta astfel: indicele de asimetrie (-,124) cu o valoare destul de apropiata de 0 reflecta o distributie simetrica; in schimb, in ceea ce priveste forma, indicele de boltire (-,855) sugereaza o forma platicurtica a distributiei, asadar usor aplatizata si deci o imparstiere mare a datelor .

Fig. Distributia scorurilor privind capacitatea rezolutiva complexa

Distributia scorurilor obtinute in urma aplicarii chestionarului privind capacitatea rezolutiva complexa reflecta prin indicele de asimetrie obtinut (skewness = 0,082) o distributie simetrica, in timp ce indicele de boltire (kurtosis = -1,103) evidentiaza forma platicurtica a curbei.

Asadar, dupa ce am realizat o descriere statistica a esantionului investigat sub raportul variabilelor avute in vedere, voi trece la verificarea propriu-zisa a ipotezei enuntate.

In vederea testarii ipotezei H1 s-a procedat realizarea unei analize corelationale intre variabilele avute in vedere: eficienta* lucratorului evaluata de catre institutie si aspectele de ordin aptitudinal supuse analizei (atentie selectiva, gandire abstracta, intelegere verbala si capacitate rezolutiva complexa), pentru a stabili existenta unei legaturi intre acestea, sensul si gradul acestei conexiuni. Dat fiind faptul ca avem siruri de date parametrice, cu ajutorul programului informatizat de prelucrare statistica SPSS, s-a procedat la calcularea coeficientului de corelare a rangurilor Spearman, adecvat realitatii existente: sir de date ordinale (eficienta) si siruri de date numerice (v. Tabelul 2.).

Tabelul**2. Relationarea eficientei in activitate cu aspecte de ordin aptitudinal

Rezultatele obtinut in calcularea coeficientului de corelatie Spearman indica urmatoarele:

Se constata existenta unei relatii moderat-inalte (,620) si puternic semnificative statistic la un prag de semnificatie p<0.01 intre eficienta in activitate si atentia selectiva a lucratorului

Existenta unei conexiuni moderat-inalte (,617) si puternic semnificative statistic la un prag de seminificatie p<0.01 intre eficienta in activitate si capacitatea sa de intelegere verbala

Manifestarea unei asocieri intre succesul profesional si gandirea abstracta, insa relationarea atinge un nivel inferior (,298), semnificativa la un prag de seminificatie p<0.05**

Existenta unei relationari puternice (,713) si semnificative din punct de vedere statistic la un prag de semnificatie p<0,01 intre performanta de ordin profesional si capacitatea rezolutiva complexa a lucratorului.

In plan psihologic aceste date se traduc prin aceea ca eficienta in activitate a lucratorului in control trafic aerian se asociaza in mod direct si semnificativ cu o serie de variabile de ordin aptitudinal: atentie selectiva, gandire abstracta, intelegere verbala si capacitate rezolutiva complexa, astfel ca scorurile ridicate este mai probabil sa apara in cazul acelor lucratori apreciati ca avand un grad superior sub aspectul eficientei in activitate.

Pe baza informatiilor obtinute putem afirma ca prezumtia privind conexiunea dintre succes profesional si o serie de aspecte de ordin aptitudinal implicate si importante in activitatea lucratorului de control trafic aerian este confirmata statistic.

Desi ipoteza de pornire a fost confirmata pe baze fundamantate statistic, pentru aprofundarea analizei s-a procedat la calcularea marimii efectului (r2), adica a procentajului de variatie explicat de relatia dintre variabilele avute in vedere, rezultand urmatoarele:

In cazul relationarii eficientei in activitate cu atentia selectiva puterea efectului este r2 = 38,44; asadar relatia dintre cele doua variabile explica 38% din variatia totala, ceea ce indica un efect de magnitudine medie si evidentiaza faptul ca poate fi luata in calcul in aprecierea performantei.

In cazul relationarii eficientei in activitate cu capacitatea de intelegere verbala puterea efectului este r2 = 38,06, facand ca argumentarea anterioara sa fie valabila si pentru situatia de fata.

In privinta relationarii succesului profesional cu gandirea abstracta, marimea efectului este r2 = 8,88, indicand o magnitudine scazuta si implicit ideea ca asocierea celor doua variabile trebuie privita cu prudenta, datorita faptului ca procentajul de variatie explicat de aceasta relatie este de doar 8,8%.

