Directii de actiune pentru flexibilizarea fortei de munca din Romania

Directii de actiune pentru flexibilizarea fortei de munca din Romania

in conditiile actuale de restructurare a economiei in general si a industriei in special, de modificarile survenite in ceea ce priveste familiile ocupationale si calificarile ; cerute pe piata fortei de munca in prezent si in viitor, consideram ca flexibilitatea resurselor umane se constituie intr-un factor hotarator al imbunatatirii ocuparii cu forta de munca in economie in general si in industrie in special.

Flexibilitatea - transpusa in polivalenta si mobilitate a lucratorilor - presupune posibilitatea si disponibilitatea acestora de a efectua o gama variata de lucrari.

Formarea, recalificarea si reconversia profesionala se constituie ca suport al flexibilitatii resurselor umane in functie de cerere, de aplatizare a dezechilibrelor de pe piata fortei de munca. Flexibilizarea fortei de munca din Romania ar trebui sa fie un obiectiv major al politicii de guvernare, a carui atingere se poate realiza, in opinia noas tra, prin initierea si implementarea unor actiuni concrete, concomitente pe mai multe planuri. > a) imbunatatirea calitatii sistemului de invatamant pentru a reduce substantial

numarul tinerilor care abandoneaza scoala.

b) realizarea unui sistem de invatamant modern, flexibil si eficient, capabil sa anticipeze evolutiile determinate de viteza dezvoltarii si asimilarii progresului stiinti-fico-tehnic contemporan, astfel incat sa reflecte dinamica exigentelor din economie.

c) dotarea tinerilor cu o capacitate mai mare de adaptare la schimbarile tehno-logice si economice si cu aptitudini relevante pe piata fortei de munca prin imple-mentarea si dezvoltarea pregatirii prin ucenicie.

d) efectuarea pe baza structurilor profesionale in schimbare din cadrul sec-toarelor a unei analize a tendintelor din domeniul calificarii pe piata fortei de

munca, a nevoilor acesteia si a cererii potentiale, incluzand golurile de abilitati/cali-ficari.

e) efectuarea unei analize sistematice a necesarului de calificare, la nivel de sec tor, pentru punerea la dispozitia oamenilor a informatiei, a sfaturilor si orientarii, in asa fel incat sa se determine rapid resursele educationale care se potrivesc nevoilor lor.

De exemplu, in Marea Britanie a fost infiintata in 1998 o linie telefonica nationala pentru a ajuta adultii care au intrebari in legatura cu educatia sau cariera, scopul sau fiind asigurarea accesului la o buna informare si indrumare, permitand celor care suna sa ia decizii mai bune in legatura cu orientarile lor educationale si profe-sionale (*****).

f) cursurile de formare profesionala (calificare, recalificare, perfectionare, spe-cializare) implementate de ANOFM si organizate de agentiile judetene sa fie stabilite in fiecare an pe baza unui plan de formare profesionala in functie de rezultatele studi-ilor privind nevoile pietelor locale de forta de munca.

g) intensificarea proceselor de mediatizare, care sa demonstreze potentialilor cursanti ca alegerea unui curs de reconversie sau perfectionare profesionala trebuie sa se bazeze in primul rand pe elemente rationale si obiective atat in ceea ce priveste optiunile si aptitudinile individuale, cat si cerintele de moment si de perspectiva a pietei fortei de munca.

h) cresterea eficientei cursurilor de calificare/recalificare si redarea increderii populatiei in acestea prin folosirea unui personal calificat (experti, formatori) in dome-niul formarii profesionale si a unor tehnici si metode de predare moderne.

i) organizarea in cadrul AJOFM a unor cursuri speciale care sa cuprinda tehnici de cautare a unui loc de munca si redarea increderii participantilor in fortele proprii.

j) acordarea prioritatii in cadrul programelor de instruire publice persoanelor din zone cu excedent de forta de munca si din zonele dezavantajate, unde exista un serios dezechilibru intre oferta si cererea de forta de munca.

k) elaborarea unor programe speciale pentru femei, tineri, persoane in varsta (peste 50 de ani), someri de lunga durata.

1) stimularea angajatorilor sa ofere salariatilor programe de formare profesio-nala continua, sa organizeze programe proprii de pregatire si perfectionare a angajatilor.

m) monitorizarea si evaluarea periodica a programelor de formare profesionala sub diferite aspecte cum ar fi: organizarea si predarea, evaluarea participantilor, pro-centul de reusita a acestora in gasirea unui loc de munca.

n) infiintarea de "job-cluburi' menite sa-i invete (si sa-i ajute) pe oameni strate-gii de succes in cautarea unui loc de munca.

Aceasta metoda "importata' din SUA a fost aplicata in unele tari ale UE cu rezultate remarcabile. in Finlanda de exemplu, in 1998, in cadrul reformei active a pietei fortei de munca, au fost introduse noi elemente in procesul de servicii ale agen-tiei locale de ocupare a fortei de munca cum ar fi: interviul cu termen fixat cu toti cau-tatorii de locuri de munca (care are loc dupa 5, 11 si 23 de luni de somaj), elaborarea unui plan de cautare a locului de munca de catre un consultant si de catre aplicant - pe baza abilitatilor acestuia din urma - precum si participarea la programe de pregatire pentru imbunatatirea abilitatilor de munca (*******).

o) stimularea indivizilor de a investi in propria educatie si perfectionare profe-ala.

in Marea Britanie de exemplu, s-au infiintat conturile individuale pentru edu-:, destinate sa ridice nivelul abilitatilor fortei de munca britanice. Ideea din spatele tor conturi este ca indivizii deschid un cont special pentru a pastra bani si a plati aia educatie. Persoanele sunt astfel incurajate sa-si asume o responsabilitate mai i in investirea si planificarea propriei educatii permanente, fiind sprijiniti de stat, Q unele cazuri si de angajator (in functie de atitudinea angajatorului cu privire la iarea profesionala).

Contul individual pentru educatie (CIE) este un mecanism financiar care ajuta enii sa adune bani pentru educatie, guvernul britanic oferind o serie de stimulente de celor care deschid un asemenea cont cum ar fi: primul milion de detinatori de uri CIE vor primi o contributie de 150 GBP din fonduri publice in primul an, sub ia unui "credit de educare' (detinatorul contului va primi cei 150 GBP intr-un cont Lai, nu se transfera practic bani in contul persoanei, banii devenind disponibili in lentul in care o persoana "cumpara' de fapt un curs); detinatorii de CIE vor primi ducere pentru doua grupuri specifice de cursuri, iar contributiile angajatorilor la sunt scutite de taxe (********).