In cazul corelarii eficientei in activitate cu capacitatea rezolutiva complexa, puterea efectului este r2 = 50,83; ceea ce de traduce in practica prin aceea ca**relatia dintre cele doua variabile explica 50,83% din variatia totala, indicand un efect de magnitudine moderata si evidentiind faptul ca poate fi luata in considerare in aprecierea performantei.

2. Verificarea ipotezei de start H2

Ipoteza de cercetare H2 anticipeaza existenta unei interconditionari intre variabilele vechime in activitate si performanta obtinuta, pornind in acest sens de la prezumtia ca persoanele cu vechime mai mare sunt mai eficiente in activitate.

Testarea ipotezei s-a realizat pe baza datelor privind aprecierea eficientei in activitate a lucratorilor de catre instutitia in care activeza (sir de date ordinale), precum si a celor vizand vechimea in activitate a acestora (sir de date numerice).

Asemenea demersului anterior parcurs, inainte de a trece la verificarea propriu-zisa a ipotezei, s-a realizat o analiza descriptiva univariata a esantionului studiat sub raportul variabilelor avute in vedere. Astfel, am procedat la calcularea indicilor statistici de start (tabelul ), precum si la realizarea distributiei scorurilor (fig. 5.)

Tabelul Indicii statistici de start pentru scorurile

privind vechimea in munca

Fig. 5. Distributia scorurilor privind vechimea in munca

Distributia scorurilor privind vechimea in munca reflecta prin indicele de asimetrie obtinut (skewness = 0,71) o repartitie cu asimetrie pozitiva, bimodala, in timp ce indicele de boltire (kurtosis = - 0,08) evidentiaza forma platicurtica a curbei, usor aplatizata (aspect evidentiat prin rezultatul obtinut care se apropie foarte mult de 0, si implicit de o forma mezocurtica a repartitiei datelor).

Pe baza rezultatelor din tabelul , cu precadere avand-se in vedere valoarea coeficientului de variatie Pearson (V=,23), situata sub limita critica de 0,35, se conchide adecvarea utilizarii metodelor parametrice de calcul, intrucat evaluarea imprastierii evidentiaza o magnitudine scazuta a acesteia.

Pentru verificarea statistica a ipotezei H2 am recurs la stabilirea corelatiei dintre cele doua variabile avute in vedere, respectiv eficienta lucratorului control trafic aerian evaluata de catre institutie si vechimea in munca, pentru a investiga daca cele doua variabile se asociaza si care este sensul si gradul acestei legaturi.

Ca urmare, cu ajutorul programului informatizat de prelucrare statistica SPSS, s-a procedat la calcularea coeficientului de corelare a rangurilor Spearman, adecvat realitatii existente: sir de date ordinale (eficienta) si siruri de date numerice, rezultale fiind monitorizate in tabelul

Tabelul** Relationarea eficientei cu vechimea in activitate

Dupa cum se poate constata din datele din tabelul de mai sus intre variabilele avute in vedere exista o relatie moderata (-,343) si semnificativa**statistic la un prag de semnificatie p<0,05. Aceasta stare de fapt se traduce prin aceea ca nivelul superior al eficientei se asociaza cu vechimea in activitate, respectiv lucratorii apreciati ca fiind mai eficienti in activitatea de control trafic aerian sunt cei care au o vechime mai mare in acest domeniu.

Analiza realizata trebuie insa dusa mai departe pentru a stabili cat de puternica este aceasta relatie si cat de mult covarierea acestor doua variabile acopera din variatia totala. Din acest considerent s-a calculat indicele de marime a efectului, rezultand un r2= 11,76, ce indica o marime a efectului de magnitudine scazuta si implicit faptul ca procentul de variatie explicat de relatia dintre variabilele avute in vedere este scazut (11,76%). Acest aspect ne determina sa sustinem prudenta in considerarea relationarii performantei cu vechimea in activitate, cel putin in cazul lotului investigat.

Pentru rafinarea analizei datelor s-a decis investigarea aspectelor avute in vedere pana in momentul de fata si sub raportul diferentierii participantilor la studiu functie de evaluarea realizata de catre institutia angajatoare, luandu-se in calcul cele trei categorii (calificative de performanta):

"Exceptional" (grupul 1) ;

"Foarte bun" (grupul**2) si

"Bun" (grupul 3).

Pornind de la acest aspect am considerat benefica realizarea unei comparatii fundamentate statistic intre cele trei categorii anterior enuntate. In acest sens s-a procedat la realizarea unei analize de varianta ANOVA prin care s-au comparat cele trei grupe din perspectiva aptitudinilor implicate in obtinerea performantei: atentie selectiva, gandire abstracta, intelegere verbala si capacitate rezolutiva complexa.

Astfel, s-a realizat cate o analiza de varianta liniara pentru fiecare variabila in parte (anexa ..), constandu-se diferente semnificative statistic intre cele trei grupe pentru urmatoarele variabile:

Atentie selectiva : F(2,42)=13,428, p<0,01

Intelegere verbala: F(2,42)=15,868, p<0,01 si

Capacitate rezolutiva complexa: F(2,42)=19,649, p<0,01

Asadar, in urma prelucrarii datelor s-a constatat faptul ca se poate vorbi despre o asociere a datelor in cazul tuturor celor 4 variabile de tip aptitudinal, insa in cazul gandirii abstracte nu si despre diferente semnificative intre lucratorii apreciati ca fiind buni si foarte buni si exceptionali.

Nu este insa suficienta descoperirea existentei unor diferente, ci este necesar sa stabilim unde anume se constata acestea. Din acest considerent s-a realizat un test post-hoc de comparare analitica pentur fiecare dintre variabilele pentru care testul Fischer s-a dovedit semnificativ statistic: Atentie selectiva; Intelegere verbala; Capacitate rezolutiva complexa. In acest sens s-a aplicat testul Tukey, adecvat situatiei existente (dispersii egale - cnf. testului statistic Levene, N egal), rezultatele fiind monitorizate in tabelul 5.

Tabelul 5. Comparare analitica**multipla prin testul post hocTukey HSD

Rezultatele obtinute indica urmatoarele:

In ceea ce priveste atentia selectiva se constata diferente semnificative intre lucratorii apreciati cu calificativul "exceptional" si celelalte doua categorii "buni" (Tukey =5,12, p<0,01 ) si "foarte buni" (Tukey =3,22, p<0,05); ceea ce evidentieaza faptul ca cei apreciati cu calificativul   "exceptional" dau dovada de o atentie selectiva mai bine dezvoltata comparativ cu lucratorii din celelalte doua grupe (aspecte evidentiate si de graficul 6).

Fig. 6. Reprezentarea mediilor privind atentia selectiva in cele trei grupe

Pe dimensiunea "intelegere verbala" situatia se prezinta similar celei constatate in privinta atentiei selective, si anume cei apreciati cu calificativul "exceptional" se diferentiaza de celelalte doua categorii de lucratori, dupa cum urmeaza: "foarte buni" (Tukey =4,10, p<0,01) si "buni" (Tukey =5,39, p<0,01 ), evidentiind importanta intelegerii verbale ca aptitudine implicata in munca lucratorului in control trafic aerian, dupa cum apare reprezentat si in graficul 7.

Fig. 6. Reprezentarea mediilor privind intelegerea verbala in cele trei grupe

Ultimul aspect dintre cele investigate la nivelul caruia s-au constat diferente semnificative este "capacitatea rezolutiva complexa", astfel: cei apreciati cu calificativul "exceptional" se diferentiaza de cei "foarte buni" (Tukey =3,36, p<0,01) si de cei "buni" (Tukey =6,27, p<0,01). Dupa cum sugereaza si reprezentarea grafica din figura 7.

Fig. 7. Reprezentarea mediilor privind capacitatea rezolutiva in cele trei grupe

Trebuie metionat faptul ca pentru nici una dintre aptitudinile avute in vedere nu s-au inregistrat diferente statistice intre lucratorii "foarte buni" si "buni", exceptie facand factorul "capacitate rezolutiva complexa" unde s-au evidentiat diferente si intre lucratorii apreciati ca "buni" si "foarte buni".

Verificarea ipotezei de cercetare H3

Cea de-a treia ipoteza a cercetarii porneste de prezumtia ca trasaturile de natura aptitudinala si nu numai, caracteristice in diferite tipuri de situatii de munca, au valoare predictiva pentru succesul profesional.

Asadar un alt deziderat al prezentului studiu este acela de a propune un model de predictie pe baza caruia sa se estimeze performanta obtinuta in activitate pe baza unor variabile de ordin aptitudinal, dar un numai.

Drept urmare, s-a decis realizarea unei analize de regresie liniara, care are drept variabila criteriu Y "performanta", o variabila trihotomica prin care se iau in calcul trei categorii de lucratori in control trafic aerian conform evaluarii realizata de catre institutie: exceptional, foarte bun si bun. Tinand cont de aceasta realitate (variabila trihotomica), s-a decis realizarea unei analize de regresie multipla, variabilele predictori (independente) fiind reprezentate de: atentie selectiva, gandire abstracta, intelegere verbala, capacitate rezolutiva complexa, elemente de ordin aptitudinal, carora li se mai adauga si vechimea in munca, rezultand un numar de 5 variabile, ce au fost supuse analizei de regresie prin metoda enter, o metoda de analiza standard.

In urma prelucrarii statistice a datelor cu ajutorul programului informatizat SPSS, a rezultat un model predictiv (tabelul 6.), al carui coeficientul de determinatie multipla este R2 = ,709, ceea ce se traduce prin faptul ca acest model explica (prezice) 70,9% din varianta performantei in activitate a lucratorului CTA, altfel spus, 70,9% din performanta acestuia se datoreaza variabilelor avut in vedere. Acuratetea modelului este una ridicata, fapt ce reiese din valoarea "standard a erorii estimate", care in cazul nostru 0,44, o valoare foarte mica ce indica siguranta predictiei (cu cat eroarea estimarii este mai scazuta, cu atat predictia este mai sigura).

Tabelul 6. Descrierea modelului**de predictie

A Predictors: (Constant), capacitate rezolutiva complexa, gandire abstracta, VECHIME, atentie selectiva, intelegere verbala

b.     B Dependent Variable: eficienta

Dupa ce am stabilit ca modelului de predictie rezultat ii este caracteristica acuratetea, trebuie investigata problema corelarii semnificative a predictorilor cu criteriul. Aceasta evaluare se va fundamenta pe valoarea lui F (v. Tabelul 7.)

Tabelul 7. Analiza de varainta a modelului de predictie obtinut

b.     bDependent Variable: eficienta

Dupa cum se poate constata valoarea lui F este 22,408, avand un nivel de semnificatie de p<0,01, fapt ce ne permite sa respingem ipoteza de nul si sa acceptam ca cele cinci variabile predictor influenteaza impreuna variatia variabilei criteriu.

Mai mult decat atat, acest model explica o mai mare pondere din varianta totala, respectiv 22,25 din totalul de 30,00, avand o valoare reziduala (neexplicata) de 7,7 Pe baza valorii testului F, semnificativa statistic la p<0,001, putem afirma ca varianta explicata de modelul nostru de predictie este semnificativ mai mare decat cea reziduala, ceea ce indica eficienta acestuia in predictie, chiar daca lasa o parte din varianta neacoperita, ceea ce inseamna ca performanta lucratorului control trafic aerian mai depinde si de alte variabile neluate in calcul.

In continuarea vom proceda la redactarea ecuatiei de regresie, care se va realiza pornind de la datele prezentate in tabelul 8., anume pe baza valorilor coeficientilor standardizati Beta.

Tabelul 8. Coeficientii beta ai modelul de predictie analizat

Asadar, ecuatie de regresie liniara multipla se va realiza pe baza a 3 dintre cele 5 variabile luate in calcul, respectiv atentie selectiva, intelegere verbala si capacitate rezolutiva complexa. Celelalte variabile au coeficienti de regresie Beta prea mici pentru a fi semnificativi la un prag de admisibilitate statistica de minim 95% si deci considerati importanti pentru estimarea variabilei criteriu. Doar cele trei variabilele luate in calcul de modelul nostru au o contributie importanta in acuratetea predictiei, fapt ce reiese din scorurile testului t pentru fiecare predictor, valori ce sunt fie superioare limitei de +2, fie inferioare pragului de -2 (v. tabelul 8.), si depasesc pragul de adminisibilitate statistica de 95%. Drept urmare, luand in calcul coeficientii Beta standardizati, ecuatia de regresie este urmatoarea:

Y = (-0,382) X1 + (-0,324) X2 + (-0,314) X3

Unde: X1 = capacitate rezolutiva complexa,

X2 = atentie selectiva

X3 = intelegere verbala

Pe baza modelului stabilit, cu precadere pe baza ecuatiei de regresie, se constata ca pe masura ce creste nivelul de manifestare si exercitate a factorilor de ordin aptitudinal creste performanta obtinuta in activitate

Astfel, pornind de la acest model predictiv putem estima intr-o anumita masura performanta lucratorului in control trafic aerian.

Tabelul 9. Descrierea statistica a rezuurilor

In final, pentru a investiga relatia dintre valorile variabilei prezise comparativ cu cele reale, vom lua in calcul valorile reziduale prezentate in tabelul 9. Aceste date subliniaza faptul ca pe baza modelului nostru media unui lucrator control traic aerian cu scoruri ridicate la variabilele: atentie selectiva, intelegere verbala si capacitate rezolutiva complexa este 2,00 (valoare corespunzatoare calificativului "foarte bun" din evaluarea institutiei), cu un minim de 0,58 si un maxim de 3,28. Luand in calcul valoarea reziduala a modelului nostru observam ca ne putem abate fie in minus (prezicand cu -0,93 mai putin eficienta lucratorului), fie in plus ( prezicand cu o valoare de 0,88 mai mare decat cea reala). Daca insa observam media acestei variabile (5.921E-16, care este o valoare foarte mica, apropiata de zero) si abaterea standard de 0,41 putem afirma ca modelul nostru prezice destul de bine categoria evaluativa in care se situeaza lucratorul sub raportul eficientei in activitate cu o abatere medie de 0,

Pentru a vizualiza relatia dintre valorile variabilei prezise comparativ cu cele reale, vom lua recurge la reprezentarea grafica a normalitatii distributiei bidimensionale a datelor, denumita diagrama normala P-P a valorilor reziduale standard (fig. 8).

Fig. 8. Normalitatea distributiei bidimensionale a datelor

Dupa cum se distribuie punctele noastre pe graficul de mai sus observam ca acestea estimeaza destul de bine diagonala "realitatii", insa cu usoare fluctuatii atat in sensul subestimarii, insa mai mult in forma supraestimarii realitatii.

Mergand mai departe cu analiza, am procedat la calcularea corelatiei dintre variabila "eficienta" si o noua variabila creata, ce contine valorile estimate pentru performanta in activitate a lucratorului CTA, obtinand un coeficient de corelatie r=,861 (p <0,01), ceea ce poate fi intr-o oarecare masura un indicator al "validitatii" modelului, cu toate ca aceasta va trebui stabilita prin testarea unui alt lot.

Sintetizand, analiza de regresie multipla a urmarit evaluarea capacitatii de predictie a eficientei in activitate a lucratorului CTA a o serie de variabile de ordin aptitudinal si nu numai. Prelucrarea datelor a relevat o relatie de tip liniar intre variabila criteriu si variabilele predictori (F(5,39) =22,408, p <0,01). Coeficientul de corelatie multipla a fost R=,861. Aproximativ 70% din varianta eficientei in activitate a lucratorului CTA poate fi explicata prin contributia simultana a trei variabile. Subiectii care se dovedesc a fi mai eficienti in acest sector de activitate au si o serie de aptitudini mai bine dezvoltate, anume atentie selectiva, o buna intelegere verbala, dar si un nivel al capacitatii rezolutive complexe ridicat.

Demersul realizat pana in aceasta faza a cercetarii ne-a furnizat o serie de informatii extrem de utile pentru atingerea ultimului dintre obiectivele lucrarii, respectiv conturarea unui profil psihologic al lucratorului performant in activitatea de control trafic aerian, scotand in evidenta relationarea directa a performantei in acest domeniu cu o serie de variabile: atentie selectiva, intelegere verbala, gandire abstracta, capacitate rezolutiva complexa si vechime in profesie.

Pornind de la aceste date putem incerca sa schitam un profil modal al lucratorului in control trafic aerian pe baza datelor obtinute pana in aceasta faza a cercetarii, in toate cele trei ipostaze avute in vedere de noi sub raportul performantei: "exceptional", "foarte bun" si "bun".

In vederea realizarii acestui deziderat am procedat astfel: am realizat un etalon in percentile pentru datele obtinute de intregul lot de participanti la studiu, indiferent de calificativul in evaluare al acestora, pentru fiecare dintre varibilele mentionate anterior**(v. Anexa ..), apoi s-a calculat media fiecarei variabile pe grupe de performanta ("exceptional", "foarte bun" si "bun") - v. Anexa.. Ulterior, mediile obtinute de fiecare grup in parte (pe fiecare variabila) s-au raportat la etalonul realizat, pentru a se stabili in ce decila se incadreaza.

In urma acestui demers a rezultat cate un profil grafic pentru fiecare din cele trei categorii apreciate sub aspectul eficientei.